„În dragoste e nevoie de un munte de îngăduinţă“ – interviu cu Claude LELOUCH

Publicat în Dilema Veche nr. 819 din 31 octombrie – 6 noiembrie 2019
„În dragoste e nevoie de un munte de îngăduinţă“ – interviu cu Claude LELOUCH jpeg

Regizorul Claude Lelouch a venit la Bucureşti cu ocazia proiecţiei filmului Les plus belles années d’une vie cu Anouk Aimée şi Jean-Louis Trintignant, continuarea poveştii de dragoste-simbol a anilor ’60, Un homme et une femme. Titlul cu care Lelouch a deschis Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest spune povestea unei iubiri neterminate, reconstruind puzzle-ul retrospectivei amoroase, printr-o naraţiune cinematografică ludică şi plină de seninătate. Am vorbit cu Claude Lelouch despre filmul care „a aşteptat 50 de ani“ să iasă pe ecrane. 

„Prima mea poveste de dragoste este cinematograful “, aţi declarat după proiecţia filmului Les plus belles années d’une vie. Cum a evoluat relaţia dumneavoastră cu cinema-ul de-a lungul timpului?

Nu s-a schimbat, e o dragoste unică, e ca un drog, mereu ai nevoie de mai mult. Cred că se va putea face într-o bună zi un film atît de frumos şi de reuşit încît va schimba lumea. Cred în cinema aşa cum alţii cred în Dumnezeu. Am crescut văzînd filme superbe.

Aveţi cîteva titluri preferate?

Am foarte multe, dar pot spune că am crescut cu Chaplin, cu Jacques Tati şi cu Mihail Kalatozov. Ultimul mi-a schimbat viaţa. Am crescut cu filme de public, mai degrabă decît cu cele de cinematecă şi văd un film pe zi la cinema. Nu poţi face film dacă nu vezi filmele celorlalţi. E important asta şi da, cred în cinema, sînt ca un preot care se roagă zilnic, iar pentru mine rugăciunea este cinema-ul. Am certitudinea că, la un moment dat, filmul va putea salva omenirea în două ore. Am o mare admiraţie pentru artiştii care mi au salvat viaţa. Asta şi fiindcă pentru mine literatura, pictura şi mai ales muzica sînt importante. Artiştii m au ghidat în viaţă dîndu-mi cele mai bune sfaturi. Vreau să spun prin asta că istoria lumii e construită mai degrabă prin aportul lor, nu al politicienilor.

Aţi lucrat cu regretatul compozitor Francis Lai. Ce a însemnat el pentru filmografia dumneavoastră?

A murit chiar cînd am terminat filmul Les plus belles années d’une vie. Am făcut 35 de filme împreună şi am pierdut mai mult decît un prieten. După mine, muzica se adresează iraţionalului din noi. Există în fiecare din noi o latură raţională şi una iraţională. Toată viaţa ne luptăm pentru aceste dualităţi. Toate şcolile lumii sînt făcute pentru a dezvolta partea raţională, iar singura cale de a dezvolta côté-ul nostru iraţional este să-i ascultăm pe artişti. Şi, mai ales, pe cîntăreţi. Muzica e limbajul universal prin care Dumnezeu ne vorbeşte. Prin muzică te desprinzi de cotidian, îţi iei zborul şi recunosc că am nevoie ca spectatorul „să decoleze ca un avion“. Şi cînd simt că e gata să o facă, muzica preia controlul în film.

În Les plus belles années d’une vie aţi reuşit să readuceţi pe ecran doi mari actori: Jean-Louis Trintignant şi Anouk Aimée. Cît de repede i-aţi convins să filmaţi împreună după succesul filmului Un homme et une femme?

Le-a fost foarte frică, nu doar lor, ci şi mie mi-a fost frică să nu iasă ceva nepotrivit. Ne-am asumat un risc, lui Jean-Louis Trintignant i-a fost cel mai dificil pentru că merge greu, vede foarte prost, dar are o voce unică. Aşadar, partea pozitivă a cîntărit mai mult decît cea negativă. Asta s-a întîmplat toată viaţa mea: întotdeauna am preferat să spun „da“. I am asigurat pe ambii actori că, în cazul în care filmul nu le va plăcea, nu va ieşi în cinematografe. Le-am spus că vom lansa filmul doar dacă vom fi toți trei mulțumiți.

https://www.youtube.com/watch?v=pMg0ebH86PY

Cum ați scris scenariul și care e rolul flashback-urilor în construcţia filmului?

