De urmărit

Publicat în Dilema Veche nr. 605 din 17-23 septembrie 2015
De urmărit jpeg

● Lumea e a mea (România, 2015), de Nicolae Constantin Tănase.

Primul lungmetraj al lui Nicolae Constantin Tănase,

este o melodramă mizerabilistă de un fatalism agresiv ca un baros în cap (Tănase n-are încă 30 de ani), însă e departe de a fi un film cenuşiu – e spectaculos, ba chiar eclatant. În contrast cu devitalizarea cultivată (efect al eclerajului, al cadrelor lungi, al numărului mic de mişcări de cameră etc.) de o bună parte din cinema-ul internaţional căruia i se spune „de artă“,

e regizat într-un stil cu „de toate“ – filmări din mînă, grosplanuri,

efecte „impresioniste“ (destul de mecanice: de pildă, bubuituri pe banda sonoră, care exprimă starea de spirit febrilă a eroinei), coşmaruri şi fantezii (tot de-ale eroinei) realizate prin recurs la CGI. O imagine recurentă cu protagonista coborînd înecată spre fundul mării, imagine ce face parte dintr-un coşmar al ei, este

de-a binelea. Punct culminant al imagisticii acvatice şi de înec, premonitoriu-onirice, de care filmul e plin, este un cadru cu puhoaie spumegînde invadînd şi acoperind lumea eroinei – străzile oraşului ei de la malul mării. Oricît de criticabil ar fi acest grandilocvent laitmotiv al înecului – pe motivul lipsei de originalitate şi de subtilitate, şi al sufocantului său determinism dramaturgic, al insistenţei cu care pecetluieşte de la bun început soarta personajului –, sînt impresionante ambiţia şi capacitatea lui Tănase de a produce asemenea imagini dintr-un buget total de nici 200.000 de dolari (bani adunaţi fără participarea la concursul CNC). Parada lui tinerească de muscularitate stilistică (amintind de a regretatului Cristian Nemescu) asigură, prin tonicitatea ei implicită, un fel de contrapondere la traiectoria abrupt-descendentă, din-rău-în-şi-mai-rău-în-tot-mai-rău, a personajului principal. E vorba despre o liceană în vîrstă de 16 ani (Ana Maria Guran), a cărei viaţă o ia cu mare viteză la vale atunci cînd, aflîndu-se în legitimă apărare, loveşte o colegă (Iulia Ciochină) pe coridoarele şcolii. Colega, care a atacat-o pe eroină după ce-a văzut-o cu prietenul ei (Florin Hritcu), este fiica unuia dintre puternicii oraşului, pe care directorul şcolii îl tratează cu slugărnicie; asta în timp ce protagonista împarte un apartament de bloc cu o bunică muribundă (pe care Tănase o ţine iniţial în afara cadrului, nelăsînd spectatorul să-şi dea seama decît treptat că protagonista, în timpul unei conversaţii telefonice cu o prietenă, schimba nişte scutece de om bolnav), cu o mamă zombificată (ştearsă şi ca personaj) şi cu un tată nu doar brutal, ci şi ameninţător-libidinos (stereotipul lumpen-brutei în maiou). Nedreptăţită pe faţă de directorul liceului, neprotejată de părinţi, simţindu-se la fel de fără ieşire ca peştişorul de acvariu din biroul directorului (simbolismul filmului chiar nu e deloc subtil), eroina are o izbucnire de furie neputincioasă, care-i înrăutăţeşte şi mai mult situaţia la şcoală. Şi e doar începutul. De la un punct încolo nu mai e nimic de aşteptat de la acest film, pe plan narativ, cu excepţia altor şi altor violări ale inocenţei eroinei; povestea ei a fost concepută ca un calvar. Dar măcar nu stă fizic pe loc în timp ce laţul i se strînge în jurul gîtului, ci se duce cu capul înainte, ducînd întregul film după ea cu viteză, ocazional glorificată de Tănase şi de directorul de imagine Daniel Kosuth în ralantiuri cu pletele ei vălurindu-se şi cerceii ei mari bălăngănindu-se la fiecare pas. 

Unul dintre lucrurile pe care Tănase şi scenarista Raluca Mănescu le fac bine, şi care nu ţin de tehnică, este că nu iau de sus preocupările din zona

