Economie libidinală

Publicat în Dilema Veche nr. 518 din 16-22 ianuarie 2014
Economie libidinală jpeg

● Lupul de pe Wall Street / The Wolf of Wall Street (SUA, 2013), de Martin Scorsese.

Protagonistul noului film al lui Scorsese, Lupul de pe Wall Street, nu e unul dintre jucătorii care au provocat crahul din 2008; pe lîngă ei, acest Jordan Belfort e un mărunţel şi un marginal, un golan de periferie, insuficient de puternic ca să scape de închisoare. De asemenea, ravagiile produse de el datează din anii ’90; în 2008, el ieşise deja de doi ani din închisoare şi îşi scria cel de-al doilea volum de memorii. Adaptat după cel dintîi (lăudăros) volum, filmul e focalizat nu atît pe „tehnicalităţile“ escrocheriilor lui Belfort, cît pe stilul lui de viaţă. E un fel de Scorsese Satyricon – o paradă nonstop (trei ore) de fabuloase sibaritisme: bacanale de firmă în care pitici de circ sînt folosiţi ca proiectile pentru tras la ţintă, iar o amploaiată se lasă rasă în cap, pe bani; sultanice voiajuri la Las Vegas, cu suite de cîte 50 de prostituate; jackass-erii pastilate, în cursul cărora desfrînatul e redus la paralizie băloasă (Scorsese intrînd ca un cuceritor pe teritoriul acestui tip de slapstick, de comedie a regresiei, şi – împreună cu actorii Leonardo DiCaprio şi Jonah Hill – producînd 15 minute la înălţimea lisergicomicăriilor din Fear and Loathing in Las Vegas al lui Gilliam). Bref, Belfort (DiCaprio) rămîne fidel lecţiei primite, în anii ’80, de la iniţiatorul său în arcanele brokerajului (Matthew McConaughey), potrivit căruia meseria asta nu se poate face fără cocaină, prostituate şi două şedinţe de masturbare pe zi – bifate preferabil cu mintea tot la bani. Oferită în mijlocul unui restaurant, lecţia se încheie cu o incantaţie pseudotribală în care Belfort i se alătură mentorului său, bătîndu-se cu pumnul în piept, în văzul lumii. Atît incantaţia, cît şi onanismul public cu gîndul la bani se regăsesc printre ritualurile tribului adunat mai tîrziu în jurul lui Belfort: o corsărească, hipertestosteronizată band of brothers (cu nişte sisters presărate printre ei), care, la apogeul prosperităţii sale, ajunge să se simtă ca un stat-în-stat, scandînd „fuck you, USA“.

Nu că lăcomia acestor prădători ar fi chiar o trăsătură antiamericană. În receptarea filmului – din care n-au lipsit puseurile de moralină –, unul dintre reproşuri a fost acela că Scorsese ignoră victimele escrocheriilor lui Belfort, refuzîndu-le dreptul la reprezentare, într-un spectacol-reconstituire care nu li se adresează privitorilor în calitatea lor de fiinţe morale, atît cît se adresează instinctelor lor joase. Dar discipolii-wannabe care-l asediază pe Belfort după recalificarea lui (postînchisoare) ca vorbitor motivaţional sînt care mai de care mai reprezentativi pentru tipologia de victimă. Şi ce-i aduce pe aceşti mieluşei la cursurile lupului? Dorinţa de a intra şi ei în rîndurile prădătorilor – cu care împart aceleaşi pofte, fără însă a şi le putea satisface; prădătorii sînt cei care şi le satisfac pe spinările lor.

