Imagini în ciuda a tot și a toate

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 917 din 4 ÔÇô 10 noiembrie 2021
Imagini în ciuda a tot și a toate jpeg

Cu cel mai recent documentar al s─âu, Babi Yar. Context, Serghei Lozni╚Ťa traseaz─â ╚Öi marcheaz─â o nou─â potec─â prin p─âdurea audiovizual─â care e orice arhiv─â foto-video p─âstrat─â ├«n neor├«nduial─â. Cu alte cuvinte, montajul serve╚Öte, ├«n cazul acestui arheolog al imaginilor de demult, ca liant ├«ntre ├«nregistr─âri disparate, chemate acum s─â refac─â ÔÇô expresia n-a fost niciodat─â mai potrivit─â ÔÇô filmul evenimentelor. Referin╚Ťa obligatorie, aici, e acel extraordinar Videograme dintr-o revolu╚Ťie (1992), documentarul de arhiv─â prin care Harun Farocki ╚Öi Andrei Ujic─â f─âceau lumin─â ├«n noaptea catodic─â a imaginilor revolu╚Ťiei rom├óne. Cum de-a fost posibil a╚Öa ceva? S─â zicem c─â montajul e lucru straniu, iar capacitatea sa de-a pune ├«n leg─âtur─â, prin str─âfulger─âri care-i s├«nt specifice ÔÇô racordurile, de pild─â ÔÇô, lumi dintre cele mai ├«ndep─ârtate are de ce s─â uimeasc─â. Lec╚Ťia filmelor clasice de odinioar─â ÔÇô cu montajul lor analitic, adic─â invizibil ╚Öi frumos curg─âtor ÔÇô n-a fost nicic├«nd mai util─â. Semn c─â din cioburile memoriei care doarme pe rafturile arhivelor na╚Ťionale se poate mai mereu reconstitui un fragment de lume coerent.

Aspectul ÔÇ×ar─âtosÔÇŁ al documentarelor de montaj regizate de Lozni╚Ťa e un prim punct care le separ─â de Videogramele rom├óne╚Öti: imaginile celor dint├«i vin de mai departe, de mai demult, iar ceea ce frapa deja la contactul cu minunatul Funeralii de Stat (2019), despre moartea lui Stalin, era tocmai patina lor seduc─âtoare ÔÇô fereastr─â larg deschis─â c─âtre marea necunoscut─â a trecutului, ├«n care ne invitau s─â plonj─âm cu capul ├«nainte. De altfel, poate n-ar trebui ignorat─â latura imersiv─â a acestor filme; parte din r─âsunetul lor ÔÇô iar Lozni╚Ťa se arat─â con╚Ötient de asta ÔÇô ╚Ťine de directe╚Ťea confrunt─ârii cu o lume din care ne-au r─âmas doar m─ârturiile mediate. De╚Öi descriu atrocit─â╚Ťi ÔÇô mai ales Babi Yar. Context se av├«nt─â curajos ├«nspre limitele reprezentabilului ÔÇô, filmele acestea cap─ât─â ca un ╚Öarm pervers, caracteristic lucrurilor retro. Ce contradic╚Ťie, bun─âoar─â, ├«ntre imaginile vii ale acestui Kiev populat de oameni ╚Öi de ma╚Öini ÔÇ×ca-n filmeÔÇŁ, ╚Öi con╚Ötiin╚Ťa c─â ele s├«nt smulse din miezul celor mai negre vremuri care s-au tr─âit pe P─âm├«nt. De unde ╚Öi diferen╚Ťa dintre Lozni╚Ťa ╚Öi inevitabilul Claude Lanzmann, care a instituit, prin monumentalul s─âu Shoah, un fel de imperativ al non-figurabilului.

