De urmărit

Publicat în Dilema Veche nr. 605 din 17-23 septembrie 2015
De urmărit jpeg

● Lumea e a mea (România, 2015), de Nicolae Constantin Tănase.

Primul lungmetraj al lui Nicolae Constantin Tănase,

este o melodramă mizerabilistă de un fatalism agresiv ca un baros în cap (Tănase n-are încă 30 de ani), însă e departe de a fi un film cenuşiu – e spectaculos, ba chiar eclatant. În contrast cu devitalizarea cultivată (efect al eclerajului, al cadrelor lungi, al numărului mic de mişcări de cameră etc.) de o bună parte din cinema-ul internaţional căruia i se spune „de artă“,

e regizat într-un stil cu „de toate“ – filmări din mînă, grosplanuri,

efecte „impresioniste“ (destul de mecanice: de pildă, bubuituri pe banda sonoră, care exprimă starea de spirit febrilă a eroinei), coşmaruri şi fantezii (tot de-ale eroinei) realizate prin recurs la CGI. O imagine recurentă cu protagonista coborînd înecată spre fundul mării, imagine ce face parte dintr-un coşmar al ei, este

de-a binelea. Punct culminant al imagisticii acvatice şi de înec, premonitoriu-onirice, de care filmul e plin, este un cadru cu puhoaie spumegînde invadînd şi acoperind lumea eroinei – străzile oraşului ei de la malul mării. Oricît de criticabil ar fi acest grandilocvent laitmotiv al înecului – pe motivul lipsei de originalitate şi de subtilitate, şi al sufocantului său determinism dramaturgic, al insistenţei cu care pecetluieşte de la bun început soarta personajului –, sînt impresionante ambiţia şi capacitatea lui Tănase de a produce asemenea imagini dintr-un buget total de nici 200.000 de dolari (bani adunaţi fără participarea la concursul CNC). Parada lui tinerească de muscularitate stilistică (amintind de a regretatului Cristian Nemescu) asigură, prin tonicitatea ei implicită, un fel de contrapondere la traiectoria abrupt-descendentă, din-rău-în-şi-mai-rău-în-tot-mai-rău, a personajului principal. E vorba despre o liceană în vîrstă de 16 ani (Ana Maria Guran), a cărei viaţă o ia cu mare viteză la vale atunci cînd, aflîndu-se în legitimă apărare, loveşte o colegă (Iulia Ciochină) pe coridoarele şcolii. Colega, care a atacat-o pe eroină după ce-a văzut-o cu prietenul ei (Florin Hritcu), este fiica unuia dintre puternicii oraşului, pe care directorul şcolii îl tratează cu slugărnicie; asta în timp ce protagonista împarte un apartament de bloc cu o bunică muribundă (pe care Tănase o ţine iniţial în afara cadrului, nelăsînd spectatorul să-şi dea seama decît treptat că protagonista, în timpul unei conversaţii telefonice cu o prietenă, schimba nişte scutece de om bolnav), cu o mamă zombificată (ştearsă şi ca personaj) şi cu un tată nu doar brutal, ci şi ameninţător-libidinos (stereotipul lumpen-brutei în maiou). Nedreptăţită pe faţă de directorul liceului, neprotejată de părinţi, simţindu-se la fel de fără ieşire ca peştişorul de acvariu din biroul directorului (simbolismul filmului chiar nu e deloc subtil), eroina are o izbucnire de furie neputincioasă, care-i înrăutăţeşte şi mai mult situaţia la şcoală. Şi e doar începutul. De la un punct încolo nu mai e nimic de aşteptat de la acest film, pe plan narativ, cu excepţia altor şi altor violări ale inocenţei eroinei; povestea ei a fost concepută ca un calvar. Dar măcar nu stă fizic pe loc în timp ce laţul i se strînge în jurul gîtului, ci se duce cu capul înainte, ducînd întregul film după ea cu viteză, ocazional glorificată de Tănase şi de directorul de imagine Daniel Kosuth în ralantiuri cu pletele ei vălurindu-se şi cerceii ei mari bălăngănindu-se la fiecare pas. 

Unul dintre lucrurile pe care Tănase şi scenarista Raluca Mănescu le fac bine, şi care nu ţin de tehnică, este că nu iau de sus preocupările din zona

-uri şi manele ale eroinei şi ale celorlalţi liceeni din film – cultura acestora. Revenind la tehnică, regia actorilor adolescenţi şi post-adolescenţi este excepţională: Tănase i-a făcut pe aceşti actori – dintre care unii, începînd cu protagonista, nu aveau la activ nici o experienţă actoricească semnificativă – să i se deschidă şi să i se încredinţeze total. Mostre excepţionale sînt, de pildă, două secvenţe cu protagonista şi cu băiatul pentru care s-a bătut cu cealaltă fată. În prima secvenţă, protagonista, care deja fuge de lume, încearcă să se refugieze la el acasă, iar băiatul, care în mod evident nu e nici pe departe la fel de prins de ea cum e ea de el, ia o scurtă pauză de la vopsitul pereţilor ca s-o dezvirgineze, cu părinţii lui în camera alăturată. Ea n-a venit acolo pentru asta, dar se pomeneşte că nu mai poate da înapoi. El nu e brutal, dar e grăbit şi superficial – fuşereşte mîngîierile atît cît se pot fuşeri, fără să lipsească de tot. E clar că fata va încerca ulterior să idealizeze experienţa, s-o facă mai satisfăcătoare în memorie. Nimic care să nu se mai fi pomenit pe ecran în trăirile acestor liceeni din timpul unui act sexual nesatisfăcător, nimic care să nu fi fost dramatizat şi în multe alte filme cu adolescenţi (neromâneşti), dar felul în care Tănase, Mănescu şi actorii construiesc momentul, secundă după secundă, preocupaţi în permanenţă de expresivitate, tot e ireproşabil. La fel şi secvenţa de mai tîrziu în care ea vine după el şi, de faţă cu doi tovarăşi de-ai lui, îi cere socoteală pentru cum a tratat-o, iar el – nu fără împunsături de jenă interioară (dacă nu de vinovăţie), dar plusînd cu atît mai abitir în golăneală, jucînd pentru aplauzele galeriei formate din cei doi tovarăşi – o izgoneşte. 

Nicolae Constantin Tănase e foarte talentat, iar tehnic ştie deja să facă bine multe lucruri. Rămîne de văzut cum va continua formarea lui şi dacă ea va rezulta în filme importante. Şansele sînt bune.   

Foto: adevarul.ro

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Japonia mănâncă mici și sarmale. Românul care le prepară: „Clienții ling farfuria“ VIDEO
În vizită în Japonia, Andreia și Ionuţ, vloggerii de la canalul de YouTube „HaiHui în doi”, au prezentat povestea românului care vinde mici și alte feluri de mâncare tradițională în Țara Soarelui Răsare.
image
Dilema incredibilă a unui român din Spania: „Am aflat că nu sunt tatăl copiilor mei, ce să fac?“
Postarea în care un bărbat a dezvăluit că prietenul său văduv a aflat că ai săi copii, rămași doar în grija sa, nu sunt de fapt ai lui, a devenit virală pe Facebook.
image
File de istorie. S-au plantat curmali, bananieri și palmieri pentru vizita Împăratului Franz Josef FOTO
Un oraș din vestul României a fost între 9 și 12 septembrie 1893 centrul de interes al Imperiului Austro-Ungar. Împăratul Franz Josef şi trei arhiduci au fost așteptați cu mare fast.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.