Copiii nimănui

Publicat în Dilema Veche nr. 967 din 20 octombrie – 26 octombrie 2022
p 17 2 jpg

 Tori et Lokita (Belgia-Franța, 2022), de Jean-Pierre și Luc Dardenne.

Frații Dardenne își continuă în Tori et Lokita vastul proiect de solidarizare cu deposedații societății contemporane. Cariera lor arată ca un centru de primire în care obidiți de tot soiul – de la imigranții est-europeni ai anilor ’90-2000 la migranții africani ai ultimului deceniu, laolaltă cu perenele clase de jos ale locului – sînt dintr-odată îndreptățiți să-și spună povestea și să fie priviți. De data asta îi avem în centru pe Tori (Pablo Schils) și Lokita (Joely Mbundu), doi copii de culoare care pretind că sînt frați, lucru care va fi rapid demascat pentru spectatori, într-o scenă în care cei doi fac repetiții cu povestea oficială de spus autorităților. Plăcerea degustării – folosesc intenționat un termen burghez – acestei povești ține de hîrjoana permanentă a omisiunilor și a revelațiilor, care pînă la final trebuie să se soldeze, în mod invariabil, cu o victorie zdrobitoare a celor din urmă: filmul nu e o ficțiune de luptă, ci își resoarbe atitudinea militantă într-un plot de bun-simț, care să confirme, în chip de consolare provizorie, triumful moralității. Cineaștii sînt iarăși purtați de o credință umanistă în forțele binelui, pe cît de înduioșătoare, pe atît de vetustă.

A nu se înțelege greșit: o atitudine vetustă nu e neapărat ceva greșit – ba chiar aș îndrăzni să spun că, raportat la trend-urile festivaliere mai la modă, toate puse pe furat ochii și dat în spectacol, misiunea compensatorie a duo-ului regizoral are ceva nobil și grandios în ea. Și asta în ciuda direcției tot mai „minimaliste” și mai patriarhale față de posibilitățile ficțiunii de care au dat dovadă mai recent. Ultimele filme ale fraților Dardenne sînt operele unor lucrători cinstiți, niște realizări care prezintă atît virtuți, cît și limitări, și care ne acompaniază loial prin aceste vremuri tot mai complexe, în mijlocul cărora speră să facă puțină lumină. De unde și paradoxul acestei metode de lucru, mereu curioasă de noile provocări ale Europei, pe care le plachează însă pe un vechi dispozitiv. În spatele acestor „Tori” și „Lokita” nu se ascund niște persoane ale căror drame vin să preia prim-planul – ele reprezintă, mai curînd, avatarul imuabil al omului exploatat, dar descurcăreț, mai apropiat de faptul divers din ziar decît de terenul antropologic. El este arhetipul eroului dardenneian.

Cu toate acestea, nu li se poate imputa fraților Dardenne absența unei documentări minuțioase. Dimpotrivă, fibra socială a filmului este, ca de obicei, executată foarte abil, pentru a da naștere unei țesături de destine aflate la periferia societății, care n-au de ales decît între a umili și a fi umilite. Găsim aici un bucătar cu accent care se ocupă cu traficul de droguri, un mahăr care se ocupă cu traficul de persoane, și pe acești doi pioni prinși într-un purgatoriu administrativ care îi abandonează la mîna infractorilor, undeva în afara radarului restrîns al diverselor plase sociale. Ce jenează întrucîtva e distanța implicită față de subiect, pe care cineaștii ar fi putut să o mascheze printr-o ficțiune mai arzătoare: nu o distanță etică, fiindcă frații Dardenne nu sînt dintre aceia care își apropriază, oportunist, o suferință „cu trecere” azi, ci o distanță ireparabilă a biografiilor, cu influențe asupra privirii puse în joc de film: o privire ce aparține unor creatori din altă lume, prea puțin încercați în mod direct de cele arătate.

