Gorilla guerrilla

Publicat în Dilema Veche nr. 544 din 17-23 iulie 2014
Gorilla guerrilla jpeg

● Planeta maimuţelor: Revoluţie / Dawn of the Planet of the Apes (SUA, 2014), de Matt Reeves.  

Prelucrată mai întîi literar, de către Pierre Boulle, în romanul din 1963 – Planeta maimuţelor, şi vizualizată cinematografic pentru prima dată în 1968, fantasma unei Terre luate în stăpînire de maimuţe inteligente, care-i ţin pe oameni în cuşti, este, în mod inconfundabil, produsul unui imaginar mainstream şaizecist – bîntuit de teama că aroganta noastră specie s-ar putea autodistruge într-un război nuclear, dar şi de perspectiva unei revanşe a lumpenproletariatului american nonalb şi a populaţiilor pînă recent colonizate. Forjată într-un deceniu care acoperă criza rachetelor cubaneze, lupte grele pentru drepturile civile ale afro-americanilor, publicarea Damnaţilor pămîntului a lui Frantz Fanon şi ascensiunea tiermondismului, această pop-alegorie cu maimuţe gonind pe cai, la vînătoare de oameni, se numără printre cele mai încărcate politic din cîte au fost puse vreodată în imagini la Hollywood. Această încărcătură politică a fost, însă, în mare parte eradicată în Dawn of the Planet of the Apes, cîtuşi de puţin provocatorul episod numărul doi al noii serii Planeta maimuţelor (lansate în 2011).  

Cuvîntul „revoluţie“, inclus în titlul românesc al filmului, nu are ce căuta aici, aşa cum, totuşi, încă mai avea ce căuta în episodul unu, ale cărui imagini culminante cu Golden Gate Bridge năpădit de maimuţe-cobai – un underclass sătul să se mai lase exploatat în laboratoare – păstrau oareşice conotaţii de revoltă socială. (Episodul din 2011, pilot al noii serii, poate fi considerat un remake liber al Cuceririi planetei maimuţelor, episodul patru din seria iniţială, demarată în 1968; asta în timp ce ambele episoade ale noii serii alcătuiesc un prequel-in-progress al filmului din ’68, arătînd cum a ajuns Terra în starea în care o descoperea acolo cosmonautul jucat de Charlton Heston.) În sfîrşit, acţiunea celui mai nou episod se desfăşoară după zece ani de la năpădirea podului din San Francisco de către acel subcetăţenet simian, pe care injectarea cu un ser minune îl săltase, pe scara evoluţiei, cu două-trei trepte cruciale mai aproape de oameni. (Unele maimuţe deveniseră capabile s-o şi rupă pe englezeşte.) Între timp, omenirea a fost aproape nimicită de un virus creat în laborator. Dacă ciocnirile maimuţe – oameni din acest episod aduc mult mai puţin decît în alte episoade a scenarii fantasmagorice de revoltă socială, asta e din cauză că scenariştii au ales să desfiinţeze societatea. Lupta se dă aici între două tabere de supravieţuitori (oamenii adăpostiţi în ruinele oraşului San Francisco şi maimuţele adăpostite în pădurea de la marginea lui), pe care cineaştii le echilibrează moral în cel mai safe-umanist mod cu putinţă – în sensul că ambele tabere conţin atît pacifişti buni, cît şi elemente belicos-negative, însă prevăzute scenaristic cu explicaţii traumatic-biografice ale încrîncenării lor. Sursele unei bune părţi – care este şi partea cea mai puternică – din imageria filmului rămîn însă politice: scenografia de război civil, cu baraje şi maşini arzînd, sau grafica explozivă, de poster agitatoric, a unui cadru precum acela în care Koba (elementul belicos din tabăra maimuţelor) trage în oameni cu două mitraliere deodată, ridicat în scările calului său, pe un fundal nocturn-urban-incendiar. Evocatoare e şi imaginea maimuţelor cu labele pe marmura crăpată din incinta primăriei, iar numele lui Koba e el însuşi un ecou – a fost porecla lui Stalin. Dar rezonanţa asta e doar o chestiune de mici pocnitori – povestea maimuţoiului Koba, de pildă, nefiind nici pe departe dezvoltată prin analogie cît de cît riguroasă cu vreo naraţiune despre Revoluţia Bolşevică, nu contează că-l cheamă aşa. Lucrînd pe o idee de SF care aproape că n-are cum să nu producă semnificaţie politică, realizatorii au venit cu un megaspectacol garantat să zgîndăre şi să agite la minimum din acest punct de vedere, totodată captivînd la maximum. La capătul acestui demers de depolitizare rămîne însă un film plin de asumpţii neexaminate, conservatoare sau direct retrograde din punct de vedere politic – în privinţa rolurilor de gen, de pildă (atît la oameni, cît şi la maimuţe, ce e important se transmite de la tată la fiu, misiunea mamei, după naştere, reducîndu-se la a fi grijulie), sau în privinţa a ceea ce face din cineva un lider bun. Planeta maimuţelor: Revoluţie rămîne un bun cripto-western „de fort asediat“, în care, deşi „ai noştri“ (Homo sapiens) ies bine, simpatiile noastre sînt direcţionate în mod susţinut către „celălalt“; ce-i drept, un „celălalt“ prevăzut de cineaşti cu aceleaşi valori tradiţional-familiste, pacifiste şi paroliste la care se presupune că aderăm şi „noi“ – totul spre liniştirea „noastră“, deşi nu chiar cu preţul disneyficării lui totale. Nişte desene animate create pornind de la jocul unor actori filmaţi în carne şi oase, maimuţele vorbitoare nu sînt antropomorfizate în asemenea măsură încît să nu mai fie fioroase deloc, dar disneyficate tot sînt – de pildă, deşi umblă în pielea goală, organele lor genitale absentează discret, cu învoire.  

p 16 Draga tata jpg
Trei scrisori
Mulțumesc mult pentru scrisoarea care a ajuns aici în aceeași seară în care am ajuns și noi.
p 17 1 jpg
După revoluție
O epocă totuși distantă, în care gestul de a porni o cameră de filmat conținea adesea în miezul său promisiunea, între timp rătăcită, a unui mîine mai bun.
990 17 Biro coperta2 jpg
Manevre noi pentru vechi epigoni
Oricum, alternativele care să acopere acest cîmp liric/stilistic se împuținează.
p 23 1 jpg
Victor Brauner – Confesiune cu ocazia unei expoziții
Lucrările „decorative“ corespund „construcțiilor“ elogiate de Ilarie Voronca în textul publicat în paginile revistei 75 HP.
Poster Orizontal   29 Martie 2023   Cimarosa si Salieri jpg
Baritonul italian RICCARDO NOVARO, aplaudat la Théître des Champs-Elysées – Paris, invitat la Sala Radio
Miercuri, 29 martie 2023 (19:00), îl veți asculta alături de ORCHESTRA DE CAMERĂ RADIO, sub bagheta dirijorului de origine libaneză TOUFIC MAATOUK.
989 16 coperta jpg
Imprevizibila ușurătate a vieții și a morții
Definitiv. O trilogie chiar marchează un punct notabil în proza românească de azi.
p 17 1 jpg
Burta balenei
Luat mai cu seamă în contextul particular al cinema-ului românesc, Spre Nord constituie o mare ocazie ratată.
989 17 Breazu jpg
Despre mizeria din dulceață
Să fie cam opt ani de cînd Laura Les și Dylan Brady și-au numit duo-ul după o întîmplare involuntar amuzantă.
989 23 Iamandi jpg
Un exercițiu de imaginație
Prima știre dintre cele douăzeci incluse în acest top este greva generală din 1926.
copertă Murmur jpg
988 16 coperta2 jpg
Retractilități incisive
Atît Cristina Alexandrescu, cît și Mihnea Bâlici sînt două voci deja recognoscibile în poezia românească extrem contemporană.
988 17 Vrabia foto Tudor Neacsu1 jpg
Să cazi la pace cu trecutul
Perioada postcomunistă în România, în special pînă la aderarea țării la Uniunea Europeană, a fost tumultuoasă din multe punctele de vedere.
Matrix fisa cartii jpg
Lauren Groff, Matrix, traducere din engleză de Brîndușa Cotea, Curtea Veche Publishing, 2023 - fragment -
Cu o privire arzătoare, se apleacă peste masa pe care Asta, entuziasmată, a început deja să schițeze planuri.
Giuliano da Empoli Magul de la Kremlin cop1 APROBATA (1) jpg
Magul de la Kremlin de Giuliano da Empoli - fragment-
Acest roman este inspirat din fapte și personaje reale, cărora autorul le-a împrumutat viață particular și replici imaginare.
Afis Sala Radio 17 martie 2023 (2) jpg
Dirijoarea Orchestrei Simfonice din Canberra - JESSICA COTTIS - invitată la Sala Radio
JESSICA COTTIS – o prezență specială pe scena muzicală internațională, unul dintre cei mai remarcabili dirijori britanico-australieni, dirijor-șef și director artistic al Orchestrei Simfonice din Canberra, este invitată pe scenă Sălii Radio!
RRM Iasi 1920x1080 jpg
Din 22 martie, ora 19.00: Radio România Muzical la Iași, pe frecvența 95.4 FM
Radio România Muzical poate fi ascultat la București pe frecvența 104.8 FM, regional pe frecvența Coștila 97.6 FM, iar din 22 martie 2023, pe frecvența locală 95.4 FM la Iași.
p 16 YouTube jpg
Extemporal la erotică
Noul diagnostic îl răstoarnă sau îl echilibrează pe cel vechi: multă gingăşie şi un dram de forţă.
p 17 jpg
Fami(g)lia
A Chiara rulează în cadrul Festivalului „Visuali Italiane – Noua Cinematografie Italiană în România”.
987 17 coperta1 jpg
Focus JazzX
Timișoara și Clujul s-au sincronizat, inclusiv în interes politic, în ambiția de a consacra două festivaluri jazz de centru de capitală regională – JazzX și Jazz in the Park
987 15 foto BogdanDincă jpg
987 21 coperta Iamandi jpeg
Economie și psihologie
Una dintre explicațiile referitoare la căderea comunismului acordă factorului economic un rol preponderent.
(1) Beethoven Skizze Eugène Louis Lami FotoJean Marc Anglès Collection Cité de la musique jpg
Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații – conferință NEC
Colegiul Noua Europă are deosebita plăcere de a vă invita la conferința „Ce face muzica clasică cu mintea noastră? Ipoteze și demonstrații”, pe care compozitorul Dan Dediu o va susține joi, 9 martie 2023, la ora 17.00.
José Gallegos y Arnosa, El zapatero jpg
IIC BUC VISUALI ITALIANE AFFICHE 230222 jpg
Festivalul „Visuali Italiane - Noua Cinematografie Italiană în România”
Cinematografia italiană are o istorie lungă și prestigioasă, cu capodopere care au cucerit publicul din întreaga lume.

Adevarul.ro

image
Femeia fatală a anilor '70: „M-am săturat să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat!“ VIDEO
Talentată și frumoasă, Vasilica Tastaman, femeia fatală a anilor '70, a atras cu mare ușurință spectatorii în sălile de spectacole și bărbații în viața ei. Este una dintre marile actrițe pe care le-a avut România. Astăzi se împlinesc 20 de ani de la decesul artistei.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.