Din mînă în mînă

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 899 din 1 ÔÇô 7 iulie 2021
Din mînă în mînă jpeg

ÔŚĆ LÔÇÖArgent (Fran╚Ťa, 1983), de Robert Bresson.

Cum cinematografele a╚Öa-zis mainstream ÔÇô chiar ╚Öi cele dedicate filmului de art─â ÔÇô las─â mai mereu filmul de patrimoniu ├«n grija cinematecilor, prefer├«nd s─â se concentreze pe ce ÔÇ×ardeÔÇŁ la ora actual─â, orice ocazie de a ne re├«ntoarce ├«n trecut de pe scaunele lor trebuie p├«ndit─â cu grij─â. Mai ales c├«nd ea aduce nu doar un Robert Bresson ÔÇô condi╚Ťie deja suficient─â pentru o deplasare ├«nfrigurat─â p├«n─â la sala obscur─â ÔÇô, ci un Robert Bresson mai pu╚Ťin v─âzut ╚Öi discutat, LÔÇÖArgent (1983), care avea s─â fie ╚Öi ultimul. Acest film, ├«mpreun─â cu cele c├«teva care l-au precedat ÔÇô de la Une femme douce (1966) la Le Diable probablement (1977) ÔÇô, ne spun c─â opozi╚Ťiei dintre prima perioad─â de crea╚Ťie bressonian─â (ascetic─â, riguroas─â, ad├«nc-cerebral─â) ╚Öi a doua (mai impur─â, mai interesat─â de timpul s─âu) ar trebui s─â i se retrag─â dreptul de ╚Öedere ├«n cetatea cinefil─â. De-ar fi s─â fiu ├«ntrebat, m-a╚Ö gr─âbi s─â m─â pozi╚Ťionez ├«n tab─âra din urm─â ÔÇô cea a culorii, a hippio╚Ťilor, a ecologiei: tot at├«tea elemente care p─âtrund ca prin efrac╚Ťie ├«n fort─ârea╚Ťa bressonian─â, apoi realizeaz─â c─â se simt chiar bine pe coridoarele ei reci. Nu doar din spirit de frond─â ÔÇô nimic nu bate, la o adic─â, Journal dÔÇÖun cur├ę de campagne (1951) ÔÇô, ci ╚Öi din credin╚Ťa real─â c─â aceste filme trebuie urgent ╚Öi definitiv reabilitate ├«n ochii tuturor. Vorba eseistului Jacques Aumont: ÔÇ×Bresson-ul cel din urm─â e ca Ti╚Ťian-ul cel din urm─â, totul ni se ofer─â simultan ÔÇô noapte alb─â, noapte neagr─â, noapte luminoas─â ╚Öi colorat─â, iubire ╚Öi cruzime, speran╚Ť─â ╚Öi caritateÔÇŁ.

Revenind la filmul nostru, g─âsim ├«n el o concentrare a multor teme care l-au preocupat pe autorul lui ├«nspre finalul carierei: de la tinere╚Ťea decadent─â, care umbl─â cu motoreta pe trotuar ╚Öi plaseaz─â non╚Öalant bancnote false ├«n drumul s─âu, pe post de ÔÇ×hai s─â vedem ce se ├«nt├«mpl─âÔÇŁ, la ├«ncercarea de p─âtrundere a spiritului contemporan, printr-o fascina╚Ťie greu de explicat pentru artefactele sale de v├«rf: vezi magnetofonul care dirija subtil povestea din Quatre nuits dÔÇÖun r├¬veur (1971) sau bancomatele care scuip─â bani ├«n cel mai miraculos mod cu putin╚Ť─â ├«n LÔÇÖArgent. G─âsim ├«n el, totodat─â, o sintez─â a geografiei intime bressoniene de la ├«nceputuri: ├«nchisoarea din Un condamn├ę ├á mort sÔÇÖest ├ęchapp├ę (1954), casa izolat─â din acela╚Öi Journal... ├Än fine, aceste aluzii intertextuale nu traduc altceva dec├«t fidelitatea ├«nalt─â a lui Bresson pentru o lume ├«n nemi╚Öcare, asupra c─âreia acesta placheaz─â ├«nsemnele unei societ─â╚Ťi ├«n perpetu─â metamorfoz─â.

