În faldurile comunismului

Publicat în Dilema Veche nr. 835 din 20 - 26 februarie 2020
În faldurile comunismului jpeg

● Tipografic Majuscul (România, 2020), de Radu Jude.

Radu Jude își continuă excavațiile prin trecutul românesc, urmărind să acorde o voce oamenilor terfeliți de tăvălugul istoric. De la țiganii robi de acum două secole la opozanții necunoscuți ai regimului comunist, trecînd prin masacrele perpetuate de români asupra evreilor – cinema-ul politic al lui Jude strînge laolaltă, încet-încet, o galerie de figuri tragice, deposedate, reduse la tăcere. E și cazul lui Mugur Călinescu, elevul botoșănean care, în anul 1981, a îndrăznit să se opună regimului. Pe cîteva panouri din oraș a cerut explicit drepturi și libertăți pentru români, dînd exemplul sindicatului „Solidaritatea“ din Polonia.

Tipografic Majuscul povestește urmarea acestui gest de frondă – felul în care Mugur e prins de către agenții Securității și supus unui proces de reeducare. Tot soiul de mărturii scorțoase se întretaie de-a lungul filmului – de la securiști la părinții și colegii băiatului. La fel ca în cazul spectacolului de teatru conceput de Gianina Cărbunariu – și pe care este bazat filmul –, aceste mărturii sînt culese din dosarele oficiale ale Securității „Panoul“ și „Elevul“, și șlefuite puțin pe la colțuri. Țelul nu e în nici un caz o narațiune rotundă, cu cap și coadă, cu eroi și antagoniști – cu toate că Mugur se desprinde ca o conștiință lucidă și intransigentă –, ci o reflecție asupra accesului nostru la istorie – un acces inevitabil mediat și îngreunat, trecut prin tot soiul de documente și filtre. Abordarea lui Radu Jude și cea a Gianinei Cărbunariu au în comun mefiența față de orice redare nemijlocită a trecutului – astfel că rezultatul, în această poveste cu potențial thrilleresc („cînd o să-l prindă?“, „se va dezice de cele scrise?“ etc.), e refuzul total al imersiunii și al show-ului. Mai ales în cazul filmului, așa ceva ar fi fost cel mai la îndemînă: o reconstituire verosimilă – cîteva Dacii, cîteva blocuri gri pe fundal, un beci umed pe post de cameră de interogatoriu.

În loc de toate acestea, scenografia butaforică a filmului (semnată de Irina Moscu) indică din start că avem de-a face cu o reprezentare artistică și că ce vedem nu trebuie luat de bun. Inovația lui Radu Jude este că, în loc să ne servească locurile comune despre comunism cu care sîntem îndopați de treizeci de ani, execută un pas în lateral și așază față în față două imagini ale epocii. Ambele ne parvin din surse oficiale, dar descriu lucruri diferite – pe de o parte, dosarele Securității, în care fiecare acțiune a „obiectivului“ Călinescu e atent înregistrată; pe de altă parte, filmări de arhivă despre viața „de zi cu zi“ în comunism. Șocul rezultat din ciocnirea acestor două imagini – traiul prosper, într-o strădanie comună de a propulsa societatea înainte vs represiunea din subterane – este de natură, în cuvintele lui Jude, să producă o a treia imagine, mentală.

Cu alte cuvinte, montajul alternativ al filmului – o secvență cu Mugur, o filmare în care Ceaușescu laudă tineretul multilateral dezvoltat, o altă secvență cu Mugur și tot așa – solicită spectatorului efortul de a imagina comunismul simultan ca perioadă a unor teribile constrîngeri și ca perioadă înfloritoare. Ambele fire sînt fabricate, fie de ofițerii Securității, fie de reporterii care urmau niște directive de sus – așa că nu m-aș grăbi să le ierarhizez în funcție de „adevărul“ lor, decretînd că povestea lui Mugur ar fi cea „autentică“. Altminteri, e remarcabil cum, construindu-se pe această dialectică privat-public, subversiune-înregimentare, mușamalizat-oficial etc., filmul descoperă paradoxul unui regim care a impus emanciparea omului tocmai prin constrîngerea și supunerea sa totală față de Partid.

A treia imagine ne permite să depășim acest binarism în care, mai mereu, a fost imaginat regimul. De aceea, deși judecata lui Jude asupra epocii este fără îndoială severă, ea se dezvăluie aici în primul rînd ca judecată asupra mediului, și abia apoi ca judecată asupra mesajului. Critica sa țintește mai ales reflectarea comunismului în vinietele vizuale oficiale. Sînt episoade cu misiune pedagogică – de pildă, delicioasa campanie de informare împotriva claxonatului în București – și rol performativ, prin care regimul își exportă imaginea roz, învăluind într-o perdea de fum realitățile concrete din stradă. Accesul la cele petrecute în povestea lui Mugur e la fel de problematic: Jude se folosește de un joc radical brechtian, în care actorii citesc – sau citează, mai bine zis – în manieră mașinistă, eliminînd orice indiciu al emoției. E un pariu curajos, ce funcționează cel mai bine în cazul amatorilor – un actor precum Șerban Pavlu, care încearcă să strecoare inflexiuni subtile în fiecare replică, nu se potrivește la fel de bine în acest peisaj mecanic…