-uri şi manele ale eroinei şi ale celorlalţi liceeni din film – cultura acestora. Revenind la tehnică, regia actorilor adolescenţi şi post-adolescenţi este excepţională: Tănase i-a făcut pe aceşti actori – dintre care unii, începînd cu protagonista, nu aveau la activ nici o experienţă actoricească semnificativă – să i se deschidă şi să i se încredinţeze total. Mostre excepţionale sînt, de pildă, două secvenţe cu protagonista şi cu băiatul pentru care s-a bătut cu cealaltă fată. În prima secvenţă, protagonista, care deja fuge de lume, încearcă să se refugieze la el acasă, iar băiatul, care în mod evident nu e nici pe departe la fel de prins de ea cum e ea de el, ia o scurtă pauză de la vopsitul pereţilor ca s-o dezvirgineze, cu părinţii lui în camera alăturată. Ea n-a venit acolo pentru asta, dar se pomeneşte că nu mai poate da înapoi. El nu e brutal, dar e grăbit şi superficial – fuşereşte mîngîierile atît cît se pot fuşeri, fără să lipsească de tot. E clar că fata va încerca ulterior să idealizeze experienţa, s-o facă mai satisfăcătoare în memorie. Nimic care să nu se mai fi pomenit pe ecran în trăirile acestor liceeni din timpul unui act sexual nesatisfăcător, nimic care să nu fi fost dramatizat şi în multe alte filme cu adolescenţi (neromâneşti), dar felul în care Tănase, Mănescu şi actorii construiesc momentul, secundă după secundă, preocupaţi în permanenţă de expresivitate, tot e ireproşabil. La fel şi secvenţa de mai tîrziu în care ea vine după el şi, de faţă cu doi tovarăşi de-ai lui, îi cere socoteală pentru cum a tratat-o, iar el – nu fără împunsături de jenă interioară (dacă nu de vinovăţie), dar plusînd cu atît mai abitir în golăneală, jucînd pentru aplauzele galeriei formate din cei doi tovarăşi – o izgoneşte. 

Nicolae Constantin Tănase e foarte talentat, iar tehnic ştie deja să facă bine multe lucruri. Rămîne de văzut cum va continua formarea lui şi dacă ea va rezulta în filme importante. Şansele sînt bune.   

Foto: adevarul.ro

p 17 2 jpg
Singurătate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e convingător pentru că, înainte de a ne ameți cu panseuri spirituale, se impune în calitatea sa de corp fără rușine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai tîrziu, devenind un fel de dioramă a felului în care a putut naviga o fabuloasă formație uitată a anilor ’80 prin soundscape-ul începutului deceniului următor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Veneția
Ediția din acest an nu e, din fericire, grandioasă și nici sentimentul de parc de distracție nu mai e la dispoziția ta, ca pînă acum.
TIFF anunță Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anunță prima ediție SUNSCREEN, un nou festival de film la Constanța
Între 8 și 11 septembrie, spectatorii din Constanța vor putea urmări pe marele ecran zeci de filme de succes și se vor bucura de întîlniri cu invitați speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombardării) Berlinului
În goana după supravieţuire nu mai e timp de reforme şi revoltă.
p 17 2 jpg
Pe holurile facultății
Dragoș Hanciu îl filmează aici pe Gheorghe Blondă (zis și „nea Jorj”), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului în pragul pensionării.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am lămurit încă dacă există un gen muzical LGBT, ori dacă ideea de gen mai are vreo noimă în general, însă sesizăm o propagare a sexualității alternative în zone muzicale conservator-tradiționaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu viața lipsită de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
Începînd cu anii 1939-1940, creația pictorului este influențată de literatura romantică și de ezoterism, îndreptîndu-se cu deosebire către scrierile lui Novalis în care artistul consideră a fi găsit ecoul propriei sensibilităţi.
Piața Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii sînt așteptați la un eveniment impresionant, care ia startul în Piața Unirii din Cluj-Napoca
Pînă pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din România va aduce în orașul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiecții.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dacă veniți la cea de-a 21-a ediție de TIFF exclusiv pentru filme, iată 21 de titluri care s-ar putea să vă placă.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru visători & imigranți.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu „radiografiază” decît prin ricoșeu fragmentele de real care s-au nimerit în cadru, fiindcă adevăratul lor subiect, universal și incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu cîntă „Anotimpurile” lui Vivaldi
„Anotimpurile” lui Vivaldi sînt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, în concertul ce închide stagiunea Orchestrei de Cameră Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate bucătării ale lumii și poveștile oamenilor care îndrăznesc să testeze limitele convenționalului se întorc în secțiunea Film Food la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicată cinefililor pasionați de experiențe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioară, scrinul femeilor
Femeile au constituit adevărate constelații de socialitate. Dacă nu dispuneau de puterea economică sau politică, ele și-au exercitat, în schimb, geniul animînd viața capitalei pe fond de „plăcere” a spiritului comun împărtășită.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre viața lui Nichita Stănescu a scris Bogdan Crețu, ci una despre un mare poet și moartea lui apropiată.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vieții, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imaginația din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o funcție integrativă a realității, tot așa cum visul (structura visului) potențează atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul minții și palatul de păpuși
Rosencrantz și Guilderstern sînt „jucați” de Hamlet care, în „nebunia” lui, inventează o scenetă.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, veți avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lansează opționalul de educație cinematografică pentru elevi
Programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimuțe, muzică și baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana întîi, cu un narator de vîrsta a treia, ce gravitează în jurul unor teme precum nostalgia tinereții, muzica, erotismul, totul învăluit într-o folie de „unheimlich” care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.