Despre Dup─â dealuri ca adaptare dup─â literatur─â (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 454 din 25-31 octombrie 2012
Despre Dup─â dealuri ca adaptare dup─â literatur─â (II) jpeg

Spovedanie la Tanacu e un roman-reportaj, a c─ârui autoare, Tatiana Niculescu Bran, anim─â, prin tehnici literare, o mas─â faptic─â acumulat─â exclusiv prin s─âp─âturi jurnalistice asidue. Astfel, vocea ei auctorial─â trece adesea de la survolarea neutr─â a unei ├«ntregi biografii la mularea empatic─â pe g├«ndurile personajelor (stilul indirect liber). Tehnica ei nu e perfect─â. De pild─â, un paragraf dedicat muzicii preferate a eroinei (forma┼úia Enigma) ├«ncepe prin a se mula pe subiectivitatea acesteia (pe asocierile n─âscute ├«n mintea ei la auzul unor melodii), pentru a se transforma, pe parcurs, ├«ntr-o minicronic─â muzical─â (ÔÇ×[C├«ntecul ┬źSadeness┬╗] se voia a fi un fel de transcriere electronico-gregorian─â a triste┼úilor marchizului de SadeÔÇť); tranzi┼úia e insuficient de fluid─â. ├Äntr-un alt paragraf, ├«n care e descris─â euforia post-exorcism a stare┼úului, proza scriitoarei se ÔÇ×contamineaz─âÔÇť progresiv de m├«ndria personajului (manifest├«ndu-se prin semne de exclamare), dar nu ├«nainte de a-i fi diagnosticat din exterior firea ambi┼úioas─â, prin invocarea unui cli┼čeu despre psihologia b─ârba┼úilor scunzi; nedemn ├«n orice circumstan┼úe de o scriitoare subtil─â ca Niculescu Bran, cli┼čeul acela e cu at├«t mai nepotrivit ca preludiu al unei intr─âri delicate ├«n pielea personajului. Dar asemenea poticneli survin rar ├«ntr-un demers ├«n care acribia documenta┼úiei jurnalistice ┼či ascu┼úimea analizei psiho-socio-economico-ideologice (a patologiilor individuale intrate ├«n coliziune tragic─â la Tanacu) s├«nt consistent valorificate de imagina┼úia literar─â a autoarei ÔÇô adic─â de puterea ei de a se pune ├«n situa┼úia ┼či ├«n pielea fiec─ârui personaj.