Astea fiind spuse, persist în a crede că forma de cinema practicată de frații Dardenne și de Ken Loach (și, la un nivel ceva mai elevat după mine, de Robert Guédiguian) rămîne necesară astăzi, pentru că ea lovește la temelia urilor de tot soiul (rasism, clasism, xenofobie) cu mijloacele unui cinema simplu și direct. Tori et Lokita nu e un vîrf de gîndire politică și estetică, dar e, printre altele, privirea unui copil pus să rejoace drama unui întreg continent – deja o provocare de cineast. În materie de impuls empatic, cunosc puține intrări mai eficiente decît această împletire de film social și melodramă. Mai mult, Tori et Lokita interesează pentru că optimismul amoral al personajelor de odinioară a luat acum locul unei angoase reale, apăsătoare, în ton cu sentimentul global de deznădejde prilejuit de politicile tot mai autoritare puse acum pe șine, care aruncă filmul într-o rezoluție mohorîtă. Aici nu mai e vorba, ca în trecut, de personaje care ajungeau la lumină ca prin minune și realizau că și-au condus viața după principii greșite – aici e vorba de personaje al căror însuși drept la viață, o viață demnă și lipsită de griji, trebuie cîștigat prin chin și prin foc.

Tori et Lokita va fi proiectat în cadrul unei retrospective Jean-Pierre și Luc Dardenne, la festivalul „Les Films de Cannes à Bucarest“.

Victor Morozov este critic de film.

973 15 Banu Walter Sickert, The Old Bedford jpg
Rătăciri pariziene
Rătăcirile pariziene m-au condus către un alt pictor, Walter Sickert, puțin cunoscut, descoperit în ultimii ani și prezent la Petit Palais.
973 16 coperta1 jpg
Poezia LGBT+ – dincolo de manifestul identitar –
În literatură totul este important, doar dominanta se schimbă periodic.
p 17 2 jpg
Misterul Lisabonei
O scenă de club e frumoasă fără să inspire la dans sau hormoni; o scenă de la filmare nu mizează deloc pe virtuozitatea mizanscenei încîlcite în camere și cabluri.
973 17 Biro coperta1 jpg
Plictis & angoasă
Ambii artiști sînt specializați în conținut inerent plictisitor ce eludează percepții superficiale, dar în același timp angoasează ca muzică în surdină.
317464034 503814775101509 8297660474908428773 n jpg
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre Platon – Opera integrală, volumul III
Andrei Pleșu în dialog cu Andrei Cornea despre al treilea volum din seria operei integrale a lui Platon.
5680565535 553329df21 k jpg
„Străinătate” (fragment)
Marea sculptată în tavan era tot acolo, valuri albe, bleu, bleu închis și gri, care rămăseseră cu crestele încremenite, în așteptare.
Afis 7 dec 2022 Sala Radio jpg
„GLORIA” de VIVALDI: atmosfera sacră a Crăciunului la Sala Radio
Miercuri, 7 decembrie 2022 (de la 19:00), veți asculta lucrarea lui Vivaldi la Sala Radio
972 16 coperta jpg
Iași, România
„Ce-i cu fatalismul ăsta mioritic? Nu-i chiar așa.”
972 17 Cabinele foto D  Ivan jpg
3 x FNT 2022
Este arta (literatura, teatrul, muzica) o formă de comunicare între două sau mai multe părți sau se consumă în intimitate?
MNLR dezbatere 25noiembrie 2022 png
Sociologul Gelu Duminică, scriitorul Vasile Ernu și experta în politici de gen și minorități Fatma Yilmaz dezbat pe tema identității etnice
Muzeul Național al Literaturii Române își propune să continue și să dezvolte proiectul, organizînd noi ediții dedicate și altor minorități etnice.
Afis 25 nov 2022 Sala Radio jpg
Uverturi celebre din opere și aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea clădirii Radio România
Evenimentul din data de 25 noiembrie punctează și o aniversare specială a Sălii Radio
p 16 Fernando Pessoa WC jpg
De ce moare, totuși, Ricardo Reis?
Ricardo Reis se întrupează din adîncurile mării, vine din străfundurile apelor, purtat de o navă fantomă, pentru a se incarna.
p 17 1 jpg
Departe de tot
O casă pe buza sălbăticiei. O pădure care promite tihnă și de fapt ascunde belele. O protagonistă care fuge zadarnic de propriul trecut