Orînduirea o fi pedepsind ea, din cînd în cînd, cîte un prădător ca Belfort (nu că acesta ar fi stat mult la închisoare), dar tot ea încurajează poftele respective. Invocînd într-un interviu Opera de trei parale, Scorsese şi-a motivat elocvent ambiţia de a-i implica libidinal-fantasmatic pe spectatorii filmului în nesfîrşitul festival al antivirtuţii – al autoindulgenţei orgiastice – care este viaţa lui Belfort, în loc de a încerca să le inducă o senzaţie factice de superioritate, de imunitate la vino-ncoacele unei vieţi trăite cu atît de puţină autocenzură. La fel ca în Goodfellas şi în Casino, al căror repertoriu (mai mult sau mai puţin) comun de procedee stilistice este (în mare parte) refolosit aici, reprezentarea acestui mod de viaţă este una „impresionistă“, gîfîitor (dacă nu grohăitor) participativă – de unde şi temerile unor critici pentru igiena morală a Multiplexurilor. Dar e nedrept să i se reproşeze lui Scorsese că nu-i lasă spectatorului destulă distanţă faţă de personaje, pentru o raportare critică la ele. Ce face Scorsese aici, ca şi în Goodfellas sau în Casino, e, de fapt, să alterneze rapid tehnici inductoare de participare spectatorială excitată, cu tehnici distanţatoare. Iar şi iar, Belfort părăseşte temporar convenţia dramatic-reprezentaţională, în favoarea celei brechtian-prezentaţionale – ba spărgînd „al patrulea perete“ şi începînd să-şi povestească viaţa chiar din mijlocul tumultului ei, ba comentînd în voice-over filmul acesteia, ca dintr-un studio personal de postproducţie. În această viguros-porcină şi monstruos-tumescentă comedie a desfrînărilor favorizate de capitalism (prima comedie a lui Scorsese de la After Hours încoace), dimensiunea fabulos-sardanapalică a autoindulgenţelor lui Belfort & Co. apare inextricabil legată de o moronică întunericime neuronală, a cărei faţă mai puţin comică o constituie turpitudinea ce izbucneşte, de pildă, în scena celei de-a doua mari certuri dintre protagonist şi soţia-trofeu. Turpitudinea vandalică, aparenţa ocazional alarmantă de creiere netezite pînă la ultima circumvoluţiune, dar şi libertatea de zbenguială a sinelui (ce-i drept, masculin în majoritatea covîrşitoare a cazurilor) descătuşat de supraeu – toate elementele astea sînt simultan prezente şi ies simultan în faţă pe fresca lui Scorsese, care nu-l ocultează şi nu-l face mic pe nici unul. Periculoasă din perspectiva unora, e o frescă foarte plină şi foarte stîrnitoare, o operă de artă populară care agită şi zgîndăre.     

999 16 coperta jpg
Reducția retoricii
În Eșarfe în cer (2012), Dumitru Crudu scrie despre moarte pornind de la o situație concretă, de fapt persistînd în situația concretă.
p 17 2 jpg
Celălalt pe care-l adoram
Cu toate acestea, Marx può aspettare rămîne un film găurit, incapabil să se închidă rotund.
999 17 PBreazu jpg
Un tunel creativ
Vocea lui Del Rey rămîne centrală și omniprezentă, la fel ca în operele precedente.
999 21 jpg
Delirul realității
Poate că o explicație ar fi că din trunchiul memorialisticii naziste a ieșit un trunchi mai mare, al memorialisticii Holocaustului.
Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.

Adevarul.ro

image
Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții VIDEO
Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare
image
Turist amendat pentru că a urcat în Munții Piatra Craiului fără să aibă buletinul la el. De ce i-a dat dreptate judecătorul
Un turist amendat de Jandarmerie pentru că „aflându-se în Piatra Craiului, pe un traseu nemarcat, a refuzat să furnizeze date pentru stabilirea identităţii sale” a dat în judecată Jandarmeria Română.
image
Camioanele care au dus faima României în toată lumea. Povestea vehiculelor solide și fiabile, cu „atitudine“ spartană
Camioanele românești, realizate la uzinele din Brașov, au fost adaptate mereu vremurilor, cu o tehnologie de vârf și prețuri avantajoase, cucerind astfel piețele internaționale, chiar și pe cele de peste Ocean.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.