Lozni╚Ťa vine ├«ns─â din alt film, unul al credin╚Ťei ├«n puterea imaginilor de a revela. ├Än compara╚Ťie cu Lanzmann ÔÇô ba chiar ╚Öi cu Radu Jude ÔÇô, documentarele lui Lozni╚Ťa au un aer de spectacol, de ÔÇ×atunci ╚Öi acoloÔÇŁ. Nimic reprobabil ├«n asta, ├«ntr-at├«t de clar a devenit c─â ceea ce consider─âm ireprezentabil tinde s─â se schimbe odat─â cu vremurile. Dar ╚Öi c─â, uneori, avem nevoie s─â fim pu╚Öi nu doar ├«n fa╚Ťa actelor de barbarie ale semenilor no╚Ötri, ci mai ales a metodelor de documentare cu acribie a acestora. ├Äntr-adev─âr, o ├«ntrebare se impune ├«n fa╚Ťa celor ar─âtate de film: de unde aceste imagini? Sau, altfel spus, cum de totu╚Öi a fost posibil ca aceast─â ma╚Öin─ârie de anihilare a umanului s─â genereze, ├«n ciuda a tot ╚Öi a toate, ni╚Öte imagini ÔÇô ni╚Öte urme? ├Äntrebare complicat─â, care ne cere s─â coabit─âm cu perplexitatea st├«rnit─â de aleatoriul Holocaustului. Puterea str─âveche a cinema-ului de a prezerva ceea ce e destinat pieirii se vede aici reactivat─â cu o for╚Ť─â neb─ânuit─â, sub forma unui chip ├«ntors din ├«nt├«mplare c─âtre obiectiv, a unui gest care transcende scenariul prestabilit al capului plecat, a unor ochi care, cum se spune, trec ecranul ╚Öi ne penetreaz─â privirea, 80 de ani mai t├«rziu. ╚śi cum s─â nu-i fim recunosc─âtori lui Lozni╚Ťa pentru ÔÇ×punerea ├«n form─âÔÇŁ a acestor imagini miraculoase, care descriu iar ╚Öi iar ceea ce mintea omeneasc─â nu poate cuprinde ÔÇô uciderea calculat─â a inocentului f─âr─â ap─ârare ÔÇô, adic─â ceea ce credeam posibil doar ├«n filme ├«ndr─âcite precum Vino ╚Öi vezi?

Cam asta e, ├«n fond, ideea lui Lozni╚Ťa: c─â imaginile trebuie s─â existe, pentru a putea fi ulterior v─âzute, aura lor dep─â╚Öind, astfel, moartea. ├Äntr-un film sovietic din 1945 al lui Marc Donskoi, Nesupu╚Öi, un masacru prin focuri de arm─â al nevinova╚Ťilor abandona╚Ťi furiei naziste (femei, copii, b─âtr├«ni) ÔÇô referin╚Ť─â clar─â la Babi Yar ÔÇô c─âp─âta propor╚Ťii epice, biblice, cu cerul devenit negru ╚Öi p─âm├«ntul ie╚Öindu-╚Öi din fire. Privind la imaginile f─âr─â Dumnezeu ale documentarului lui Lozni╚Ťa ÔÇô de exemplu, la fotografiile oficiale surprinse de Johannes H├Ąhle, cu mun╚Ťi de haine ╚Öi obiecte ale zecilor de mii de evrei asasina╚Ťi ├«n viroaga de l├«ng─â Kiev ÔÇô, nu putem dec├«t s─â constat─âm c─â cinema-ul de fic╚Ťiune a tradus ├«n termeni oarecum inteligibili atrocitatea cea mai crunt─â. A╚Öa ceva se ├«nt├«mpl─â ╚Öi aici: imaginea serve╚Öte drept m─ârturie, iar prospe╚Ťimea ei paradoxal─â ÔÇô dup─â ani de stat la dos ÔÇô ├«ndulce╚Öte ╚Öocul ini╚Ťial al celor descoperite ├«n cadru. Pun╚Ťile aruncate de cineast peste imagini simplific─â sarcina noastr─â, chiar cu pre╚Ťul unor manipul─âri subtile: o explozie e urmat─â imediat de imaginile ravagiilor, filmate de alt─â camer─â, iar o femeie care prive╚Öte ├«ntr-o parte ÔÇ×dezv─âluieÔÇŁ ├«n cadrul urm─âtor, ca un r─âspuns la ceea ce a v─âzut, ucraineni lovind cu parul evrei nevinova╚Ťi. ÔÇ×Dac─â a pune ├«n scen─â e o privire, a monta e o b─âtaie a inimiiÔÇŁ, zicea undeva Godard. ├Än fiecare imagine din Babi Yar. Context, contrar scopurilor de clasificare ╚Öi indexare pentru care au fost ele ├«nregistrate de c─âtre propaganda nazist─â, bate inima celor mul╚Ťi. Istoria uitat─â se lumineaz─â brusc, iar umbra acestor oameni v─âduvi╚Ťi de umanitatea lor ajunge ÔÇô ├«n sf├«r╚Öit ÔÇô p├«n─â la noi.

Babi Yar. Context a fost proiectat în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.