971 17 Breazu jpeg
Rebelă cu mai multe cauze
Chiar dacă punch-ul primelor albume a rămas în urmă, în 2022 M.I.A. propune tot o formulă a insurgenței.
Afis 18 nov Sala Radio jpg
Cîștigător al celebrului Concurs de dirijat Gustav Mahler - FINNEGAN DOWNIE DEAR - invitat la Sala Radio
Cîștigător al celebrului Concurs Internațional de Dirijat Gustav Mahler, Germania - 2020, FINNEGAN DOWNIE DEAR, care va debuta în noua stagiune la Staatsoper Berlin.
970 16 coperta Chirita jpg
Uciderea unei metafore
Thomas Hobbes descrie, în Leviatanul, apariția gîndurilor din mici mișcări mecanice care au loc în interiorul creierului.
p 17 jpg
Eșuat pe mal
Insula e un buchet de mici intuiții care se chinuie din greu să se coaguleze în ceva rotund.
970 17 Biro coperta1 jpg
Muzici cu tronc
Jazz-ul postmodern se întoarce în cluburile noastre după o spectaculoasă ofertă de festivaluri de peste vară; să fim o piață așa primitoare chiar și cu cele mai elitiste nișe?
970 21 Ioana jpg
Un film cu mize mari înecat în derizoriu
Din punct de vedere imagistic, filmul este ireproșabil, însă nu rezistă nici sub raportul construcției narative, nici al construcției personajelor și nici măcar al criticii pe care se angajează să o facă.
green hours lives   square jpg
Green Hours celebrează cei aproape 30 de ani de activitate printr-o expoziție multimedia imersivă
Experiență culturală imersivă – 30 de ani de Green Hours relevați în cadrul unei instalații gîndite sub forma unui parcurs – expoziție
Afis Sala Radio 11 nov 2022 jpg
CHRISTIAN LINDBERG - desemnat artistul anului în 2016 - este invitat la Sala Radio
Desemnat în 2016 „Artistul anului” în cadrul galei International Classical Music Awards, trombonistul, dirijorul și compozitorul suedez CHRISTIAN LINDBERG este invitat special la SALA RADIO
comunicat noutati anansi noiembrie png
Noutăți în colecția ANANSI: integrala operei poetice a lui César Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov și una dintre cărțile-revelație ale ultimilor ani, semnată de chilianul Benjamín Labatut
Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent în traducere în cadrul îndrăgitei colecții Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.
Afis Sala Radio 10 nov 2022 jpg
Concert spectaculos de electro-swing: Big Band-ul Radio și Alice Francis
Joi, 10 noiembrie 2022, BIG BAND-UL RADIO dirijat de SIMONA STRUNGARU va susține la SALA RADIO un concert de electro-swing, invitată specială a serii fiind solista vocală ALICE FRANCIS.
Online MarkLetteri jpg
Jazz post-modern - Mark Lettieri, The Baritone Sessions vol. 2, Leopard (6) Records, 2022 -
Mark Lettieri Group vor concerta în Clubul Control din București pe 7 noiembrie.

Adevarul.ro

Nicolae Balcescu jpg
Satira de excepție a lui Nicolae Bălcescu despre corupția din România. „Neam de curci” VIDEO
De Ziua Națională a României, Antena 1 a difuzat emisiunea „România, Râzi cu RoaST!”, în cadrul căreia un actor cunoscut l-a interpretat pe marele istoric Nicolae Bălcescu.
Luis Suarez FOTO EPA EFE jpg
Scandal uriaș după Ghana-Uruguay. Ce au făcut colegii lui Suarez în timp ce acesta plângea în hohote
E scandal imens după meciul Ghana - Uruguay de la Cupa Mondială 2022. Selecţionerul Uruguayului a sugerat că arbitrul german Daniel Siebert este de vină pentru eliminarea echipei sale de la CM 2022, informează DPA.
Congres AUR - George Simion - 27 mar 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
AUR cere ca România să nu mai ajute R. Moldova
Alianța pentru Unirea Românilor a adoptat în cadrul Congresului organizat la Alba Iulia o rezoluție prin care cere unificarea României și R. Moldova. Șeful formațiunii a susținut însă că România ar trebui să oprească ajutorul îndreptat către vecini.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.