Nara┼úiunea cinematografic─â are propriile metode de a se mula pe subiectivitatea personajelor. De exemplu, la citirea paginilor din carte care descriu ÔÇ×exorcizareaÔÇť eroinei, descriere mulat─â pe starea ei de delir, e u┼čor de imaginat o transpunere cinematografic─â realizat─â prin tehnici impresioniste ÔÇô distorsiuni ale imaginii ┼či ale sunetului, flash-uri, blackout-uri etc. Cristian Mungiu nu folose┼čte asemenea tehnici. La fel ca ├«n restul filmului Dup─â dealuri (┼či la fel ca ├«n 4, 3, 2), regia lui men┼úine o exterioritate perfect─â ├«n raport cu personajele, nepermi┼ú├«ndu-i nici unuia dintre ele nici m─âcar un moment de subiectivitate optic─â (├«n care unghiul camerei s─â fie unghiul s─âu de vedere). Aceast─â ÔÇ×etic─â a exteriorit─â┼úiiÔÇť ÔÇô cum a numit-o Andr├ę Bazin c├«nd a salutat-o, ca pe ceva nou, ├«n filmele lui Rossellini ÔÇô a fost impus─â ├«n cinema-ul rom├ónesc de c─âtre Cristi Puiu, prin filmele Marfa ┼či banii (unde, totu┼či, nu era respectat─â perfect riguros) ┼či mai ales Moartea domnului L─âz─ârescu (pe care e evident c─â Mungiu l-a studiat ├«nainte de a face 4, 3, 2). Bazin pre┼úuia aceast─â ÔÇ×etic─âÔÇť regizoral─â pentru capacitatea ei de a scoate ├«n eviden┼ú─â implacabila materialitate a lumii ┼či caracterul obiectiv-procesual al evenimentelor ÔÇô dimensiuni oarecum ÔÇ×blurateÔÇť de tehnicile impresioniste ├«n aderen┼úa lor la tr─âirea subiectiv-individual─â. Scriam s─âpt─âm├«na trecut─â c─â at├«t Niculescu Bran, c├«t ┼či Mungiu muncesc din greu, fiecare cu uneltele sale, pentru a face clare ÔÇô dincolo de bunele inten┼úii ale tuturor indivizilor implica┼úi ├«n tragedie ÔÇô toate constric┼úiile de natur─â economic─â ┼či ideologic─â (eventual ┼či fundamental-uman─â) care fie sl─âbesc (├«n cazul unora dintre personaje), fie vr─âjm─â┼če┼čc aceste bune inten┼úii, rezult├«nd ├«n moartea unui om. Niculescu Bran plimb─â ├«n permanen┼ú─â focus-ul ÔÇô ├«l tot mut─â din spa┼úiul mental al unui personaj ├«n spa┼úiul mental al altuia ┼či dintr-o biografie ├«n alta. (Introdus─â ├«n poveste c─âtre final, o doctori┼ú─â are parte de o pagin─â de prezentare ÔÇô fi┼č─â biografic─â plus g├«nduri redate ├«n stil indirect liber.) Dimpotriv─â, de la un cap─ât la altul al filmului, Mungiu nu mut─â niciodat─â focus-ul de pe prietena victimei ÔÇô nu pune ├«n scen─â dec├«t ac┼úiuni la care aceasta asist─â sau particip─â ÔÇô, o alt─â rigoare (├«nv─â┼úat─â tot de la Puiu) ad─âugat─â la cea a exteriorit─â┼úii observa┼úionale. Faptul c─â s├«ntem f─âcu┼úi s─â ne petrecem tot timpul pe l├«ng─â ea nu ├«nseamn─â c─â ni se faciliteaz─â accesul la l─âuntrurile fiin┼úei ei; ca toate personajele din film, ea r─âm├«ne ├«n primul r├«nd o epiderm─â ┼či un comportament (un fel de a-fi-├«n-lume). Dramaturgia e mai clasic─â dec├«t la Puiu (mai ales cel din Aurora) ÔÇô vorbele ┼či gesturile personajelor dau indicii psihologice mai multe ┼či mai clare; dar o anumit─â opacitate psihologic─â le r─âm├«ne (de pild─â, firea ambi┼úioas─â a stare┼úului e sugerat─â mai discret dec├«t ├«n carte). ┼×i ceea ce mai face acest stil de mizanscen─â (pe care s├«nt tentat s─â-l numesc ÔÇ×materialistÔÇť) este s─â le pun─â pe picior de egalitate cu obiectele din jurul lor, cu ├«nc─âperile ├«n care tr─âiesc sau prin care circul─â. Aceast─â estetic─â (sau ÔÇ×etic─âÔÇť) refuz─â s─â acorde vreo ├«nt├«ietate psihologiei asupra fiziologiei ┼či economiei; toate astea fac sistem. ├Äncerc├«nd s─â ÔÇ×recuperezeÔÇť ideologic arta lui Mungiu, teologul Teodor Baconschi scria ├«n aceste pagini, la vremea lui 4, 3, 2, c─â filmul este ┼či ÔÇ×o parabol─â a pierderii lui Dumnezeu pe drumul dintre sacrificiu ┼či salvareÔÇť, dar adev─ârul este c─â posibilitatea existen┼úei unui Dumnezeu e pus─â ├«ntre paranteze ├«n aceste filme dure. Exist─â fiziologie. Exist─â psihologie. Exist─â economie ┼či ideologie. ┼×i at├«t. 

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.