"E timpul să ne gîndim şi la public" -interviu cu regizorul Tudor GIURGIU

Publicat în Dilema Veche nr. 427 din 19 - 25 aprilie 2012
"E timpul să ne gîndim şi la public"  interviu cu regizorul Tudor GIURGIU jpeg

- interviu cu regizorul Tudor GIURGIU -

S-a vorbit mult în ultimii doi ani despre debutul în lungmetraj al lui Silviu Purcărete. Aţi fost producător al filmului Undeva la Palilula, care se va lansa în curînd. A fost greu, a ieşit cum v-aţi dorit?

Silviu Purcărete ştie cel mai bine dacă i-a ieşit cum şi-a dorit; la un moment dat îmi spunea, glumind despre lungimea filmului, că e „un foarte scurt film lung“. Pot doar să spun că filmul e foarte diferit de primul scenariu pe care l-am citit în 2004 iar constrîngerile financiare şi faptul că Silviu nu a găsit decorul real care s-ar fi putut transforma în Palilula anilor ’60 au determinat asumarea unui pariu creativ şi artistic foarte ambiţios: reconstruirea Palilulei într-o hală părăsită de la marginea Capitalei. Esenţială a fost dorinţa întregii echipe de a dovedi că putem duce la bun sfîrşit acest film aparte, care sînt convins că va rămîne unic în istoria recentă a filmului românesc. A fost extraordinar să vezi la lucru profesionişti din generaţii diferite, oameni care veneau deopotrivă din teatru şi film şi care redescopereau împreună bucuria de a inventa soluţii dintre cele mai trăsnite la provocările propuse de Silviu. A lucra laolaltă cu personalităţi precum Heti Sturmer, Dragoş Buhagiar, Vasile Şirli sau Lia Manţoc, a-i vedea la lucru pe Aron Dimeny (un mare actor al Teatrului Maghiar din Cluj), Răzvan Vasilescu, George Mihăiţă, Constantin Chiriac sau Ofelia Popii e un privilegiu care nu ţi se întîmplă oricînd. Mă bucur de asemenea că am fost cel care i l-a propus lui Silviu pe operatorul Adrian Silişteanu, deja un prieten drag, care a făcut o imagine excelentă.

Personal, sînt extrem de onorat că am avut ocazia să îl cunosc şi să colaborez cu Silviu. Sînt un idealist care încă mai crede în şansa unor întîlniri providenţiale iar ele se cheamă, pentru mine, Mircea Veroiu, Lucian Pintilie, Fanny Ardant şi Purcărete. Undeva la Palilula e o bucurie de film, pentru cei care vor şi încă mai pot să guste viaţa, pentru cei care erau tineri în anii ’60-’70, pentru cei care mai cred că filmul e spectacol. E deja selecţionat în competiţia unui important festival, aşa că în curînd Palilula va ieşi în lume.

Mulţi au spus că e atît de ambiţios proiectul lui Purcărete încît nu se va sfîrşi niciodată. De ce resurse a fost vorba şi ce ne-aţi putea spune despre film?

Fiecare film are povestea şi destinul lui, iar Palilula a avut un traseu sinuos datorită complexităţii proiectului. Banii s-au adunat greu, scenariul iniţial era mult prea stufos iar Silviu a fost nevoit să reducă din episoadele care făceau deliciul lecturii. Ţin minte şi acum că în 2005 distribuţia începea cu Ştefan Iordache… Din 2004 am avut un coproducător german care era fascinat de proiect, dar apoi s-a retras, fondurile de finanţare germane căutau proiecte mult mai comerciale, aşa că a trebuit să o luăm de la capăt din nou. Prin iarna lui 2009 am spus că, dacă nu o să ne apucăm de film, nu o să-l mai facem niciodată. Am riscat enorm, bani nu erau, de-abia prin vară am reuşit să strîngem minimum necesar care să ne permită să începem construcţia decorului şi contractarea actorilor. Aventura a continuat, din 35-40 de zile de filmare am ajuns să filmăm 58, banii s-au terminat din nou în decembrie 2009 înainte de Crăciun, iar condiţiile de filmare au fost crîncene, filmam noapte de noapte la minus 20 de grade. Echipa de filmare a avut peste 150 de oameni, am avut la cadru în total peste 900 de figuranţi, mai mult de 100 de broaşte vii care vieţuiau alături de noi într-un spaţiu special amenajat (iar Silviu ne implora să avem grijă de ele să nu moară) iar toată postproducţia filmului a durat mai mult de un an, trei echipe de specialişti în efecte vizuale lucrînd în paralel. Acum toate astea mi se par departe, rămîne imensa bucurie de a fi dus Palilula la capăt, de a nu fi intrat în faliment şi de a le mulţumi tuturor celor care au acceptat să fie alături de noi pentru a duce la bun sfîrşit acest pariu nebun, soţiei mele Oana, în primul rînd, fără de care tot angrenajul complicat al producţiei filmului nu s-ar fi putut urni, şi Ozanei Oancea, care a păstorit acest proiect pe vremea cînd era doar o iluzie.

