Cronicarul discret al tranziției românești

Publicat în Dilema Veche nr. 926 din 6 – 12 ianuarie 2022
Cronicarul discret al tranziției românești jpeg

Cinema-ul românesc e plin de evocări revanșarde la adresa comunismului. În loc să aducă un plus de luciditate, primii ani „liberi” au oferit, la noi, prilejul unor reglări zgomotoase de conturi cu regimul care tocmai căzuse. Filmul devenise mediul perfect pentru vendete personale cu trecutul și denunțuri retroactive ale ororilor comuniste; vizual, asta se traducea acum, că totul era „la liber”, prin felurite excese – sex cu toptanul, aforisme despre starea națiunii la kilogram. În fapt, astfel de filme au participat totuși la construcția unei narațiuni hegemonice festiviste, unidirecționale, care să justifice neajunsurile majore ale tranziției spre capitalism. De unde și surpriza provocată de întîlnirea cu documentarele lui Dobrivoie Kerpenisan – Legea lui Ioan (1993) și Călătorul în timp (1995), reapărute dintr-o subterană a timpului, precum și cu mult mai recentul Rebeli cu o cauză (2019). Totalizînd împreună mai puțin de 2h30, aceste trei mediumetraje oferă o privire singulară asupra tranziției românești, lipsită de (pre)judecăți oportuniste și de viziuni mesianice.

Kerpenisan s-a născut în Banat și a emigrat în Germania în anii ’70, pe cînd avea 9 ani. Filmele lui – primele două realizate împreună cu Dominique Andreas Faix – se petrec chiar acolo, în satul copilăriei: departe de centre decizionale și de discursuri demagogice, „la capătul liniei”, după cum arată un cadru frapant din Legea lui Ioan, în care un tramvai face trecerea dinspre o periferie cu blocuri uitate de lume spre cîmpuri ce se pierd în zare. Acesta e toposul documentat în primul – și cel mai puternic – film al regizorului: o zonă liminală a damnării, în care oamenii își duc resemnați traiul de zi cu zi, între birt și abator. Proptindu-se ici și colo într-o explicație din off, filmul lasă în rest cadrele să vorbească pentru ele – să ne lovească cu forța stranie a unui spațiu ieșit din timp.

Oamenii sînt priviți de undeva de departe, afectați de un fel de oboseală existențială: sîntem departe de protagoniștii nouăzeciști uzuali – surescitați și cu nervii-n piuneze. Dar filmul, deși preocupat de formă, e lipsit de manieră. Mai degrabă – și probabil involuntar –, Kerpenisan propune, prin vinietele sale albăstriu-iernatice, o variațiune a unui tip de cinema post-tarkovskian  practicat prin Europa de Est la acea vreme. E un curent care păstrează doar zațul mundan al rețetei tarkovskiene: bazat la rîndul său pe tăcere și contemplație, înscriind corpuri suferinde pe fundaluri decrepite sau virginale, dar lipsit de fiorul religios al rusului. Contactul cu aceste lumi estice, surprinse în goliciunea lor dezolantă, se dovedește halucinant.

Plutește însă uneori senzația – de pildă, în cadrele din interiorul abatorului – că la mijloc e și un proces de exotizare, în care românii par mînați de apucături barbare. Chinul acestui „timp de după”, în care porcii mănîncă din maldăre de gunoi aflate în fața blocului, e poate prea apăsat redat. El are însă meritul de a merge împotriva curentului triumfalist care prevedea și saluta trecerea cu orice costuri – umane și morale – la capitalism. Iluziile și speranțele primelor clipe de libertate nu-și mai au locul aici. Rămîne doar fascinația aproape infantilă față de noile programe de la televizor, pe care Kerpenisan le integrează în film pe post de contrapunct ironic – vederi aeriene cu ferma din Dallas versus cadre cu un cartier ghetoizat din Timișoara.

Al doilea film din trilogie îl urmărește pe Miloș – deja prezent printre sătenii din Legea lui Ioan – în timpul excursiei acestuia în Statele Unite, pe urmele unei surori emigrate demult. Așa cum a remarcat criticul Ionuț Mareș, Miloș – care e surdo-mut și complet nefamiliar cu lumea din afara satului – poate trece drept simbol pentru situația României imediat după ’89. Kerpenisan pare într-adevăr interesat de astfel de asociații – de altfel, în primul film, Ioan cel din titlu era groparul satului, iar legea sa simplă și seacă îi spunea că are de lucru doar atunci cînd cineva moare. Din fericire, regizorul nu forțează paralelele mai mult decît e cazul – în schimb, filmul ne oferă tulburarea concretă a unui român ce descoperă haosul unei metropole americane în anul 1995. Sejurul e punctat de mici „iluminări profane”: Miloș – un copil într-un corp de tataie  – habar nu are ce sînt alea valută externă ori fus orar, la fel cum nu a văzut niciodată marea. Pentru el, totul e nou.

Paradoxal, filmele lui Kerpenisan au devenit tot mai simple. Rebeli cu o cauză e o succesiune de secvențe în care persoane aflate la Revoluție în Sînpetru Mare privesc, pentru prima oară, fotografii cu ele din acele momente. Întors la bunici în vacanță din Germania, Kerpenisan s-a trezit cu Revoluția peste el. Din fericire, avea aparatul foto la gît – iar acum, 30 de ani mai tîrziu, a pornit în căutarea celor ce apar în imaginile de atunci. Rezultatul e deopotrivă eficient – fiindcă îi solicită cineastului doar un minimum de mijloace – și de-a dreptul emoționant. Nu doar pentru că regizorul ține la autenticul minimalist al situației, ci și pentru că el conduce la concluzii neașteptate. Ce se poate spune, bunăoară, despre un om care a agitat pancarte în decembrie ’89, convins de legitimitatea luptei pentru eliberare și animat de speranța unui mai bine, și care acum doarme pe unde apucă și mănîncă ce prinde? Dar despre fata care a pornit întreg protestul din sat, apoi a emigrat și acum vorbește româna cu accent? Iată-i acum strînși laolaltă în jurul unor fotografii – totul îi separă în rest. E clar că trecerea timpului nu a banalizat aceste filme, ci dimpotrivă – le-a făcut simptomatice pentru experiențele fundamentale ale tranziției. Era poate nevoie de această privire din exterior, care să le dea o voce celor terfeliți în malaxorul istoriei recente. În acest context, filmele lui Kerpenisan devin un modest, dar cu atît mai necesar, gest de recunoștință.

Victor Morozov este critic de film.

Foto: Rebeli cu o cauză

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Vine gerul: Cât scad temperaturile și unde continuă să facă viscolul prăpăd. Când scăpăm de frigul cumplit
Vreme deosebit de rece, geroasă noaptea și dimineața, anunță meteorologii în următoarele zile în România. Ninsorile nu se opresc prea curând.
image
Lupul dacic, steagul de luptă dispărut din Dacia. Controversele celui mai enigmatic simbol al anticilor
Lupul dacic, cel mai enigmatic simbol atribuit dacilor, a fost ilustrat pe Columna lui Traian, însă rămășițe ale sale nu au fost descoperite pe teritoriul României.
image
Pe urmele fostei soții a lui Putin: ce s-a ales de proprietățile sale de lux din Europa FOTO
După destrămarea mariajului de 30 de ani cu președintele rus Vladimir Putin, Liudmila Oceretnaia și actualul său soț au acumulat proprietăți de lux în Europa care valorează milioane de dolari.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.