Cu pumnul în aer

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 937 din 24 ÔÇô 30 martie 2022
Cu pumnul în aer jpeg

ÔŚĆ Ali au pays des merveilles (Fran╚Ťa, 1979), de Djouhra Abouda ╚Öi Alain Bonnamy.

Redescoperit recent, restaurat ├«n ultimii ani ╚Öi re-lansat la festivalul de film documentar FIDMarseille ├«n 2021, Ali au pays des merveilles / Ali ├«n ╚Üara Minunilor are multe de spus despre un curent cinematografic underground care, ├«n paralel cu produc╚Ťia oficial─â ÔÇô burghez─â ╚Öi flasc─â ÔÇô, dinamita circuitele alternative din Fran╚Ťa anilor ╩╝70. ├Än afar─â de cunosc─âtorii privilegia╚Ťi, nu s-a ╚Ötiut mai nimic, ├«n partea asta de lume, despre munca esen╚Ťial─â a Djouhrei Abouda ╚Öi a lui Alain Bonnamy, ╚Öi abia acum putem ├«n╚Ťelege ce am fi ratat: c├«teva scurtmetraje plus acest extraordinar film de o or─â, confec╚Ťionate ÔÇô acesta e cuv├óntul, dat─â fiind grija cinea╚Ötilor pentru fiecare cadru ÔÇô cu toat─â furia, toat─â luciditatea ╚Öi toat─â speran╚Ťa avute la dispozi╚Ťie. Ali au pays des merveilles prezint─â via╚Ťa imigran╚Ťilor algerieni obliga╚Ťi s─â tr─âiasc─â precar pe ╚Öantierele ╚Öi prin locuin╚Ťele sociale insalubre ale Parisului. Pornit ca un documentar relativ conven╚Ťional, ├«n care o voce indignat─â ilustreaz─â sau combate imaginea, filmul d─â impresia c─â abandoneaz─â ├«ncet-├«ncet toate amarele ╚Öi se av├«nt─â, propulsat de extraordinara compozi╚Ťie a oudistului Djamel Allam, ├«nspre terenuri virgine, ├«n care imanen╚Ťa formei d─â tonul unei picturalit─â╚Ťi dezl─ân╚Ťuite.

La limit─â, ├«mi vine s─â zic c─â Ali au pays des merveilles nu e cinema ÔÇô e ritm frenetic, e precizie muzical─â, e g├«ndire a╚Öezat─â ├«n form─â, e form─â care explodeaz─â g├«ndirea: lucruri la care cinema-ul, art─â ÔÇ×instalat─âÔÇŁ, a cam uitat s─â se g├«ndeasc─â. Chiar a╚Öa: c├«te dintre filmele de ast─âzi se mai pot l─âuda cu o asemenea vitalitate, o asemenea apeten╚Ť─â pentru experiment, un a╚Öa tupeu de a scuipa adev─âruri pline de fiere ├«n mutra unei na╚Ťiuni care prive╚Öte cu nep─âsare, sil─â, condescenden╚Ť─â? Orice secven╚Ť─â izolat─â a filmului poart─â ├«n ea poten╚Ťialul foc de artificii al traiectoriilor divergente, de la reverie cromatic─â la tratat de urbanism. Un ora╚Ö ni se dezv─âluie ├«n toat─â explozia sa luminoas─â (copia restaurat─â arat─â superb), cu neoanele picante ale cartierelor ro╚Öii ╚Öi cu regimurile de existen╚Ť─â fragil─â ÔÇô dar totu╚Öi at├«t de vie ÔÇô ce iau na╚Ötere ├«n bar─âcile periferiilor. Un panoramic d─â la iveal─â un bloc imens de apartamente; un traveling observ─â c─âl─âtorii obosi╚Ťi ÔÇô ├«n genere, oameni de culoare ÔÇô, surprin╚Öi ├«n lumina chimic─â a metroului; un jumpcut efectueaz─â treceri brutale dinspre un ghetou al lucr─âtorilor ├«nspre strada Rivoli, perl─â a aristocra╚Ťiei, ├«n timp ce vocea de pe fundal c├«nt─â gloria Algeriei. De o vitez─â impresionant─â a gestului care decide care imagine urmeaz─â c─ârei imagini, Ali au pays des merveilles permite, simultan, ╚Öi o critic─â a acestui reflex facil care denun╚Ť─â disperat accelerarea lumii de azi.

