Filme care lasă urmă - interviu cu Alexandru SOLOMON

Publicat în Dilema Veche nr. 422 din 15-21 martie 2012
Filme care lasă urmă   interviu cu Alexandru SOLOMON jpeg

A început festivalul de film documentar One World România. După cum ne avertizează afişul actualei ediţii, ne aşteaptă „filme brici”. Au fost invitate 50 de documentare împărţite în opt secţiuni. Le puteţi vedea la Cinemateca Eforie, Cinemateca Union, Cinema Corso şi la Noul Cinematograf al Regizorului Român.

Care sînt secţiunile ediţiei de anul acesta şi cum au fost stabilite?

Era limpede că trecînd prin ce s-a petrecut prin lume în anul 2011 trebuia cumva să reflectăm, pe de o parte, starea asta de turbulenţă excesivă – cred că am fost spectatorii unor schimbări excepţionale; pe de altă parte, şi în România lucrurile au părut că se schimbă puţin, că societatea începe să fiarbă; în fine, am simţit că adesea atunci cînd se vorbeşte de drepturile omului, lumea se gîndeşte la marile injustiţii cînd, de fapt, rădăcina acestor nedreptăţi se află în celula de bază a societăţii, cum i se spunea pe vremuri, în familie. Secţiunile festivalului acoperă aceste direcţii. Prima se numeşte „Revoluţii online“ şi e dedicată revoluţiilor mai mult sau mai puţin reuşite din Tunisia, din Egipt şi din Iran. Apoi e „Secţia Politică“ – o secţiune în care e vorba de societăţi îngheţate, de state în care lucrurile se mişcă cu timiditate, cum ar fi Cuba, din nou, Iranul, sau Rusia. Secţiunea intitulată „Muncă şi răsplată“ se ocupă de problemele economice ale oamenilor. Există şi cîteva secţiuni mai intimiste, ele vorbesc despre ce se întîmplă în mediul familial sau chiar la nivel individual: „Secţia Probleme de Familie“, „Secţia Minori şi Bătrîni“ şi „Secţia Paşapoarte“.

Ce arată aceste filme în comparaţie cu ce vedem la televizor, pe site-uri, prin ziare?

E o perspectivă mult mai aşezată şi mai profundă. La televizor şi în ziare vedem de obicei doar vîrfurile, informaţiile sînt prezentate pe fugă şi cei care le urmăresc nu apucă să înţeleagă mare lucru. Documentarele alese au urmărit nişte fenomene pe o perioadă mai lungă şi sînt spuse dintr-un punct de vedere personal. Tocmai faptul că sînt nişte filme de autor le dă o valoare mai mare. Iar spectatorul are şansa să înţeleagă mai multe.

Unele dintre filmele invitate la festivalul One World România nu pot fi arătate în ţara în care au fost produse. Ce înseamnă pentru realizatorii lor faptul că ele circulă acum într-o ţară exotică – cum este România pentru Iran, de pildă?

Cred că e important ca aceste filme să fie văzute. Să luăm, de pildă, cazul lui Jafar Panahi, unul dintre cei mai importanţi regizori iranieni. El a fost arestat de mai multe ori şi în 2010 a primit o sentinţă pentru propagandă împotriva Republicii Islamice a Iranului: şase ani de închisoare plus privarea de alte drepturi (de a călători în străinătate, de a da interviuri, de a face filme). Chiar în ziua în care îşi aştepta, în libertate, sentinţa definitivă, l-a invitat pe prietenul său Mojtaba Mirtahmasb şi l-a rugat să-l filmeze în timp ce avea să explice cum va arăta următorul lui film pe care n-o să-l mai facă niciodată. A ieşit This is Not a Film, un documentar care, deşi filmat într-o singură zi, în apartamentul lui Jafar Panahi, reuşeşte să surprindă realitatea de pe o stradă, dintr-un întreg oraş, din ţara întreagă.

Faptul că acest film circulă prin Occident ameliorează sau înrăutăţeşte situaţia lui Panahi?

E greu de stabilit. Cred totuşi că, din experienţa postului de Radio Europa Liberă, pe care o cunosc, faptul că s-a vorbit despre cazuri de represiune în exteriorul ţării a asigurat o minimă protecţie celor ameninţaţi de Securitate. Dacă nu s-ar şti nimic despre ei, atunci regimul ar putea să-i lichideze foarte uşor. Aşa, măcar există un fel de supraveghere de la distanţă.

Festivalul de film documentar One World a început în 1999 la Praga şi s-a extins ulterior în mai multe oraşe europene şi nu numai. Cum funcţionează această iniţiativă?

Acum cinci ani, directoarea de atunci a Centrului Ceh, Monika Stepanova, a vrut să facă la Bucureşti o replică a festivalului de la Praga. După care festivalul de aici a prins rădăcini şi a devenit autonom. Programul festivalului nostru e original – în sensul că nu-i o copie a celui de la Praga. Sîntem în continuare parteneri cu Centrul Ceh, dar lucrăm independent de festivalul-mamă. Există între timp o întreagă reţea mondială care cuprinde 15 festivaluri One World.