╚śi ce e banul ÔÇô acest protagonist din umbr─â al filmului ÔÇô dac─â nu modul cel mai eficient de a aduce ├«mpreun─â galeria de umanit─â╚Ťi (tineretul f─âr─â scrupule, adul╚Ťii greu ├«ncerca╚Ťi de soart─â) ╚Öi de tipologii (femeia-martir, patronul veros, inocentul damnat) pe care Bresson le-a investigat, separat, ├«n fiecare film? C├«nd bancnota fals─â trece din m├«n─â ├«n m├«n─â ├«n primele secven╚Ťe ale filmului, ce vedem nu e o nara╚Ťiune pe modelul Madame de... (Max Ophuls, 1953), ├«n care obiectul persist─â ├«n plot, ├«n timp ce posesorii s─âi se schimb─â, dizolv├«ndu-se ├«n hors-champ, ci una ├«n care jocul hazardului e mereu faultat cu cinism, doar-doar va permite dezv─âluirea gra╚Ťiei ├«n mijlocul acestor indivizi dep─â╚Öi╚Ťi de situa╚Ťie.

Pentru cine nu vorbe╚Öte bressoniana, LÔÇÖArgent constituie o introducere ideal─â ├«n subiect. Cadrele s├«nt mai largi, iar ac╚Ťiunile din interiorul lor mai inteligibile, ├«n timp ce elipsele s-au f─âcut mai dulci. Decupajul ├«nsu╚Öi o d─â mult mai rar pe abstrac╚Ťiunile aproape cubiste care l-au consacrat pe Bresson. R─âm├«ne ├«ns─â o aten╚Ťie aproape cultic─â pentru gestul uman separat de context; de altfel, acest cinema, destul de prizat chiar ╚Öi ast─âzi de at├«╚Ťia epigoni, dar f─âr─â a i se atinge for╚Ťa extatic─â, aproape c─â a configurat un ditamai domeniul de cercetare ├«n studiile de film: gestul ├«n cinema. ╚śi c─â veni vorba: se vorbe╚Öte mult despre filmele lui Bresson ca apar╚Ťin├«nd unui cinema al ra╚Ťiunii, al austerit─â╚Ťii, al minimalismului. Se vorbe╚Öte mai pu╚Ťin despre emo╚Ťia genuin─â cuib─ârit─â ├«n decupajele perfecte ale acestor micro-ac╚Ťiuni din care s├«nt ele alc─âtuite, ca ╚Öi despre pl─âcerea aproape senzual─â ÔÇô pe care n-am mai reg─âsit-o, cred, ├«n nici o alt─â filmografie ÔÇô procurat─â de vederea unor m├«ini ├«n gros-plan, ocupate cu ├«mp─âturirea unor bancnote sau, ca ├«n Pickpocket (1959), cu buzun─ârirea trec─âtorilor. Dac─â se poate vorbi de un cinema pentru oameni mari ├«n adev─âratul sens al cuv├«ntului, atunci aceste filme, ├«n care juisarea este distilat─â ├«n fragmente mici de peisaj uman imuabil, s├«nt cea mai ├«nalt─â expresie a sa.

Exist─â ceva, ├«n ultimele filme ale cineastului, care rezist─â ├«n fa╚Ťa interpret─ârilor de prim─â m├«n─â, ca ╚Öi cum interesele acestui cre╚Ötin conservator brusc convertit la moda actualit─â╚Ťii nu s-ar l─âsa decriptate ├«n tot ce au ele mai profund ╚Öi mai naiv. Ca ╚Öi cum, ├«n fa╚Ťa acestor tablouri care pretind s─â livreze fotografic zgomotul timpului, ar d─âinui un rest de ambiguitate ╚Öi capcan─â. Se poate face un film social dintr-un ╚Öirag de panseuri ready-made despre societate? P├«n─â s─â v─âd aceste filme a╚Ö fi fost tentat s─â zic nu. Acum m-a╚Ö mai g├«ndi de dou─â ori, ├«ntr-at├«t de magnetic e acest cocktail de postmodernism ╚Öi post├║ri dostoievskiene total anacronice pe care Bresson, ├«nc─â o dat─â, ne invit─â cu polite╚Ťe s─â-l d─âm pe g├«t, p├«n─â la fund.

LÔÇÖArgent va fi proiectat la Cinema ÔÇ×Elvira PopescuÔÇť pe 7 iulie. 

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.