Dubla doi

Publicat în Dilema Veche nr. 969 din 3 noiembrie – 9 noiembrie 2022
image

Coupez ! (Franța-Marea Britanie-Japonia, 2022), de Michel Hazanavicius.

Regizorul Michel Hazanavicius și-a făcut o reputație (pompată, trebuie spus) din voluptatea cu care pastișează mituri ale cinema-ului. A făcut-o cu epoca filmului mut în marele hit The Artist (2012). A făcut-o cu Jean-Luc Godard – un mit cinematografic pe două picioare – în Le Redoutable (2017). O face din nou acum, în Coupez !, cu genul filmului cu zombie (așa-numita „serie Z”). A vedea în demersul său o miză revizionistă înseamnă totuși a suprainterpreta grosolan: Hazanavicius e mai curînd un bun imitator al efectelor de stil, prea puțin interesat de examinarea lor sub un raport ceva mai critic. Cînd unul dintre personajele lui Coupez ! începe să urle pe nepusă masă despre zombie-ca-devorator-capitalist-al-mărfii, racordîndu-se din mers la teoria critică marxistă care vedea în filmele unui George Romero un deget mijlociu abia mascat la adresa neoliberalismului, impresia e mai degrabă aceea a decalajului ludic, a poantei de buzunar. Ironie interesantă, care face din cineast un complice al adevărurilor pe care, chipurile, le atacă, hîrjonindu-se postmodern și inofensiv cu o realitate la care aderă de fapt cu ambele mîini. Căci simțim, atunci, cum Hazanavicius vede într-o astfel de lozincă „politică” ceva de tipul unei înverșunări fără umor – o atitudine de care trebuie să facă mișto. Un snobism pe invers, dacă vreți, care exclude sub pretextul că integrează, hăhăindu-se cu superioritate la adresa oricărei discuții serioase.

Coupez ! e un film destul de lung, care – după vreo oră de alergat pe urmele propriei cozi – se dovedește a fi ceea ce este: un film francez de autor. Prea puțin contează că autorul trudește pe terenul contestat al filmului cu potențial de public – felul în care mînuiește materialul de origine îl trădează la tot pasul. Pentru autor – spre deosebire de artizanul studiourilor de odinioară –, filmul cu zombie înseamnă obligatoriu deturnare (fie spre politică, vezi Raoul Peck sau Jordan Peele, fie spre farsă, vezi Jim Jarmusch sau, desigur, Hazanavicius). Pentru farseur, sîngele trebuie să curgă la galon, machiajul grotesc să se demaște ca atare, iar „pasajele obligatorii” (strîmbăturile moacei, jump scares, alergătură și urlete) să cadă în ridicol cu fiecare ocazie. Prima parte a filmului regizat de Hazanavicius e un inventar copios al acestor scălîmbăieli, cu prilejul unui film-în-film despre atacul unor zombie. Inspirația cineastului e să modeleze aceste scălîmbăieli într-o formă – planul-secvență – care face ca dintr-odată toate aceste postúri clișeizate să capete o dimensiune suplimentară. Hazanavicius face atunci mișto de înverșunarea cinema-ului de două ori: întîi, ca supralicitare a unor lucruri care se trădează de la o poștă drept butaforie ieftină; apoi, ca nevoie de a epata prin tehnică. 

Filmul devine din acel punct mult mai palpitant, de parcă sarcina spectatorului – de a-l separa pe istețul Hazanavicius de masa cineaștilor mediocri – ar căpăta aerul unei misiuni imposibile. Nu e clar, în primă fază, dacă Hazanavicius recurge la cadrul lung pentru a emula moda actuală sau pentru a o satiriza – dar îi iert regizorului nevoia de a relua o secvență de 30 de minute pentru a ne oferi explicația, fiindcă văd în această redundanță, făcută pe spinarea spectatorului plătitor de bilet, ca o aroganță binevenită, o îndrăzneală de a trimite spre reflecție în cadrul unui „biet” produs de entertainment. Așa se face că în mijlocul lui Coupez ! se instalează o mică breșă care, în momentele cele mai autoreflexive ale partiturii, ajunge ditamai spărtura de sensuri și ipoteze referitoare la turnajul unui film, la disciplina muncii și, mai larg, la hazard, iluzie, accident. Păcat că, în concluzia sa – cu toată echipa filmului-din-film îmbrățișîndu-se și zîmbind fotogenic la apus –, Hazanavicius sfîrșește prin a astupa grăbit breșa, încheind tărășenia printr-o autocelebrare gășcoasă a industriei de film, întărită de încercările prin care a trecut...

Finalul complezent a știrbit impresia unui film altminteri suficient de inventiv încît să gîdile propriile noastre moduri de a ne raporta la ceea ce vedem. Fără a ști de unde provin toate incongruențele planului-secvență cu care filmul se deschide, am presupus că Hazanavicius încearcă să insufle materialului „autenticitate”, apucînd-o pe scurtătură (la un moment dat, camera ajunge la nivelul solului, într-o poziție șubredă: „marcă auctorială leneșă”, mi-am zis, pentru ca abia către final să înțeleg că acolo, de fapt, se împiedicase și căzuse un cameraman). Există aici o minimă chestionare a lucrurilor pe care sîntem dispuși, sau nu, să le acceptăm de dragul cinema-ului („e doar un film” reprezentînd, de altfel, una dintre lozincile în jurul cărora se învîrte Coupez !). Poate să nu pară cine știe ce, dar deja văd în asta un semn interesant de destabilizare al programului escapist propus de orice comedie horror postmodernă.

Coupez ! rulează în cinematografe din 21 octombrie.

Victor Morozov este critic de film.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

femeie inele de aur mana bijuterii shutterstock 1966151602 jpg
Zodiile care nu trebuie să poarte aur sub nicio formă. Cum alungi ghinionul adus de bijuterii
Deși este unul dintre cele mai iubite metale prețioase, poartă ghinion. Un astrolog celebru spune de ce nu e bine să purtăm aur. Totodată, există și un ritual simplu prin care se alungă spiritele rele.
cum poti avea succes la interviul de angajare jpeg
Noua strategie folosită de angajați pentru a obține măriri de salariu
Tot mai mulți angajați se arată interesați de posturi pe care nu au nicio intenție să le accepte doar ca să își forțeze șefii de la actualul loc de muncă să le ofere o mărire de salariu, arată Business Insider.
Multe localități din Siberia nu au căldură FOTO SHUTTERSTOCK
Rușii din Siberia îngheață în case: „Ucraina supraviețuiește fără încălzire, iar aici, în Hakasia, viața este îngrozitor de grea”
Rușii din regiunile cele mai izolate ale Rusiei sunt lăsați să înghețe, în timp ce președintele țării Vladimir Putin cheltuiește zeci de miliarde de dolari purtând un război de cucerire în Ucraina.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.