Dup─â lacrimi, furie

Publicat în Dilema Veche nr. 891 din 6 -12 mai 2021
Dup─â lacrimi, furie jpeg

ÔŚĆ White Riot (Marea Britanie, 2019), de Rubika Shah.

Istoria Marii Britanii ╚Öi chestiunea rasial─â au str─âb─âtut o bucat─â bun─â de drum ├«mpreun─â (╚Öi ├«nc─â n-au ajuns la destina╚Ťie). Cinema-ul din regiune ╚Öi aceea╚Öi chestiune rasial─â au str─âb─âtut la r├«ndul lor un tronson bunicel ├«n tandem, cam de c├«nd sintagma ÔÇ×cinema britanicÔÇŁ a c─âp─âtat sens (╚Öi astfel am avut parte de multe filme importante regizate de Mike Leigh, Stephen Frears ╚Öi al╚Ťii). Deci aproape c─â nu-i nici o surpriz─â ├«n predispozi╚Ťia documentarului White Riot, aparent dedicat scenei rock britanice a anilor ╩╝70-╩╝80, de a face cu spectatorul mai pu╚Ťin─â muzicologie ╚Öi mai mult─â sociologie: nu at├«t trupe, stiluri, curente, c├«t o analiz─â a rasismului din perspectiva ├«nr─âd─âcin─ârii sale sistemice ├«n societatea britanic─â. E vorba, mai exact, despre o mi╚Öcare contestatar─â n─âscut─â din backstage, care s-a numit Rock Against Racism ╚Öi ╚Öi-a propus s─â mai ventileze pu╚Ťin aerul fetid, ├«nc─ârcat cu fascism, ├«n care se compl─âcuse peisajul social britanic al momentului.

Situa╚Ťia e cunoscut─â de-a lungul ╚Öi de-a latul terenurilor minate ale colonialismului. Mai ales ├«n Marea Britanie, a doua parte a secolului XX d─â pe-afar─â de ocazii ├«n care clasa politic─â conservatoare a decis s─â se r─âzbune pe m├«na de lucru ieftin─â pe care tot ea o luase cu japca din colonii. Mult─â vorb─âraie cangrenat─â de inechitate ╚Öi rasism, care, chiar dac─â a avut destul de rar efecte imediate, a contribuit cu siguran╚Ť─â la formarea unui climat sufocant ╚Öi teribil de ostil pentru popula╚Ťia de imigran╚Ťi instalat─â cum-necum pe insul─â. Neajunsurile astea le cunoa╚Ötem ÔÇô la fel cum cunoa╚Ötem ╚Öi faptul c─â ele s-au acutizat odat─â cu venirea la putere a lui Margaret Thatcher, ├«n fa╚Ťa c─âreia societatea britanic─â a p─ârut cople╚Öitor de letargic─â. Dar ceea ce probabil ╚Ötim mai pu╚Ťin e c─â p├«n─â ╚Öi unele dintre figurile majore ale muzicii britanice, precum Eric Clapton, au pus serios um─ârul la ur─â ╚Öi instigare rasial─â. De fapt, Rock Against Racism, a╚Öa cum afl─âm din documentarul Rubik─âi Shah ÔÇô e suficient s─â ni se spun─â o dat─â ╚Öi nu mai putem uita ÔÇô, a luat na╚Ötere tocmai ca reac╚Ťie ├«mpotriva declara╚Ťiilor iresponsabile ale lui Clapton. Mai exist─â un moment similar ├«n film, atunci c├«nd unul dintre liderii mi╚Öc─ârii eviden╚Ťiaz─â vorbe similare din partea lui Rod Stewart, dup─â care conchide: ÔÇ×Din acel moment i-am aruncat la gunoi toate discurile ╚Öi nu l-am mai ascultat niciodat─âÔÇŁ.