C─âci anumite lucruri ├«╚Öi pierd relevan╚Ťa dac─â se v─âd vitregite de urgen╚Ťa, necesitatea ╚Öi viteza cu care vin la pachet. Abouda ╚Öi Bonnamy se apropie aici de munca de pionierat a sovieticului Dziga Vertov, care aspira s─â construiasc─â prin filmele sale o nou─â via╚Ť─â comun─â. Tot de construc╚Ťie e vorba ╚Öi acum: construc╚Ťie prost pl─âtit─â a imobilelor destinate francezilor cu bani; ╚Öi construc╚Ťie, la masa de lucru, a acestui trai infernal, asamblat pas cu pas din mici fragmente de real care ├«╚Öi r─âspund ├«n subteran, conectate prin firul invizibil al montajului. Aceea╚Öi lume e descris─â ├«n ambele cazuri, dar entuziasmul vertovian ÔÇô credin╚Ťa sa ├«n capacitatea cinema-ului de a participa la av├«ntul noii lumi ÔÇô a l─âsat locul unui dans, nu mai pu╚Ťin hipnotic, pe ruinele fumeg├«nde ale vechiului ideal. Cum de Ali au pays des merveilles n-a prins nici o urm─â de oxidare, ├«n ciuda anilor care au adus cu ei stingerea luptelor militante? A╚Ö zice c─â r─âspunsul ╚Ťine de aceast─â stratificare a filmului, care face ca nedreptatea ideologic─â s─â fie trecut─â ÔÇô s─â fie sublimat─â ÔÇô printr-o sit─â pur cinematografic─â: genul de privire pentru care secven╚Ťa de lupt─â ╚Öi secven╚Ťa de film permit porozit─â╚Ťi neb─ânuite. ├Än sensul ─âsta, filmul e un pas ├«nainte fa╚Ť─â de ├«ncerc─âri cruciale precum La Noire de... (Ousmane Sembene, 1966), sau Soleil ├ö (Med Hondo, 1967), care ├«nc─â-╚Öi mai puteau permite luxul de a se l─âsa m├«ng├«iate de juste╚Ťea propriului discurs ├«mpotriva rasismului.

Ali au pays des merveilles vine zece ani mai t├«rziu. Zece ani ├«n care o bun─â parte din av├«ntul revolu╚Ťionar confirmat de Mai ÔÇÖ68 a avut tot timpul din lume s─â fie ├«nlocuit de m─âsuri reac╚Ťionare. Zece ani care impun filmului s─â abandoneze orice dram de ingenuitate: cuvintele de ordine ale marxismului nu mai pot schimba lumea pe cont propriu, politicul a fost h─âr╚Ťuit ╚Öi s-a refugiat ├«n intersti╚Ťiile dintre dou─â imagini, ├«n granula╚Ťia peliculei, ├«ntr-un splitscreen care acord─â glas deposeda╚Ťilor din toate direc╚Ťiile. Consecin╚Ťa e simpl─â: a devenit imposibil s─â anticip─âm efectele unui film, politicul e acolo unde nu-l a╚Ötep╚Ťi. Ceea ce explic─â acest refuz al ├«nchiderii ├«ntr-o luare de pozi╚Ťie a╚Öchioas─â, care s─â ignore pl─âcerea aproape senzual─â a unor cadre ce-╚Öi g─âsesc durata propice, a unei muzici repetitive care s─â cuprind─â chinul de zi cu zi al ignora╚Ťilor. Djouhra Abouda ╚Öi Alain Bonnamy au produs aici o mostr─â de cinema dispus─â s─â se ia la tr├«nt─â cu actualitatea f─âr─â a-╚Öi pierde din complexitatea inven╚Ťiilor (╚Öi interven╚Ťiilor) posibile. Simptomatic, Abouda a abandonat ulterior cinema-ul ├«n favoarea muzicii, iar Bonnamy s-a consacrat mai departe arhitecturii ╚Öi fotografiei. Nu putem dec├«t s─â vis─âm la con╚Ťinutul arz─âtor pe care l-ar fi produs dac─â ╚Öi-ar fi continuat demersul radical ├«mpotriva opresiunii.

Ali au pays des merveilles este disponibil pe MUBI.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.