De ce avem nevoie de film documentar românesc?

Publicat în Dilema Veche nr. 378 din 12-18 mai 2011
De ce avem nevoie de film documentar românesc? jpeg

- un dialog cu Adrian RĂSPOPA -

Este al doilea an consecutiv în care Fundaţia Soros România va sprijini financiar realizarea unor filme documentare româneşti prin intermediul unui concurs de proiecte adresat profesioniştilor din domeniu. Programul se numeşte Open Society Documentaries. Ce reprezintă, de fapt, acest program? 

Cred că forma actuală a programului este rezultatul evoluţiei unei idei mai vechi, formulată iniţial, în 2007, de o colegă de la Fundaţia Soros. Ea propunea atunci un program de conştientizare a problemelor cu care se confruntă românii, prezentate de la „firul ierbii“, de la ei, din spatele casei. Era, de fapt, o iniţiativă prin care televiziunile locale private, cu grilă de programe şi conţinut propriu, erau stimulate să iasă din rutina ştirismului şi să producă documentare cu o componentă vădit investigativă. Pentru participanţi s-a organizat un training cu experţi în domeniu (mi-amintesc că în primul an mentor le-a fost chiar Alexandru Solomon) şi s-au acordat nişte premii consistente pentru cele mai bune producţii. Programul a fost testat în 2008, cu rezultate încurajatoare. Oamenii erau mulţumiti că au şansa să înveţe cum se face un documentar, ceea ce, trebuie să recunoaştem, într-o televiziune locală unde meseria se prinde de cele mai multe ori din mers şi pe teren, nu e puţin lucru.  În anul următor, în momentul în care am preluat eu acest program, din cauza crizei care îşi făcea simţită prezenţa şi în România, multe dintre televiziunile locale s-au închis sau şi-au restrîns activitatea. I-am invitat la Sibiu, în cadrul Festivalului Astra Film, pe managerii celor mai importante televiziuni private la o discuţie despre situaţia televiziunilor locale, pentru a vedea cît de oportună mai era continuarea programului. Din vreo 50 de confirmări au venit doar 17 participanţi, în condiţiile în care toate costurile erau acoperite de fundaţie. Am înţeles atunci că era necesară o regîndire a programului. Începînd cu anul 2010, am schimbat total actorii. Am decis să optăm pentru realizatorii profesionişti de film documentar, mizînd pe o creştere a calităţii producţiilor şi pe şansa unei distribuţii mai eficiente a lor şi implicit a unei propagări mai eficiente a mesajelor pe care aceste filme le conţin. A rămas un program de conştientizare, dar am decis să-l aducem la un alt nivel. Aşa am pus bazele competiţiei de proiecte de film documentar destinate realizatorilor profesionişti – Open Society Documentaries, şi în acelaşi timp am lansat un concurs de scurtmetraje – Open Society Shorts, prin care să-i încurajăm pe tineri să fie tineri şi să-şi spună ofurile prin intermediul unor filme scurte. Pe de altă parte, am hotărît să ne alăturăm eforturilor Asociaţiei DocuMentor de a organiza training-uri pe film documentar şi aşa am organizat anul trecut, la Timişoara, o sesiune EURODOC care reprezintă una dintre cele mai prestigioase iniţiative de training din Europa. 

Din ce motive Fundaţia Soros a decis să se implice în finanţarea documentarelor româneşti? 

Am mai fost întrebat de ce Fundaţia Soros investeşte în producţii româneşti, şi nu cumpără filme documentare străine, verificate şi testate, pentru a-şi face programele de conştientizare şi de educaţie civică cu ele. În paranteză fie spus, facem şi asta din cînd în cînd, însă destul de rar. Răspunsul la întrebare este unul logic. Cînd îţi propui să schimbi mentalităţi, să educi şi să creşti generaţiile noi în alt spirit decît cel al apatiei, neîncrederii, al „combinaţiilor“ şi „tunurilor“, schimbarea trebuie să vină gradual şi natural, din interior. Nu-i îndeajuns imersiunea într-un vis creat de cineva din afară. Filmul documentar social e un instrument de conştientizare extrem de puternic şi trebuie să fie o extensie obligatorie a oricărei democraţii solide, alături de presă. O piaţă independentă de film documentar reprezintă, dincolo de o componentă estetică, o contribuţie majoră la întreţinerea unui nivel constant al stării de veghe asupra sănătăţii unei societăţi.  Interesul Fundaţiei Soros este cel de a le arăta românilor, şi în special tinerilor, cum arată România şi de a-i determina să facă ceva pentru ea. Să faci conştientizare prin film şi să discuţi despre valori ale civismului e un prim pas, extrem de necesar, însă fără exerciţiul acţiunii, al implicării şi al voluntariatului sub orice formă, lucrurile rămîn undeva la jumătatea drumului. Trebuie să-i obişnuim pe cei tineri cu voluntariatul, să devină o reacţie normală la lucruri şi situaţii din societate care îi apasă. Un elev de liceu din SUA n-are nici o şansă să fie acceptat de universităţi fără un CV doldora de activităţi de voluntariat şi de implicare civică pe care le învaţă şi le practică la şcoală. Noi selectăm doar nişte note într-un sistem, fără să ne pese de personalitatea în devenire a viitorului cetăţean. Şcoala ar trebui să înceapă „să producă“ oameni, nu doar să arunce cu informaţii aride în copii.

În ce constă programul Open Society Documentaries din acest an?

Anul acesta, concursul de proiecte va avea două secţiuni: una pentru un proiect care este deja în producţie, alta pentru un proiect aflat într-o etapă de dezvoltare, pentru a oferi şanse şi ideilor bune să prindă contur. La fiecare secţiune oferim o cofinanţare în valoare de 10.000 de dolari. E o competiţie deschisă, cu şanse egale, în care proiectul, şi nu rezonanţa numelui celui care îl propune, primează. Concursul se desfăşoară în parteneriat cu TVR. E o încercare de a angrena televiziunea publică într-un exerciţiu al susţinerii producţiei autohtone de documentar independent. Filmele produse vor fi difuzate la TVR, dar am luat în calcul şi necesitatea de a susţine prezenţa lor în circuitul festivalier. Fundaţia Soros le va promova şi prin prezentarea lor în cadrul unor evenimente pe care le vom organiza, ca premise pentru intervenţii prin voluntariat pentru diverse probleme din societatea noastră.   

Adrian Răspopa este coordonatorul programului Open Society Documentaries, din cadrul Fundaţiei Soros România.

a consemnat Adina POPESCU

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Cum este terorizată de vecini o familie din Timișoara: „Coșmarul durează durează de 20 de ani, defilează cu topoare și cu un pistol prin curte” VIDEO
Imagini șocante surprinse de o cameră de supraveghere, în ele se observă cum mai mulţi cetăţeni de etnie romă terorizează o familie din Timişoara. Primarul Dominic Fritz a publicat imaginile și a făcut apel la instituţiile statului pentru a stopa acest fenomen.
image
Medicamentele care vor fi retrase din farmaciile din România, de săptămâna viitoare
Șapte medicamente de pe piață vor fi retrase pentru că nu respectă standardele de conformitate.
image
Perla Coroanei industriei auto din România. Cum a ajuns Uzina Aro în vizorul negustorilor de automobile din întreaga lume
Automobilul Românesc Original, ARO, supranumită „Florea de colţ” a munţilor, a cunoscut gloria în anii ’70 şi ’80. În Italia, în 1972, presa vremii vorbea elogios despre un câştigător al unui mare raliu automobilistic internaţional, cel de la Prato.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.