Imigrantul zburător

Publicat în Dilema Veche nr. 749 din 28 iunie – 4 iulie 2018
Imigrantul zburător jpeg

● Jupiter holdja / Jupiter’s Moon (Ungaria-Germania-Franța, 2017), de Kornél Mundruczó. 

În cel mai recent film al său, regizorul Kornél Mundruczó abordează subiectul crizei contemporane a migranților. Este poate cea mai directă tratare a acestei teme propusă de o ficțiune cinematografică, într-un an (2017) în care chestiunea imigrației s-a aflat pe toate buzele, fiind atinsă și de alte figuri proeminente ale cinema-ului european de artă, precum Michael Haneke sau Fatih Akin. Preocuparea celor doi era însă mai mult tangențială, ca un semn de întrebare obsedant, aflat totuși în subtext, umbrit de alte fire narative mai importante; în schimb, Mundruczó deapănă chiar în prim-plan povestea unui imigrant sirian care, după ce este împușcat, descoperă că poate să zboare.

Pentru această fabulă pe marginea ac-tualității, regizorul a imprimat filmului său mult din atitudinea anti-i-mi-gra-țio-nistă și adînc naționalistă a Guvernului Viktor Orbán. Nu e prima oară cînd Mundruczó trage cu ochiul în agenda politică a prim-ministrului maghiar: în Fehér Isten / White God, din 2014, cineastul exploata o decizie a cabinetului Orbán privitoare la impozitarea diferențiată a cîinilor, în funcție de rasă – corciturile urmînd să coste mai mult decît cîinii de rasă maghiară pursînge. Mundruczó conferea acelui film o alură de povestioară a lui Colț Alb, reactualizată: o corcitură bună și blîndă este separată de tînăra sa stăpînă și trebuie să suporte abuzurile oamenilor cu suflet rău, care transformă animalul într-o bestie însetată de sînge; pe parcurs, lucrurile se inversează și iau forma unui revenge movie, în care o hoardă de cîteva sute de cîini terorizează locuitorii Budapestei. Însă paralela cu Jupiter holdja nu se oprește doar la nivelul genezei filmului. O fi acționînd Mundruczó ca un cineast politic atent la starea nației (cîinii pe post de oprimați care în final își iau revanșa asupra tiranului), dar asta nu înseamnă că e complet dezinteresat de formă: atît filmul precedent, cît și acesta se întemeiază pe un cocktail de genuri cinematografice, în care interesul central – un fel de cireașă de pe tort – pare să fie acordat SF-ului. E probabil o încercare de a mai dilua din tema apăsătoare, căci actualitatea, în Jupiter holdja, se invită în cadru cu tot ce are mai urît: autorități care trag orbește în refugiați, atentate la metrou, un oraș sub stare de asediu în care cerul e brăzdat de elicoptere amenințătoare. Dincolo de asta, tentația psihologizantă a filmului e pur convențională: tînărul imigrant e luat în primire de un doctor pus pe linie moartă, jucat de Merab Ninidze, care este decis să facă profit de pe urma abilității celui dintîi de a levita. Astfel, doctorul îl prezintă ca pe un înger unei națiuni debusolate, dar avide de minuni, fie ele contrafăcute. Regăsim aici aceeași preocupare a lui Mundruczó pentru studiul părții întunecoase a naturii umane, mereu gata să pervertească și să exploateze în folosul propriu; singurul personaj pozitiv este refugiatul inocent, pierdut printre oameni fără scrupule. Pilda filmului, care vine mai ales pe cale alegorică, pare să spună că pînă și cei care pretind a fi protectorii tăi dovedesc că au un miez de tîlhar. Și tot în firea unei astfel de pelicule „cu cheie“ e și faptul că, spre final, tîlharul se va îndrepta, va conștientiza greșeala.

Mundruczó nu ascunde faptul că filmul e cît se poate de demonstrativ: chiar și titlul său face referire la satelitul planetei Jupiter, Europa. Dacă însă chiar își propune să gloseze pe marginea unei stări de fapt generale (afluxul imigranților într-o lume care nu e dornică să-i primească) și, eventual, să denunțe obtuzitatea și apucăturile naționaliste ale Europei, atunci cred că mijloacele filmului sînt problematice. Rezultatul, deși se dorește a fi empatic, este la fel de cinic ca tentativele unor Haneke, Ruben Östlund sau Yorgos Lanthimos, regizori în vogă ai așa-zisului cinema de artă european. O cale în răspăr cu tipul de cinema arogant practicat de cei de mai sus, și care prezintă o soluție umanistă, reușind în același timp să arboreze o estetică delicată, este filmul La Villa, al cineastului angajat Robert Guédiguian: acolo, o familie dezbinată se unește grație unor refugiați. Mundruczó pare totuși să aibă o concepție destul de îngustă despre ce înseamnă „cinema de artă“, dovadă fiind uzul aparent aleatoriu al planurilor -lungi, altă constantă a cinema-ului chirurgical practicat de Haneke & Co. Fără să aibă răceala celor din urmă, Jupiter holdja nu are nici virtuozitate a mizanscenei, deși vine dintr-o cultură cinematografică care a stat bine chiar și în ultimii ani: realismului cariat practicat de Mundruczó îi prefer însă onirismul din On Body and Soul, al lui Ildikó Enyedi, și mai ales imersiunea frenetică din Son of Saul, de László Nemes.

999 16 coperta jpg
Reducția retoricii
În Eșarfe în cer (2012), Dumitru Crudu scrie despre moarte pornind de la o situație concretă, de fapt persistînd în situația concretă.
p 17 2 jpg
Celălalt pe care-l adoram
Cu toate acestea, Marx può aspettare rămîne un film găurit, incapabil să se închidă rotund.
999 17 PBreazu jpg
Un tunel creativ
Vocea lui Del Rey rămîne centrală și omniprezentă, la fel ca în operele precedente.
999 21 jpg
Delirul realității
Poate că o explicație ar fi că din trunchiul memorialisticii naziste a ieșit un trunchi mai mare, al memorialisticii Holocaustului.
Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.

Adevarul.ro

image
Arnold Schwarzenegger, despre ce înseamnă pentru el moartea și Raiul: „Nu ne vom mai revedea niciodată“
Actorul Arnold Schwarzenegger, fost guvernator al statului american California, vorbeşte cu multă sinceritate despre încercările şi dificultăţile din viaţa sa într-un nou documentar în trei părţi, "Arnold", informează site-ul revistei People.
image
Legenda satului Vama Veche, locul plin de șerpi, unde s-au așezat găgăuzii
Legenda spune că satul Vama Veche a fost întemeiat de găgăuzi, iar ținutul s-a numit „Yilanlâk“ (Șerpăria).
image
Motivul pentru care chinezii forează una din cele mai adânci gropi din lume în deșertul Tarim
China a început să foreze una dintre cele mai adânci gropi din lume în căutarea unor descoperiri în adâncul Pământului. Presa de stat chineză a descris proiectul de foraj de 11.000 de metri drept „un punct de reper în explorarea de către China a adâncimii Pământului”.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.