Aţi terminat, de asemenea, cel de-al doilea lungmetraj pe care-l semnaţi, Despre oameni şi melci. Cînd îl veţi lansa şi în ce zonă vă duceţi cu acest film?

Vom face o premieră la Cluj la TIFF şi aşteptăm între timp răspunsurile festivalurilor internaţionale unde l-am propus spre selecţie. Acum lucrez la sunet şi încă sînt foarte aproape de film, nu mă pot detaşa să fac aprecieri de vreun fel. M-au bucurat însă reacţiile unor prieteni şi necunoscuţi care au văzut filmul în vizionări private. Unora le-a plăcut că nu e doar o comedie facilă, alţii au fost emoţionaţi de poveste, pentru cîţiva filmul e o fabulă despre începuturile capitalismului românesc, iar pentru alţii e un film foarte cool despre anii ’90. Mai toţi au fost însă plăcut surprinşi de Monica Bîrlădeanu, care cred că va fi revelaţia filmului, despre Dorel Vişan au spus că e într-o formă de zile mari iar Andi Vasluianu se pare că e mai bun ca niciodată. Singurul lucru care mă preocupă e să termin filmul aşa cum mi-l doresc şi de-abia aştept întîlnirea cu publicul larg, pe 21 septembrie.

Sînteţi şi directorul celui mai important festival de film românesc. Anul acesta TIFF-ul împlineşte 11 ani. De la an la an a devenit mai mare şi s-a extins de la Cluj şi în alte oraşe din Transilvania. Ce se va întîmpla la această ediţie?

Mihai Chirilov a pregătit deja un meniu de filme de zile mari, iar echipa festivalului pune cap la cap evenimente speciale, surprize, proiecte noi. Mă bucur să putem organiza o proiecţie specială cu Nunta de piatră, film-cult ale cinema-ului românesc şi foarte drag mie, în prezenţa tuturor celor care au lucrat la acest film şi care vor veni din colţuri felurite ale lumii pentru a sărbători cei 40 de ani de la premieră. Ne preocupă mai mult ca niciodată platforma educaţională a Festivalului, în cadrul căreia vom iniţia un proiect nou, Transilvania Talent Lab, alături de EducaTIFF şi Let’s Go Digital. Vom inaugura TIFF Center, un spaţiu nou, deschis tot timpul anului, unde vom organiza o minişcoală de film, ateliere foto, de actorie de film, workshop-uri.

Cum se vede din interior filmul românesc, după un deceniu de glorie internaţională, mai ales? Se poate vorbi de o industrie?

Se vede neclar şi în tonuri gri. Lipseşte cu desăvîrşire o strategie şi viziune de perspectivă, banii pentru filme s-au înjumătăţit aproape, faţă de anul 2007, debutanţilor nu li se oferă nici o şansă, cineaştii odată „tineri“ s-au blazat, am pierdut cu toţii mult timp în încercări sterile de a schimba apa din acvariu. România rămîne un teritoriu aparte şi ciudat, unde statul alocă zero lei pentru filme, pentru modernizarea sălilor sau media literacy, unde nu există nici un fond regional de film sau vreo facilitate fiscală pentru cei care cheltuie bani mulţi în film. Nu există nici o industrie, există doar cîţiva oameni (puţini) care vor să construiască şi să lase ceva în urma lor. În rest, mulţi băgători de seamă, analişti care cred că filmul comercial nu merită să stea în aceeaşi încăpere cu filmul de autor (vezi recentele Premii Gopo) şi mulţi indivizi netalentaţi. În 2007 criticul englez Nick Roddick scria despre cinema-ul românesc: „a national cinema without a national audience is living on borrowed time“ („cinematografie naţională care nu are un public propriu trăieşte vremuri de împrumut“). Cred că ne-a cam venit scadenţa şi, după multele premii şi succese, e timpul să ne gîndim şi la public. 

a consemnat Ana Maria SANDU

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Alimente sățioase și care nu îți pun în primejdie silueta. Medic: „Fericiți și cu burta plină…chiar se poate!”
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit duminică, 19 mai, într-o postare publicată pe Facebook, care sunt alimentele care te mențin sătul pentru mai mult timp și cu puține calorii.
image
Ce taxe turistice se percep în marile orașe din Europa. Atena bate recordurile
Un număr tot mai mare de orașe din Europa impun sau măresc costul taxelor turistice pentru vizitatori, la un nivel mai mare decât cele propuse în toamna anului trecut.
image
Cum a fost convinsă o tânără să renunțe la școală și la familie pentru a se prostitua. „Era o mașină de făcut bani”
O tânără din comuna Bâlteni, județul Gorj, a trăit un adevărat coșmar timp de doi ani de zile alături de un tânăr de care s-a îndrăgostit

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi