Eșuat pe mal

Publicat în Dilema Veche nr. 970 din 10 noiembrie – 16 noiembrie 2022
image

 Insula (România-Belgia-Franța, 2022), de Anca Damian.

Cu noul său film, cineasta Anca Damian virează înapoi înspre politic, cu rezultate însă la fel de amestecate ca în precedentul (și mult mai seninul) Călătoria fantastică a Maronei (2019). Pariul se apropie de ceea ce experimenta deja un film precum Crulic (2011), în continuare cel mai interesant titlu al acestei filmografii: anume, o tensionare a corzilor genului, însărcinate acum să poarte încărcătura agabaritică a filmului de anvergură socială, care nu face nici o concesie de dragul pretinsului public-țintă alcătuit din copii și tineri. Grație acelui film, descopeream și în România – un teritoriu neracordat la transformările occidentale ale formatului de animație și ca atare marcat de suficiente prejudecăți – flexibilitatea eficientă a genului, capabil să găzduiască nu doar un echivalent onorabil al cinema-ului de investigație live action, ci chiar o prelungire a acestuia, acolo unde imaginile „reale” lipsesc. Idee radicală a animației chemate să „facă lumină”, să suplinească din golurile memoriei, ba chiar și să îmbrace hainele activismului. Idee care încă domină filmografia Ancăi Damian, cu riscul de a încețoșa raporturile dintre etică și estetică, necesitate și freestyle, spectacol și prost-gust.

Figura tutelară a lui Robinson Crusoe, o parabolă mereu la îndemînă pentru a critica neoliberalismul, e transformată într-un vlăstar al generației X – o prăjină simpatică cu claie de păr și barbă gălbui –, unic locuitor al unei insule pe țărmul căreia eșuează chestii de tot felul: de la deșeuri poluante la migranți care trec marea în ambarcațiuni precare. Această expozițiune se dovedește a fi partea cea mai frumoasă a filmului, tocmai pentru că nu se simte ca un capitol de manual, cu plicticoasa plantare a unui decor, cu obligatoria dezvăluire ordonată a personajelor, cu sortarea mizelor de atins. Dimpotrivă, e momentul în care animația își poate da în petic fără griji, stîrnind o vîltoare de efecte care nimeresc dozajul ideal între cai verzi pe pereți și ascuțime a sensului. E, de altfel, și singurul moment de genul acesta al filmului, care alunecă ulterior într-un dezmăț al celor dintîi asupra celei din urmă: sosirea pe insulă a unui supraviețuitor dintr-un naufragiu va declanșa un val de perplexitate și de non-sens. Dacă pînă atunci filmul va fi dat seamă de o inteligență a speculației care face din scrierea lui Defoe o călăuză validă prin actualitatea problematică a Mediteranei, urmarea aduce mai curînd a capriciu și a impas. Nu e clar de ce Robinson îl lasă pe Vineri-refugiatul în grija gospodăriei sale, și nu e clar încotro pleacă el însuși. Filmul ne pierde în acest punct.

Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund. Aceste intuiții ajung la noi fie pe calea narațiunii (Vineri este furat pe față de un mai-mare care se coboară dintr-un TAB militar, astfel ajungînd să conștientizeze pe propria piele dominația și să descopere acțiunea politică), fie pe calea formei (mici invenții, precum această sirenă ademenitor-homerică, al cărei trup e parte desen, parte animație 3D a unor găletușe de nisip aglutinate într-o coadă care se sfîrșește, pe post de înotătoare, cu o pungă în care înoată un peștișor auriu). Vedem aici reafirmată o credință nu doar în capacitatea animației de a stimula, prin metaforă și sens pieziș, o călătorie directă pînă în inima lucrurilor – de a le vedea, altfel spus, sub un alt unghi, care s-ar putea să fie mai profitabil decît perspectiva încetățenită: mai simplu spus, poate că un reportaj de televiziune o fi el, la prima vedere, mai informativ, dar experiența senzorială și empatică a filmului are toate șansele să miște mai mult în privitor. Dar e mai mult de atît – e, mai cu seamă, credința în posibilitatea animației de a revela, prin însăși eclectismul stilistic care o caracterizează, un soi de adevăr inaccesibil formelor realiste. Cînd Vineri trage pe el un strat de folie izotermă care îi luminează auriu corpul, ce vedem nu e doar o haină fancy născută din puterea de fantezie a desenului – ce vedem este memoria tuturor destinelor curmate în periplul lor către o viață mai bună.

Nu toate găselnițele filmului se ridică la înălțimea acestei asocieri. Majoritatea nu propun mai mult decît o serie de înflorituri gratuite, semn al unei creativități care se învîrte în gol, pe muzica prea repetitivă compusă de Ada Milea și violonistul Alexandru Bălănescu (care își împrumută vocea și personajelor, într-o romgleză înduioșător-stîngace). Impresia de frivolitate a ansamblului știrbește din noblețea proverbialelor bune intenții, aruncînd toată această experiență a infamiei denunțate de film într-o mare de irelevanță, fie ea și țipător colorată. Nu ajută nici senzația unei lipse de adîncimi a ansamblului: pentru ca metafora să funcționeze, ea trebuie să meargă mai adînc; pericolul acestei acțiuni aluzive e să nu depășească pragul unor generalități clișeizate. Altfel, cum se explică decizia estetică de a-i întruchipa pe toți migranții printr-o unică figură oarecare, într-un raport de complicitate cu privirile mediatice din avion, pentru care acești oameni reprezintă niște biete cifre, o masă compactă și indiferentă de alteritate? În cele din urmă, Insula rămîne o pulbere risipitoare de efort, aflată mai mereu cu un pas în spatele propriilor efecte de stil.

Insula rulează în cinematografe din 11 noiembrie.

Victor Morozov este critic de film.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.
1 dorin chiotea infectat cu covid varianta omicron 3 jpg jpeg
Continuă revolta la TVR. Chioțea: „Audiențele au fost de 15 de ori mai mici decât în zilele cu meciuri”
Dorin Chioțea a spus că mutarea transmisiunilor directe pe alte canale ale televiziunii publice a dus la o scădere a audienței de 15 ori decât în zilele cu meciuri.
11174553 (1) jpg
Serbia - Elveția. Calificare spectaculoasă pentru elvețieni după un meci nebun
Viitoarea adversară a României din preliminariile Euro, Elveția, a reușit să revină de la 1-2 în partida cu Serbia și s-a calificat în optimile de finală ale Campionatului Mondial din Qatar.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.