Filme de la NexT

Publicat în Dilema Veche nr. 633 din 7-13 aprilie 2016
Filme de la NexT jpeg

Festivalul Internaţional de Film NexT (care va avea loc între 7-11 aprilie), ajuns la cea de-a 10-a ediţie, a reuşit, de-a lungul parcursului său, nu doar să păstreze vie memoria regizorului Cristian Nemescu și a sound designer-ului și compozitorului Andrei Toncu, şi să descopere noi talente (prezentate în competiţiile naţionale sau internaţionale), ci s-a angajat să ne ofere şi o plajă foarte largă de experienţe cinematografice de multe ori excepţionale, destul de diverse şi contradictorii încît să provoace şi o anumită reflecţie asupra filmelor, nu doar consumul lor. Există şi anul acesta multe secţiuni în afara competiţiei, care să stîrnească, pe lîngă senzaţii cinefile intense şi variate, şi dezbateri – „Feminist NexT“, „Arthouse Shorts“, „Eseuri video“, „Avant-garde“, printre altele.

Disonanţă al lui Till Nowak (prezentat în secţiunea „Short matters!“) e un scurtmetraj spectaculos care pune în legătură mijloacele stilistice impresioniste ale filmului de animaţie construit cu CGI, cu cele ale melodramei cu actori în carne şi oase şi decoruri realiste. Povestea redă conflictul interior al unui pianist care nu poate împăca lumea imaginară şi realitatea, impulsul său creativ izolator şi nevoia, la fel de intensă, de a comunica cu fiica sa. Viziunea sa fantastică e evocată aici prin construcţii pe cît de grandioase, pe atît de minuţios reprezentate (amintind de Inception), mergînd cu detaliile pînă la firele de praf bătute de lumină în sala de concerte. Sînt lumi care se desfac şi se refac, cu tot cu clădiri şi străzi, în funcţie de procesele mentale ale protagonistului. Lumea reală e la antipodul celei animate: sala de concerte e, de fapt, strada pe care a ajuns să locuiască bărbatul, pianul fantastic cu claviatură în formă de cerc e o cutie muzicală la care acesta învîrte o manivelă alături de un loris de pluş. Nowak sugerează, introducînd animaţia în scenele realiste (de pildă, sub forma capului pianistului, cu un păr excentric supradimensionat), impuritatea lumii reale, una dintre preocupările sale fiind felul în care cele două lumi se parazitează reciproc. Însă, în măsura în care filmul se vrea şi o pledoarie pentru îmbinarea a două tipuri diferite de cinema (cu tendinţe realiste vs cinetic), aceasta nu e o reuşită – realul rămîne aici o cîrjă, o contrapondere sărăcăcioasă a fanteziei, nefiind exploatat prin ceea ce are mai ofertant.

Un film care explorează dimensiunea realistă a muzicii (colaborarea dintre compozitorul israelian Shye Ben Tzur, chitaristul formaţiei Radiohead, Jonny Greenwood, şi grupul indian The Rajasthan Express, surprinsă prin cîteva momente din repetiţiile şi înregistrările pentru lansarea unui album) e mediumetrajul documentar observaţional non-narativ al lui Paul Thomas Anderson, Junun (prezentat în secţiunea „Arthouse Shorts“), filmat în India, în palatul Maharajahului de Jodhpur, pe durata a trei săptămîni. Anderson foloseşte muzica de la un capăt la celălalt al filmului, care, în lipsa unei naraţiuni şi a unui context, oferă o anumită coeziune documentarului şi clarifică poziţia din care e filmat întregul proces – în centrul observaţiei sale nu sînt muzicienii înşişi (aceştia nu sînt individualizaţi, nu aflăm detalii referitoare la colaborarea lor, nu avem acces la vieţile lor intime) sau o poveste, ci muzica care ia naştere în aceste momente din interferenţe: interferenţa dintre artişti, instrumente, păsări şi spaţiul în care se desfăşoară. Aceste elemente sînt filmate (şi din mînă, şi din dronă) de pe poziţii aproape egale: sînt surprinse corpurile artiştilor în timp ce cîntă, mişcările păsărilor care pătrund în interior sau se învîrt în jurul turnului, instrumentele şi uzura lor iminentă, camerele şi exterioarele palatului, care amplifică sau reduc vibraţiile, fără ca vreunul să fie mai important decît celălalt.

Remarcabilul scurtmetraj Take What You Can Carry al lui Matthew Porter­field (prezentat tot în secţiunea „Arthouse Shorts“) reuşeşte să ofere, printr un studiu de personaj extrem de restrîns – compus din cîteva scene cu interioare, fără explicaţii asupra legăturilor dintre ele –, o meditaţie asupra trecerii. O tînără femeie americană e urmărită în spaţiile şi printre oamenii alături de care se găseşte în Berlin, într-un mod prin care se accentuează tocmai caracterul tranzitoriu al corpului. O putem vedea dezbrăcîndu-se pentru a intra în patul unui bărbat cu care îşi petrece noaptea şi apoi pregătindu-şi bagajul, o urmărim în ansamblul coregrafic din care face parte, susţinînd un performance care evocă împărtăşirea unor acţiuni şi idei în cadrul unui grup, şi în apartamentul în care locuieşte pentru cîteva zile singură, în lipsa proprietarilor. Toate aceste acţiuni simple, de trecere dintr-un loc în altul, dintr-o companie în alta, desfăşurate între citirea unei scrisori primite de acasă şi scrierea alteia şi accentuate de elipsele temporale create prin montaj, redau efectul de transgresiune, de metamorfoză sub acţiunea spaţiului şi a timpului. Chiar şi atunci cînd nu-se-întîmplă-nimic, ceva se întîmplă, aşa cum, în amintirea lui Lilly, stînd nemişcată într-un tren, e supusă unei mişcări care nu îi aparţine.

Ancuța Proca este critic de film.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.