În noapte

Publicat în Dilema Veche nr. 813 din 19-25 septembrie 2019
În noapte jpeg

● Monștri. (România, 2019), de Marius Olteanu. 

Monștri., debutul în lungmetraj al regizorului Marius Olteanu, e un film alcătuit din trei segmente: în primul, Dana (Judith State) rătăcește fără țintă prin București, în mașina unui taximetrist (Alexandru Potocean), nemaivrînd să se întoarcă acasă; în al doilea, Arthur (Cristian Popa) are o întîlnire cu un bărbat (Șerban Pavlu) în apartamentul acestuia; ultima parte îi surprinde pe Dana și Arthur împreună, achitîndu-se de cîteva sarcini domestice neplăcute. Perfect banală la o primă vedere, experiența filmului devine complexă odată ce înțelegem jocurile subtile de regie ale lui Marius Olteanu: povestea e spusă din mai multe perspective, durează ceva pînă cînd realizăm – grație diferitelor indicii, de la mesaje la apeluri telefonice – că Dana și Arthur formează un cuplu și că segmentele separate care le sînt dedicate se desfășoară simultan, în aceeași noapte. Spectatorii perspicace puși pe căutat coincidențe, repetiții și motive în oglindă vor fi satisfăcuți: filmul e suficient de atent încît să întindă zglobiu punți de legătură între secvențe – fie că vorbim de o melodie care se aude la radio în taxi și mai apoi în mașina lui Arthur, fie de o fotografie din mesageria Danei care – vom afla ulterior, în al doilea segment – a fost trimisă de Arthur.

Umplerea golurilor din narațiune, care sfîrșește prin a se rotunji treptat, dar nu total, reprezintă o caracteristică importantă a filmului; alta e dată de ritmul său lent: deși acoperă, teoretic, doar 24 de ore, povestea tărăgănează din plin. Protagoniștii trăiesc drama-singurătății-în-cuplu, ca în filmele lui Michelangelo Antonioni, vorbele sînt de prisos (sau fac mai rău), lucrurile se consumă în regret, în deambulări citadine, chiar și podul peste calea ferată din final, pe care personajele-martir își poartă mai departe tristețea, e antonionian – o scenă similară, antologică, avea loc în Cronaca di un amore (1950). Consecvent mai ales în primele două părți – filmate într-un format pătrat –, regizorul întîrzie mult pe chipuri sau urmărește răbdător mașinile care dispar în noapte.

Însă dramaturgia gesturilor actoricești, oricît de atentă, nu e neapărat fină; lucrurile arătate sînt deopotrivă ascunse și limpezi ca bună ziua: Dana se spală pe față într-o baie din Gara de Nord; Arthur e incapabil să monteze un scaun, lucru care îl scoate din minți; destul de repede sîntem invitați să conchidem: „E clar, probleme în dragoste“. Pare că Marius Olteanu supralicitează printr-un soi de încredere oarbă în tragismul inutil ca motor al filmului – ca și cum fiecare cuvînt nespus, fiecare mină palidă ar putea să trimită către ceva mai important, să indice o ieșire de urgență. Or, pînă la final, nimic de genul acesta nu se întîmplă: după o puzderie de dialoguri chinuite, aceleași tonalități monocorde (mult privit în gol, mult oftat: momente în care trebuie să ghicim, probabil, un tumult lăuntric serios) ajung să nu mai spună nimic. Coroborat cu mișcările de cameră ample, frumos coregrafiate, filmul se împotmolește definitiv în manierism – vrînd parcă să dovedească cu orice preț că e descins din Marea Artă (a se vedea și punctuația titlului), cea în care scenele sînt mai lungi decît „trebuie“, iar dialogurile ermetice bat pasul pe loc; morga filmului, seriozitatea sa papală (ar zice Cahiers du cinéma), e impenetrabilă – cu excepția secvenței care urmărește schimbul amoros dintre cei doi bărbați, pe drept cuvînt cea mai inspirată, fericit contrapunct al interacțiunilor afectate din rest.

Pentru un film intimist, preocupat de fluxurile discrete care trec dinspre un membru al cuplului spre celălalt, Monștri. are multe de spus despre societate: la radio, o știre anunță (timing perfect!) referendumul despre „familia tradițională“, iar un alt post transmite o slujbă religioasă. Branșat la pătura socială a tinerilor frumoși și liberi (Dana și Arthur n au dificultăți materiale, grijile lor sînt de altă natură), filmul își pierde total acuitatea cînd intră în contact cu ceilalți, văzuți, cu toții, drept intruși: unui vecin enervant (Gabriel Răuță) nu i mai tace gura în prezența Danei, perorînd remarci rasiste și sforăitoare, în timp ce – deloc plauzibil – nevasta acestuia e pe cale să nască; a doua zi, Dana și Arthur îndură supliciul (biserică + party) unui botez: toți prietenii lor au copii și discută doar despre asta.

În jurul acestui diferend de viziune (a avea sau a nu avea copii) explodează și secvența centrală a filmului, o dispută între bunica lui Arthur (Dorina Lazăr), care susține vehement ideea de a avea urmași, și Dana. Ironia secvenței e, mi se pare, dublă: întîi, pentru că o descoperă pe Dorina Lazăr – taximetrista emancipată din Angela merge mai departe al lui Lucian Bratu – într-un rol de-a dreptul antagonic, așezată între bibelouri kitschoase de pe vremuri; apoi, pentru asemănarea frapantă dintre această scenă și momentul din Sieranevada în care personajul aceleiași Judith State (în rolul care a lansat-o) se ceartă cu deja mitologica Tanti Evelina – o altă versiune a „babei comuniste“, acest bau-bau al regizorilor români. Oricît de bine intenționat, filmul nu se avîntă în afara unei zone de confort ușor arogante; privind aproape exclusiv din acel punct, ceilalți par aplatizați, ridicoli, demni de dispreț.

Monștri. are, însă, momentele lui – și poate că prin delicatețea cu care Marius Olteanu restituie luminile nopții, prin decizia de a filma Bucureștiul nu ca decor generic (așa cum s-a întîmplat în aproape orice film românesc recent), ci ca rezervor de povești și drame pe care nu le vom intui niciodată – poate că prin astfel de gesturi cinematografice asistăm, de fapt, la apariția unui cineast de urmărit.

Monștri. intră în cinematografele românești din 27 septembrie.

Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.
O cineastă de redescoperit jpeg
O cineastă de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par să articuleze o preocupare pentru mutațiile istorice, pe care le altoiește cu o privire feminină, mereu dispusă la autoreflexivitate subtilă.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.