De urm─ârit

Publicat în Dilema Veche nr. 605 din 17-23 septembrie 2015
De urm─ârit jpeg

ÔŚĆ Lumea e a mea (Rom├ónia, 2015), de Nicolae Constantin T─ânase.

Primul lungmetraj al lui Nicolae Constantin T─ânase,

este o melodram─â mizerabilist─â de un fatalism agresiv ca un baros ├«n cap (T─ânase n-are ├«nc─â 30 de ani), ├«ns─â e departe de a fi un film cenu┼čiu ÔÇô e spectaculos, ba chiar eclatant. ├Än contrast cu devitalizarea cultivat─â (efect al eclerajului, al cadrelor lungi, al num─ârului mic de mi┼čc─âri de camer─â etc.) de o bun─â parte din cinema-ul interna┼úional c─âruia i se spune ÔÇ×de art─âÔÇť,

e regizat ├«ntr-un stil cu ÔÇ×de toateÔÇť ÔÇô film─âri din m├«n─â, grosplanuri,

efecte ÔÇ×impresionisteÔÇť (destul de mecanice: de pild─â, bubuituri pe banda sonor─â, care exprim─â starea de spirit febril─â a eroinei), co┼čmaruri ┼či fantezii (tot de-ale eroinei) realizate prin recurs la CGI. O imagine recurent─â cu protagonista cobor├«nd ├«necat─â spre fundul m─ârii, imagine ce face parte dintr-un co┼čmar al ei, este

de-a binelea. Punct culminant al imagisticii acvatice ┼či de ├«nec, premonitoriu-onirice, de care filmul e plin, este un cadru cu puhoaie spumeg├«nde invad├«nd ┼či acoperind lumea eroinei ÔÇô str─âzile ora┼čului ei de la malul m─ârii. Oric├«t de criticabil ar fi acest grandilocvent laitmotiv al ├«necului ÔÇô pe motivul lipsei de originalitate ┼či de subtilitate, ┼či al sufocantului s─âu determinism dramaturgic, al insisten┼úei cu care pecetluie┼čte de la bun ├«nceput soarta personajului ÔÇô, s├«nt impresionante ambi┼úia ┼či capacitatea lui T─ânase de a produce asemenea imagini dintr-un buget total de nici 200.000 de dolari (bani aduna┼úi f─âr─â participarea la concursul CNC). Parada lui tinereasc─â de muscularitate stilistic─â (amintind de a regretatului Cristian Nemescu) asigur─â, prin tonicitatea ei implicit─â, un fel de contrapondere la traiectoria abrupt-descendent─â, din-r─âu-├«n-┼či-mai-r─âu-├«n-tot-mai-r─âu, a personajului principal. E vorba despre o licean─â ├«n v├«rst─â de 16 ani (Ana Maria Guran), a c─ârei via┼ú─â o ia cu mare vitez─â la vale atunci c├«nd, afl├«ndu-se ├«n legitim─â ap─ârare, love┼čte o coleg─â (Iulia Ciochin─â) pe coridoarele ┼čcolii. Colega, care a atacat-o pe eroin─â dup─â ce-a v─âzut-o cu prietenul ei (Florin Hritcu), este fiica unuia dintre puternicii ora┼čului, pe care directorul ┼čcolii ├«l trateaz─â cu slug─ârnicie; asta ├«n timp ce protagonista ├«mparte un apartament de bloc cu o bunic─â muribund─â (pe care T─ânase o ┼úine ini┼úial ├«n afara cadrului, nel─âs├«nd spectatorul s─â-┼či dea seama dec├«t treptat c─â protagonista, ├«n timpul unei conversa┼úii telefonice cu o prieten─â, schimba ni┼čte scutece de om bolnav), cu o mam─â zombificat─â (┼čtears─â ┼či ca personaj) ┼či cu un tat─â nu doar brutal, ci ┼či amenin┼ú─âtor-libidinos (stereotipul lumpen-brutei ├«n maiou). Nedrept─â┼úit─â pe fa┼ú─â de directorul liceului, neprotejat─â de p─ârin┼úi, sim┼úindu-se la fel de f─âr─â ie┼čire ca pe┼čti┼čorul de acvariu din biroul directorului (simbolismul filmului chiar nu e deloc subtil), eroina are o izbucnire de furie neputincioas─â, care-i ├«nr─âut─â┼úe┼čte ┼či mai mult situa┼úia la ┼čcoal─â. ┼×i e doar ├«nceputul. De la un punct ├«ncolo nu mai e nimic de a┼čteptat de la acest film, pe plan narativ, cu excep┼úia altor ┼či altor viol─âri ale inocen┼úei eroinei; povestea ei a fost conceput─â ca un calvar. Dar m─âcar nu st─â fizic pe loc ├«n timp ce la┼úul i se str├«nge ├«n jurul g├«tului, ci se duce cu capul ├«nainte, duc├«nd ├«ntregul film dup─â ea cu vitez─â, ocazional glorificat─â de T─ânase ┼či de directorul de imagine Daniel Kosuth ├«n ralantiuri cu pletele ei v─âlurindu-se ┼či cerceii ei mari b─âl─âng─ânindu-se la fiecare pas. 