Mi-e greu să explic asta pentru că e rezultatul celor 60 de ani de cinema și cred că în viață există prezentul, trecutul și viitorul. Trecutul e format din flashback-uri, iar eu am construit filmul acesta ca și cum mi-aș fi folosit memoria. Dacă întîlnesc o femeie, o compar cu cele întîlnite înainte. Așa funcționează și memoria: toți avem o poveste de dragoste mai puternică decît toate. Și ea lasă urme. Și în viață avem pe cineva pe care l-am iubit mai tare decît pe ceilalți. Cam ăsta ar fi și subiectul filmului. Jean-Louis (Trintignant, n. red.) şi Anouk (Aimée, n. red.) au trăit cîteva luni împreună, iar această perioadă e cea mai importantă din viața lor. Au șansa să se reîntîlnească și să analizeze unde au greșit. Povestea lor de dragoste îi sperie pe amîndoi. În general, poveștile de dragoste zdruncină.

De ce spuneţi asta?

Oamenilor le e frică de dragoste, trebuie să fii curajos astăzi ca să trăiești o poveste de dragoste. Astăzi bărbaților le e frică de femei. Femeile nu mai au încredere în bărbați și iată că punem în pericol cel mai frumos lucru din lume. Sîntem capabili să ucidem comoara vieții care e dragostea.

De ce credeți că bărbaților le e frică de femei?

Pentru că își doresc perfecțiunea, iar noi nu sîntem perfecți. Femeile au memorie bună, nu uită nimic, nu însă și bărbații. Dacă într-o zi bărbații fac o greșeală, femeile nu o vor uita niciodată. Dragostea e un fel de diamant care trebuie șlefuit. Imediat ce apare un mic defect, se sparge. Nu există toleranță odată ce intri într-o poveste de dragoste, fiecare devine judecătorul celuilalt, deşi ar fi nevoie de un munte de îngăduință. Admirăm pe cineva pentru anumite calități, dar îl iubim pentru defectele sale.

Există în film secvenţe ludice. Personajul principal glumește și uneori ne face să credem că nu e foarte bolnav. Ați optat pentru astfel de scene pentru a evita dramatismul?

Oamenii în vîrstă sînt foarte alunecoși. Iar cei bolnavi speculează orice moment în favoarea lor. Ei se joacă cu familia şi cu apropiații, cam asta le mai rămîne. Și pentru că puțină lume se interesează de ei, ajung să se joace. Am vorbit cu medici despre asta, m-am documentat înainte de a face Les plus belles années. La fel procedează și personajul interpretat de Jean-Louis Trintignant. Există momente în care își recunoaște iubirea, dar și altele în care redevine timid, ca un copil. E o ambiguitate permanentă, iar Anne Gauthier (Anouk Aimée, n. red.) este cea mai zdruncinată pentru că este în plină forță, are energie, își amintește de bărbatul pe care l-a iubit, cu bune și cu rele, și el o manipulează. Cele două personaje se joacă de parcă ar fi doi copii, se joacă de-a dragostea. De aceea am gîndit un film cu momente ludice, era absolut necesar să iasă așa. Apoi mai e ceva: mai tot timpul în viață nu prea spui ceea ce gîndești. Mai mereu una spui, alta gîndești. Apoi ajungi să spui ce ai în minte. Personajele din filmul meu ajung la etapa asta. E un moment superb, de adevăr, cei doi nu mai trișează.

Ați lăsat actorii să improvizeze sau ați urmat scenariul?

Cred că e un amestec. I-am lăsat pe cei doi actori să vorbească despre ce simțeau, pe de altă parte scenariul a fost extrem de important. E o combinație între joc și realitate, de aceea îmi place filmul, pentru că amestecă toate contradicțiile din noi și pînă la urmă nimeni nu deține adevărul. Filmul se sprijină pe spontaneitate, iar mesajul este că trebuie profitat de momentul prezent, fiind singurul lucru care ne aparține. Ceea ce e formidabil e arta de a degusta prezentul. Iar în Les plus belles années am filmat prezentul cu cele mai frumoase momente din viața actorilor.

De ce ați așteptat 50 de ani pentru a filma?

Latura mea irațională, cea care ține de nebunie, m-a determinat să regizez epilogul pentru Un homme et une femme. Producătorii îmi spuneau că e o aiureală, la fel și actorii, toți mi-au spus că e curată nebunie ce vreau să fac. Și cînd am văzut că toți îmi spun asta, eu am decis să fac contrariul. Cînd toată lumea e împotriva mea, îmi spun că e momentul să trec la treabă.

a consemnat Roxana CĂLINESCU

Foto: Ionuț Rusu

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.