Cum să-ți iei adio de la vechiul sine – interviu cu regizorul Nadav LAPID

Publicat în Dilema Veche nr. 800 din 19-25 iunie 2019
Cum să ți iei adio de la vechiul sine – interviu cu regizorul Nadav LAPID jpeg

Synonymes / Sinonime i-a adus anul acesta lui Nadav Lapid premiul Ursul de Aur la Berlin. Inspirat chiar din experiența regizorului, filmul redă povestea lui Yoav (jucat de Tom Mercier), un tînăr israelian care fuge din țară după stagiul militar obligatoriu. Odată ajuns la Paris, el refuză cu încăpățînare să mai vorbească idiș, folosindu-se în schimb de un dicționar francez. Filmul a fost receptat și drept o critică adusă Israelului, dar și Franței. Traume din trecut, emigrare, identitate, cultură, politică – Sinonime poate fi privit din mai multe unghiuri. Am discutat cu regizorul Nadav Lapid la TIFF, unde acesta a fost unul dintre invitații speciali. Filmul mai poate fi văzut în perioada 24-30 iunie, în cadrul Bucharest International Film Festival. 

De ce fug oamenii din țările lor?

Evident, sînt unele situații cînd oamenii nu au altă soluție, dar nu e cazul și în film. Aș putea sugera că problema e cînd identifici ceva greșit în mod sistematic nu doar în țara ta, ci în sufletul ei colectiv. Nu o anume problemă politică, ceva concret, ci ceva mai mare, în ADN-ul țării tale. Mai mult, simți că acest suflet colectiv devine chiar sufletul tău, devine parte din ADN-ul tău. Și trebuie să fugi ca să te salvezi, altfel devii și tu parte din problemă. E ca atunci cînd te uiți în oglindă și vezi diavolul în tine. Cred că atunci cînd vezi diavolul nu doar afară, ci și înăuntru, e un moment bun să fugi. Cu toate că, ajuns în acest punct, de obicei, fuga nu mai ajută, căci aduci cu tine exact lucrurile de care fugi.

Întocmai. Yoav refuză să vorbească idiș, deși face parte din identitatea lui, și umblă peste tot cu un dicționar francez. Chiar e posibil să ne rescriem istoria personală?

Poate că e imposibil să vindeci multe din defectele omenirii, și totuși, oamenii încearcă în continuare. Dacă e posibil, te va costa scump, vei fi alienat de propria persoană. Dar Yoav luptă tot timpul, se lovește mereu de ziduri, iar faptul că, poate, e imposibil să-ți rescrii istoria personală nu-l împiedică să încerce în continuare.

Yoav spune, la un moment dat: „Cuvintele lovesc, cuvintele dor.“ Arta poate face schimbări și în plan politic, nu doar personal?

Poate arta să schimbe realitatea? Pot vorbi doar despre mine, scopul meu ultim este să arăt adevărul profund al momentului, materialul existenței. Eu nu sînt interesat să lupt pentru soluții, pentru că nu știu care sînt acelea. După cum știm, soluțiile nasc noi probleme. Uneori, oamenii fac filme pentru a alerta umanitatea în privința unei probleme sau alteia, ceea ce e foarte bine, dar pe mine nu mă interesează să fac asta. Dacă vrei să faci o schimbare punctuală, mai bine intri în politică. Sigur, te poți implica politic și făcînd filmul, ajungînd cu mesajul la doi-trei-patru oameni, dar asta ar fi limita artei tale.

Spuneați că, în Israel, filmul a atins mai ales tinerii.

Da, e același sentiment ca atunci cînd citești o poezie: iată, cineva a pus pe hîrtie sau pe ecran sentimentele mele. Dar asta nu înseamnă neapărat că după aceea problemele vor fi rezolvate.

Cum a fost primit filmul în Israel, după cîștigarea Ursului de Aur la Berlin?

Mai întîi a fost etapa Ursului de Aur, înainte ca publicul să fi văzut filmul. E o țară mică, părea că am cîștigat ceva de genul Eurovision, am fost primit cu mîndrie națională și a fost frumos. Mă recunoșteau oamenii din supermarket, mă strigau din mașini, părea că sînt un soi de erou național. Iar lucrul ăsta m-a impresionat foarte tare, acești oameni își doreau o împlinire „normală“, să nu fie doar primii din lume la capitolul bombe sau la aruncat rachete. Apoi, după ce au văzut filmul, sigur, s-au schimbat lucrurile. Am primit amenințări, expresii ale furiei unora. Ministrul Culturii din Israel mi-a spus că îmi salută realizarea, dar că nu e sigur că filmul e în concordanță cu legile din țară. După ce filmul a apărut în cinematografe, însă, oamenii s-au aplecat asupra lui mai cu profunzime. Sigur că filmul este și politic, căci și oamenii simt politic – atunci cînd sînt cel mai personali, sînt și cel mai politici, iar cînd sînt politici, sînt și cel mai personali, lucrurile se amestecă aici. Filmul a fost polemizat, am avut senzația, după Berlin, că se va discuta mult despre asta. Cam jumătate dintre oameni au fost fascinați de el, în vreme ce cealaltă jumătate au fost enervați. Ce a fost puternic pentru mine a fost faptul că oamenii nu se puteau opri din a vorbi despre asta, din a și explica sentimentele, în fiecare tabără. Se creează astfel o diversitate de reacții.

Filmul este, într-o măsură, autobiografic. Cum ați lucrat cu actorul debutant Tom Mercier?

Am ajuns foarte apropiați. La filmări, nici nu a fost nevoie să vorbim, ne înțelegeam fără cuvinte. Tom a citit „sfaturile“ mele direct din scenariu. Încă de cînd am început să scriu scenariul, firește că m-am imaginat pe mine mai tînăr. Apoi am început casting-ul și m-am simțit cumva melancolic. Trebuia să dau rolul unui „eu“ mai tînăr, doar că acel eu nu mai exista. Cînd l-am văzut pe Tom Mercier la audiții, a fost ca și cum aș fi dat peste o versiune mai bună a mea din tinerețe. Ar trebui să găsești persoana care să-ți permită să-ți iei adio de la vechiul sine fără cea mai mică urmă de regret. Cred că asta s-a întîmplat aici.

Ați lucrat alături de tatăl dvs., scriind împreună scenariul pentru film, iar mama dvs. a realizat montajul. V-a apropiat această experiență?

M-a ajutat să iau puțină distanță de tot ce s-a întîmplat. Nu cred că, la vremea respectivă (cînd a plecat din Israel imediat după terminarea armatei – n.r.), părinții mei și-au dat seama ce se întîmplă cu mine. Nu am discutat între noi pe măsură ce am lucrat, ci totul i se întîmpla lui Yoav, ei nu l-au identificat cu mine. Dacă ne gîndim la o scenă dură, la ședința foto pornografică, de pildă, ei nu și-au pus nici un moment întrebarea dacă asta chiar s-a petrecut.

Deseori, de-a lungul filmului, Yoav spune povești și repetă obsesiv cuvinte, alese anume pentru a crea aliterații. L-am putea considera pe Yoav un poet?

Da, am sentimentul că omul ăsta va fi cîndva un artist. E, cumva, chiar nașterea unui artist, un om care încă nu e conștient de ce creează. Nu există o distincție între sinele lui și cuvintele sale. Tocmai de aceea e gata să-și ofere mai departe poveștile, ele sînt singura identitate pe care o are. Dar, mai tîrziu, le ia înapoi, i le cere înapoi lui Émile, care le scria – „poate că n-au nimic special, dar sînt ale mele“, se gîndește el. E momentul în care își dă seama de ceea ce e el, „eu sînt poveștile mele, eu sînt cuvintele mele“. Dar Yoav nu e doar scriitor, căci are nu doar cuvintele, ci și corpul său cu care vorbește, e vorba de ceva tridimensional. Yoav e un performer.

a consemnat Cristina ȘTEFAN

Foto: wikimedia commons

Afis 14 dec Sala Radio jpg
Violonistul francez DAVID GRIMAL, invitat special la Sala Radio
Concertul va fi dedicat în exclusivitate muzicii unuia dintre mari compozitori germani: FELIX MENDELSSOHN, considerat un geniu al muzicii sec. XIX, așa cum fusese Mozart un secol mai devreme.
974 16 Iamandi coperta jpeg
Pledoarie pentru revalorizarea arhaicului
Sîntem destul de receptivi la astfel de influențe, de care uneori nici nu mai sîntem conștienți.
p 17 2 jpg
Puzzle
Pe urmele ei, Serre-moi fort se dovedește un veritabil film de laborator, de joacă cu posibilitățile mediului
974 17 Breazu jpeg
Anatolia neopsihedelică
Iar peste toate astea stă vocea lui Gaye Su Akyol, versatilă și stăpînă pe situație.
p 23 Omul ideal, 1943 jpg
Victor Brauner – Alfa și Omega. Pictura în ceară și „desenul cu lumînarea“
În creația brauneriană a anilor 1943-1945, desenul incizat în ceară devine o imagine magică adecvată timpurilor moderne.
Afis 9 dec Sala Radio jpg
CHRISTIAN BADEA DIRIJEAZĂ SIMFONIA „DIN LUMEA NOUĂ” LA SALA RADIO
Vineri, 9 decembrie 2022 (de la 19.00), veți asculta lucrarea compozitorului ceh în interpretareaORCHESTREI NAŢIONALE RADIO.
973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?

Adevarul.ro

image
Dieta care o ajută pe Loredana Groza să fie wow. „E o muncă foarte grea să arăți bine!”
Loredana Groza, una dintre cele mai îndrăgite artiste, are un secret atunci când vine vorba despre talie trasă ca prin inel. Vedeta ține o dietă-minune de câte ori dorește să topească din kilogramele acumulate.
image
Supraviețuitoarea tragediei de pe DN1 a murit. Familia de spanioli se afla în vizită la fiica studentă în România
Patru membri ai unei familii din Spania au murit în urma unui accident produs pe o șosea din România. Șoferul a fost arestat preventiv, iar organele victimelor au fost donate cu acceptul rudelor.
image
Tempest, avionul de luptă care citește gândurile. Trei țări colaborează pentru dezvoltarea unei arme invincibile | FOTO VIDEO
Rishi Sunak a anunțat o colaborare între Marea Britanie, Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui nou avion de luptă care utilizează inteligența artificială.

HIstoria.ro

image
Arestarea Mariei Tănase: Reținută și anchetată de germani
Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație „fierbinte” cu Maurice Nègre
image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.