Unul dintre lucrurile pe care T─ânase ┼či scenarista Raluca M─ânescu le fac bine, ┼či care nu ┼úin de tehnic─â, este c─â nu iau de sus preocup─ârile din zona

-uri ┼či manele ale eroinei ┼či ale celorlal┼úi liceeni din film ÔÇô cultura acestora. Revenind la tehnic─â, regia actorilor adolescen┼úi ┼či post-adolescen┼úi este excep┼úional─â: T─ânase i-a f─âcut pe ace┼čti actori ÔÇô dintre care unii, ├«ncep├«nd cu protagonista, nu aveau la activ nici o experien┼ú─â actoriceasc─â semnificativ─â ÔÇô s─â i se deschid─â ┼či s─â i se ├«ncredin┼úeze total. Mostre excep┼úionale s├«nt, de pild─â, dou─â secven┼úe cu protagonista ┼či cu b─âiatul pentru care s-a b─âtut cu cealalt─â fat─â. ├Än prima secven┼ú─â, protagonista, care deja fuge de lume, ├«ncearc─â s─â se refugieze la el acas─â, iar b─âiatul, care ├«n mod evident nu e nici pe departe la fel de prins de ea cum e ea de el, ia o scurt─â pauz─â de la vopsitul pere┼úilor ca s-o dezvirgineze, cu p─ârin┼úii lui ├«n camera al─âturat─â. Ea n-a venit acolo pentru asta, dar se pomene┼čte c─â nu mai poate da ├«napoi. El nu e brutal, dar e gr─âbit ┼či superficial ÔÇô fu┼čere┼čte m├«ng├«ierile at├«t c├«t se pot fu┼čeri, f─âr─â s─â lipseasc─â de tot. E clar c─â fata va ├«ncerca ulterior s─â idealizeze experien┼úa, s-o fac─â mai satisf─âc─âtoare ├«n memorie. Nimic care s─â nu se mai fi pomenit pe ecran ├«n tr─âirile acestor liceeni din timpul unui act sexual nesatisf─âc─âtor, nimic care s─â nu fi fost dramatizat ┼či ├«n multe alte filme cu adolescen┼úi (nerom├óne┼čti), dar felul ├«n care T─ânase, M─ânescu ┼či actorii construiesc momentul, secund─â dup─â secund─â, preocupa┼úi ├«n permanen┼ú─â de expresivitate, tot e irepro┼čabil. La fel ┼či secven┼úa de mai t├«rziu ├«n care ea vine dup─â el ┼či, de fa┼ú─â cu doi tovar─â┼či de-ai lui, ├«i cere socoteal─â pentru cum a tratat-o, iar el ÔÇô nu f─âr─â ├«mpuns─âturi de jen─â interioar─â (dac─â nu de vinov─â┼úie), dar plus├«nd cu at├«t mai abitir ├«n gol─âneal─â, juc├«nd pentru aplauzele galeriei formate din cei doi tovar─â┼či ÔÇô o izgone┼čte. 

Nicolae Constantin T─ânase e foarte talentat, iar tehnic ┼čtie deja s─â fac─â bine multe lucruri. R─âm├«ne de v─âzut cum va continua formarea lui ┼či dac─â ea va rezulta ├«n filme importante. ┼×ansele s├«nt bune.   

Foto: adevarul.ro

p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.