Abordarea lui Jude a devenit, la suprafață cel puțin, din ce în ce mai sobră – dar asta nu reduce cu nimic bogăția interioară a unui film precum Tipografic Majuscul. Ironia regizorului – într-o actualizare a Cinei biblice, un securist primește aura unui proiector de recuzită… – e parte integrantă a acestui mic omagiu adus rezistenței și revoltei. La fel cum e și apelul implicit la o mai mare vigilență față de ceea ce ne înconjoară: către final, camera panoramează prin orașul de azi, dînd la iveală transformarea acestui spațiu de comunitate într-un festin al kitsch-ului – reclame pe orice fațadă, săli de jocuri, catedrale megalomane. Iată un cinema care busculează și trasează fire roșii prin toată istoria noastră, dovedind, vorba lui Godard, că nu putem compara decît incomparabilul.

Tipografic Majuscul rulează în cinematografe din 21 februarie.

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordează voci narative surprinzătoare, de la intelectuali și corporatiști la gospodine cu blog de gătit, de la soții ratate bovaric la scriitori călătorind bezmetici pe șosele între lansări de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la înaintașii lui (Chaplin, bunăoară) și a înțeles că hazul ar putea să ne ducă ceva mai aproape de adevărul negru, învăluindu-ne ca o protecție și-apoi abandonîndu-ne în ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradiție din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) plusează cu programe mai spectaculoase și expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre și imagini – interviu cu artistul vizual Ana TOMA
„Recitesc cartea de cîte ori e nevoie pînă se conturează o imagine mentală care să surprindă atmosfera volumului în ansamblu.”
956 15 Banu1 jpg
Ultima dată
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
„Proud Ladies”. O istorie dansată a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan și o tușă feministă – așa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner – „Număr” sau „Domnul 45”
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
„Paradis” aduce la viață o lume extrem de complexă, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimbări care se fac abia simțite, dar care urmează să-l zguduie și să-l scufunde în mîlul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelență al mărturiilor de altă epocă. Iar un elocvent exemplu în acest sens este cartea de amintiri recent apărută a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La răscruce de vremuri
Frammartino lucrează greu („Il buco” este doar al treilea lungmetraj al său în mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e străină nici de rezultate strălucite, nici de orbiri și manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mișcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invocînd condiția magic-răzbunătoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei Șora
Erai ceea ce mi s-a părut a fi primul om cu adevărat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski – cea mai actuală biografie a liderului ucrainean apare în română
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nouă la Humanitas: „Valul negru” de Kim Ghattas
„Kim Ghattas povestește ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observația directă, investigația jurnalistică.”
954 16 Cop1 jpg
Rememorări ficționale
Asistăm în acești ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat îndeobște minor. Vorbim despre biografia romanțată.
p 17 2 jpg
Despre filmele cîștigătoare la Veneția și Berlin
„Evenimentul” este un film realist, și tocmai această opțiune a tonalității îl recomandă drept un vehicul de nădejde pentru o narațiune cu concluzie clară, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar „Regele Mihai: Drumul către casă” va fi prezentat la secțiunea „History and Cinema” din cadrul BIFF
Ediția a XVIII-a se va desfășura în perioada 29 septembrie – 9 octombrie 2022, sub Înaltul Patronaj al Alteței sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 – „Ramificări”
Ediția a patra a Musica Ricercata Festival, „Ramificări”, are la bază un concept dedicat păcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebeșelea la Napoli, opera „La foresta d’Hermanstad” („Pădurea Sibiului”).
Afis Barbu FormaDeva jpg
„Doctor Coloris Causa” – expoziție Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expoziția „Doctor Coloris Causa”, pînă în data de 5 august 2022, la Galeria Națională de Artă Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoaște diferențele dintre echivocul pur și simplu (periculos, pentru că indecis și flotant) și acela care pune nuanțele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
Șaptesprezece scriitoare de vîrste diferite (născute între 1933 şi 1979) au fost invitate să scrie despre experienţa lor, ca femei, în comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste și alți demoni
Alice Diop urmărește în film patru bărbați pe care îi întreabă despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare și o voce metal lătrată pentru o poziționare comercială cît de cît coerentă măcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live și pentru cei mai puțin interesați de identitatea chitaristico-matematică a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nouă la Humanitas: „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati
Vă prezentăm un fragment din „Călătorie pe urmele conflictelor de lîngă noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia” de Sabina Fati, carte apărută de curînd la Editura Humanitas, în Colecția Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Momentul de glorie în care România a fost pe locul 2 în lume la Olimpiadă, după SUA. De ce a sfidat Ceauşescu Rusia
La Olimpiada  de vară din 1984, din Los Angeles, România a adus acasă 53 de medalii, situându-se pe locul 2 în lume, după SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a făcut presiune asupra lui Ceauşescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe lângă cei 120.000 de dolari primiţi pentru participare, a avut legătură cu contextul economic din ţară.
image
Câmpurile morţii de sub mall-urile din Ploieşti. Descoperire făcută de arheologi
Extinderea municipiului Ploieşti spre comunele Blejoi sau Aricheştii Rahtivani a scos la iveală un veritabil câmp al morţii, care ascunde deopotrivă comori unice, vechi de mii de ani, dar şi informaţii relevante despre o civilizaţie demult apusă.
image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.