Cum vă explicaţi că un institut cultural de mici dimensiuni, cum e Centrul Ceh, susţine un festival atît de mare, şi care nu-i neapărat nici ceh, nici românesc, ci internaţional?

Asta ţine de mentalitatea şi deschiderea celor care conduc acest centru cultural, care e oricum foarte preocupat de promovarea filmelor documentare. Centrul Ceh difuzează în fiecare luni film documentar. De asemenea, drepturile omului sînt o prioritate a politicii statului ceh încă de la primul mandat al lui Václav Havel ca preşedinte. Aviz amatorilor – inclusiv statului român.

În festival sînt anunţate şi dezbateri cu cineaşti şi disidenţi. Despre ce e vorba?

E vorba în primul rînd de grupul Voina, un grup de artişti, activişti, anarhişti din Rusia. Cîţiva dintre ei nu pot părăsi ţara – unii sînt chiar la închisoare. Doi dintre membrii acestui grup vor veni la Bucureşti şi vor prezenta la MNAC o retrospectivă video a grupului. În plus, mai este aşteptat şi rectorul Academiei de Film de la Tirana. Acesta e un alt caz interesant şi relevant pentru un festival dedicat drepturilor omului: Academia respectivă e o iniţiativă privată care se confruntă mereu cu poliţia coruptă care ameninţă să-i desfiinţeze. De fapt, e vorba de interesele unor dezvoltatori imobiliari care jinduiesc după acel teren. Rectorul Academiei este el însuşi regizor de film, a studiat la Bucureşti şi vine, printre altele, şi ca să ne arate filme şi fotografii despre ciocnirile dintre profesori şi studenţi, pe de-o parte, şi poliţia albaneză, pe de altă parte.

În afară de festivaluri – care îşi au publicul lor şi care fac săli pline – filmul documentar nu are audienţă prea mare în România. De ce?

Ca să vorbesc din experienţa mea, pot spune că filmele pe care le-am produs au făcut, pentru tronsonul orar în care au fost difuzate, audienţe mai bune decît alte tipuri de emisiuni. Aş spune că există un apetit al publicului pentru documentare şi pentru filmele care vorbesc într-o manieră interesantă şi creativă despre problemele care ne frămîntă. Sigur, documentarul nu e un business hollywoodian. Dar eu sînt optimist.

Cum se poate promova filmul documentar?

Important e ca aceste filme să circule şi să fie văzute. Accesul la acest gen de film e încă limitat, mai ales în provincie. Asta e o altă nedreptate. Aşa că încercăm să mergem spre public. În fiecare toamnă, One World România pleacă On Tour. Anul trecut am mers în opt oraşe şi am proiectat cîteva dintre filmele selectate în festivalul de la Bucureşti. O altă iniţiativă e să scoatem anual cîteva DVD-uri cu filme din festival. Anul acesta vrem să publicăm cinci filme din zestrea festivalului.

La fiecare ediţie au existat un slogan, o temă, un titlu – însoţite de un afiş cu impact vizual puternic. Anul acesta sloganul e „Filme brici“. La ce se referă?

Se referă în primul rînd la calitatea filmelor. Dar şi la impactul lor: sînt filme tulburătoare, crude, tăioase. Lasă o urmă. Asta e cel mai important lucru pentru un film, pentru orice film. 

a consemnat Matei MARTIN

Alexandru Solomon
este regizor de film documentar şi directorul festivalului One World România. Detalii despre festival la www.oneworld.ro

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Hipertermia, urgența medicală care ne amenință viața pe caniculă. Care este măsura imediată care ne ajută
După o săptămână de Cod Roșu, serviciile de ambulanță aproape că nu mai fac față solicitărilor. Dintre acestea, hipertermiile cauzate de caniculă sunt urgențe majore, supraîncălzirea organismului punând viața pacienților în pericol.
image
Șase dintre cele mai supraestimate atracții turistice din lume. „Nu a fost deloc ceea ce mă așteptam” VIDEO
Fiecare țară are obiectivele sale turistice despre care se spune că nu trebuie să le ratezi când vizitezi acele locuri. Adesea, realitatea se ridică sau depășește nivelul așteptărilor, dar sunt și situații în care atracțiile turistice sunt supraestimate.
image
„Nostradamus cel viu” a prezis căderea sistemelor informatice încă de acum trei luni și prevestește un nou război mondial
Clarvăzătorul brazilian Athos Salomé, supranumit „Nostradamus cel viu”, a prezis o „pană tehnologică de trei zile” în 2024, potrivit Daily Mail Online, iar acum susține că ar urma un conflict la scară largă, asemănător unui al treilea război mondial.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne