Imaginea-Dumnezeu

Publicat în Dilema Veche nr. 881 din 25 februarie - 3 martie 2021
Imaginea Dumnezeu jpeg

ÔŚĆ Servants / Servitorii (Slovacia-Rom├ónia-Cehia-Irlanda), de Ivan Ostrochovsk├Ż.

Un cineast ├«ndr─âgostit de propriile imagini e un cineast slab. Un film a c─ârui apeten╚Ť─â pentru ÔÇ×imagini frumoaseÔÇŁ nu e motivat─â de nici o ra╚Ťiune superioar─â, de nici o reflec╚Ťie p─âtrunz─âtoare asupra cinema-ului, e un film care ├«n fond ne spune: ÔÇ×Circula╚Ťi, v─â rog, nu e nimic de v─âzutÔÇŁ. Fiindc─â o imagine frumoas─â e acolo ca s─â ne seduc─â ╚Öi s─â ne fac─â s─â glis─âm pe suprafa╚Ťa ei, nu ca s─â ne invite la o chestionare serioas─â a ceea ce vedem.

Cu Ida (2013) ╚Öi Cold War (2018), polonezul Pawel Pawlikowski a inventat o mod─â, pe care am putea numi-o la r├«ndul nostru, dup─â o expresie uzual─â ├«n cinema-ul occidental al anilor ╩╝80, ÔÇ×moda retroÔÇŁ. Metoda lui era pe c├«t de eficient─â, pe-at├«t de str─âvezie: compozi╚Ťii vizuale foarte atent lucrate, ac╚Ťiune g─âurit─â de elipse, dialog rar ╚Öi sobru. Formatul str├«mt al cadrelor alb-negru a devenit cartea de vizit─â a acestor filme plasate ├«n trecutul comunist, care nu livrau analiz─â istoric─â, ci se mul╚Ťumeau cu o recreare, ├«n termeni exclusiv estetici, a lumii de-atunci. Cu Servitorii, slovacul Ivan Ostrochovsk├Ż se afirm─â ca epigon umil al lui Pawlikowski. Re╚Ťeta e aceea╚Öi, iar paradoxul cu care ne confrunt─â filmul s─âu m─âcina deja ├«ncerc─ârile polonezului. Pe scurt, de╚Öi pretinde un rechizitoriu al epocii, fie el ╚Öi v─âtuit ├«n spatele unei estetici asumate, aceste proiecte mizeaz─â ├«n definitiv pe activarea unui sentiment de nostalgie pentru acea epoc─â. Ca ╚Öi cum ├«ntre scop ╚Öi mijloace s-ar produce o fractur─â inexplicabil─â. A╚Ö zice c─â, ├«n ambele cazuri, spectatorul r─âm├«ne la final nu cu dezgustul pentru teroarea timpurilor de-atunci, ci cu amintirea c─âldu╚Ť─â a felului ├«n care acele timpuri ar─âtau. Un aragaz spartan, un interfon pr─âfuit, o ma╚Öin─â Volga neagr─â ╚Öi lucioas─â ÔÇô toate lucrurile astea apar ├«n filmul lui Ostrochovsk├Ż mai pu╚Ťin ca ni╚Öte veritabile resorturi dramatice, ╚Öi mai mult ca o abil─â plasare de produse.

Feti╚Öizarea artefactelor comuniste e doar unul dintre semnele care, ├«n cazul acestor filme, ar trebui s─â ne dea de g├«ndit. C├«nd un film ia forma unui ╚Öir de c─âr╚Ťi po╚Ötale despre trecut, concepute de la ad─âpostul prezentului, ├«nseamn─â c─â undeva s-a produs un scurtcircuit, iar umbra revizionist─â a acelei pove╚Öti nu mai ajunge p├«n─â la noi. Tablourile imaginate de Ostrochovsk├Ż s├«nt mereu calculate pentru efect ÔÇô ╚Öi, ca orice tablouri, evacueaz─â via╚Ťa din ele ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ├«n care pretind s─â o reprezinte. Ce deranjeaz─â e tocmai senza╚Ťia c─â Ostrochovsk├Ż caut─â acel loc ideal ├«n care s─â a╚Öeze camera nu dintr-o convingere ontologic─â cu privire la cinema, ci dintr-o convingere publicitar─â cu privire la maximizarea efectului de-a lua ochii.

M-am ferit s─â vorbesc despre ac╚Ťiunea filmului pentru c─â ea trece mai mereu pe planul doi. Ostrochovsk├Ż e dispus s─â renun╚Ťe o vreme la ce avea de spus dac─â g─âse╚Öte ├«n drumul s─âu o imagine frumoas─â, chit c─â inutil─â. S├«ntem deci c├«ndva ├«n anii ÔÇÖ80, ├«ntre pere╚Ťii unei facult─â╚Ťi de teologie ├«n care circul─â mesaje subversive, apeluri la grev─â, documente ├«n samizdat. Unul dintre tinerii admi╚Öi (Samuel Skyva) e foarte av├«ntat ├«n rebeliune ÔÇô seam─ân─â, ╚Öi nu doar fizic, cu Mugur C─âlinescu, t├«n─ârul boto╚Ö─ânean care s-a opus regimului comunist ╚Öi despre care Radu Jude a f─âcut un film recent, Tipografic majuscul. Lucrurile s├«nt destul de neclare ├«n privin╚Ťa func╚Ťion─ârii acestui loc ermetic, iar filmul sufer─â de pe urma scenariului s─âu schematic (scris, ca ╚Öi la Ida, ├«n colaborare cu Rebecca Lenkiewicz): de la at├«tea goluri, era inevitabil ca povestea s─â devin─â nu doar aluziv─â, ci de-a dreptul g─âunoas─â. Nici nu-i de mirare c─â rela╚Ťia dintre acest t├«n─âr ╚Öi securistul care-l ancheteaz─â (Vlad Ivanov, care pare s─â fi prins r├«c─â pe seminari╚Öti odat─â cu filmul lui Daniel Sandu Un pas ├«n urma serafimilor) nu prezint─â nimic ambiguu, nimic care s─â o particularizeze, ci se rezum─â la un joc de-a ╚Öoarecele ╚Öi pisica cu detent─â dostoievskian─â, care s-ar fi putut petrece la fel de bine ├«n alte ╚Ť─âri ╚Öi ├«n alte timpuri. Decanul facult─â╚Ťii, un b─âtr├«n venerabil cu pete pe fa╚Ť─â, care ziua oficiaz─â ├«n s├«nul Pacem in Terris, o asocia╚Ťie preo╚Ťeasc─â sponsorizat─â de stat, iar seara ascult─â Radio Europa Liber─â, pare s─â fie singura ├«ncercare autentic─â a filmului de-a ie╚Öi din balta st─âtut─â a acestui universalism care face ravagii prin marile festivaluri europene de azi.

Exist─â o idee care scoate timid c─âp╚Öorul la lumin─â spre finalul filmului: aceea a unui body horror ├«n stadiu larvar, care se simte st├«nd la p├«nd─â ├«n spatele acestui lustru cople╚Öitor organizat de Ostrochovsk├Ż. Cu mai mult─â ├«ndr─âzneal─â, filmul s-ar fi putut lep─âda definitiv de teritoriul verosimilit─â╚Ťii, ├«n care oricum pare cantonat mai mult din obliga╚Ťie, ╚Öi ar fi putut accepta aventura unui film de gen pe care nu-l anun╚Ťa nimic. Ce vreau s─â spun este c─â slovacul are talent pentru a instaura un aer ap─âs─âtor ╚Öi rece, care pune st─âp├«nire ├«n mod nea╚Öteptat pe imaginile filmului, merg├«nd dincolo de c├«teva simple detalii de film noir. E un cadru foarte frumos, ├«n care un seminarist vorbe╚Öte la Europa Liber─â dintr-o cabin─â telefonic─â, apoi camera efectueaz─â un traveling lateral lent, d├«nd la iveal─â o promenad─â cufundat─â ├«n cea╚Ť─â ╚Öi dou─â siluete care ├«╚Öi fac apari╚Ťia din fundul planului, la ├«nceput abia ghicite, apoi tot mai pronun╚Ťate. Acolo am v─âzut un film care ar fi putut s─â existe. P─âcat c─â filmul real cedeaz─â prea des bunei-cuviin╚Ťe ╚Öi primei idei care vine: c─âci ce altceva e op╚Ťiunea pentru Vlad Ivanov, villain-ul passe-partout, dec├«t o lips─â de fantezie care ne las─â perplec╚Öi?

Servitorii va rula în cinematografele din România începînd cu 26 februarie.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.