Dilema dintre art─â ╚Öi artist ÔÇô sau dintre con╚Ötiin╚Ťa civic─â ╚Öi pl─âcerea estetic─â ÔÇô mocne╚Öte ├«n subteranele filmului. Ar fi fost poate ├«n avantajul s─âu ca Rubika Shah s─â o fi adus la suprafa╚Ť─â. Altminteri, s├«ntem obliga╚Ťi s─â ne mul╚Ťumim cu o prezentare destul de liniar─â a evenimentului ÔÇô de la sc├«nteia claptonian─â ╚Öi p├«n─â la un fabulos concert de tip anti-Woodstock, desf─â╚Öurat ├«ntr-un parc londonez ├«n compania unor trupe precum Clash sau Sham 69 ÔÇô, care am impresia c─â face o idee cam multe concesii de dragul facilit─â╚Ťii: prea mult─â grafic─â kinky pe imaginile care s├«nt m├«zg─âlite, animate, lipite ├«n tot soiul de colaje gra╚Ťie noilor tehnici; prea mult ram-pam-pam pe partea de sunet, ceea ce ne face s─â b├«╚Ť├«im din picior, dar nu ne ╚Öi ascute reflec╚Ťia despre evenimente; ├«n fine, o mizanscen─â prea conven╚Ťional─â, cu interviuri tip talking heads garnisite cu imagini de arhiv─â care dau buzna peste noi ├«n dezordine.

S-ar putea totu╚Öi ca fenomenul ÔÇô care a durat, ├«n principiu, din 1976 p├«n─â ├«n 1982 ÔÇô s─â fie prea larg, fugind ├«n multiple direc╚Ťii, pentru a putea fi cartografiat cu aten╚Ťie; s-ar putea, ├«n definitiv, ca aceast─â ╚Ťop─âial─â antrenant─â s─â ob╚Ťin─â rezultate mai bune la nivel de ÔÇ×trezire a con╚Ötiin╚ŤeiÔÇŁ. C─âci nu-mi doresc s─â minimalizez acest aspect al filmului: e esen╚Ťial ca astfel de gesturi compensatorii s─â fie puse ├«n lumin─â, chiar dac─â ÔÇô sau mai ales dac─â ÔÇô aduc cu ele ╚Öi o scuturare, mai mult sau mai pu╚Ťin serioas─â, a unor idoli pe care mul╚Ťi dintre noi ├«i credeam imacula╚Ťi. Rock Against Racism a preg─âtit de altfel terenul pentru mi╚Öc─âri de rebeliune mai consecvente care aveau s─â zdruncine ordinea Regatului ├«n deceniul urm─âtor: vezi ini╚Ťiativa concertat─â Black Audio Film Collective, c─âreia ├«i dator─âm unele dintre cele mai frumoase filme politice britanice. Cea mai bun─â parte a lui White Riot ╚Ťine de extrapolarea subtil─â pe care o orchestreaz─â cu destul─â abilitate: practic, de la o examinare a rock-ului londonez, sf├«r╚Öim prin a chestiona ad├«nc practicile ofensive ale Guvernului Marii Britanii. De la stickere cu mesaje hip scrise ca ripost─â fa╚Ť─â de afirma╚Ťiile lui Clapton ╚Öi p├«n─â la o manifesta╚Ťie ├«n─âbu╚Öit─â prin for╚Ťa armat─â a Poli╚Ťiei distan╚Ťa e mai mic─â dec├«t pare ÔÇô iar de acolo la o analiz─â a brutalit─â╚Ťii extreme de care a dat dovad─â Imperiul crepuscular ├«n problema Irlandei de Nord nu mai r─âm├«ne de f─âcut dec├«t un pas: White Riot, din fericire, ├«l face. ├Än fond, a╚Öa s-ar putea rezuma menirea documentarului ├«n genere: ca o privire care face apropieri ├«ntre lucruri pe care, aprioric, totul le separa. S-ar putea ca privirea Rubik─âi Shah s─â nu aib─â o acuitate deosebit─â ÔÇô dar firele ro╚Öii cu care opereaz─â trebuie neap─ârat luate ├«n seam─â.

White Riot se va putea vedea în cadrul Festivalului Cinepolitica.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.