"Comedia trece rareori graniţele ţării" - interviu cu regizorul Slobodan SIJAN

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
"Comedia trece rareori graniţele ţării"   interviu cu regizorul Slobodan SIJAN png

Divanului degust─âtorilor de film ┼či art─â culinar─â, eveniment organizat de Funda┼úia pentru poezie ÔÇ×Mircea DinescuÔÇť, s-a ├«ndreptat anul acesta spre comedia balcanic─â. Am avut bucuria s─â stau de vorb─â cu regizorul s├«rb Slobodan Sijan, care a regizat filmul intitulat Cine c├«nt─â acolo? / Ko to tamo peva (1980), proiectat ├«n seara deschiderii festivalului. Filmul a primit Premiul Juriului la Montr├ęal, Premiul Arena de Aur la Pola ┼či a fost votat de Academia Iugoslav─â de Film drept Cel mai bun film iugoslav din toate timpurile. Cine c├«nt─â acolo? relateaz─â povestea unui autobuz plin de c─âl─âtori care merg spre Belgrad. B─âtr├«nul proprietar al autobuzului, ├«mpreun─â cu fiul s─âu, transport─â un c├«nt─âre┼ú de oper─â, un v├«n─âtor, un cuplu, un militar ├«n retragere ┼či doi l─âutari ┼úigani.

Filmul dumneavoastră punctează un moment istoric: invazia trupelor germane în Belgrad, în ziua de 5 aprilie 1941...

Nimeni nu va uita data de 5 aprilie 1941 ├«n Serbia, c├«nd s-au distrus cl─âdiri, au murit oameni, iar focul a f─âcut ravagii. Nem┼úii au ars Biblioteca Na┼úional─â, ┼či nu a fost un gest ├«nt├«mpl─âtor. C─âr┼úile vechi au ars complet, genocidul cultural a fost perfect. Era ├«ntr-o zi de Pa┼čti, cred c─â nem┼úii au vrut s─â arate s├«rbilor c─â Pa┼čtele e o zi potrivit─â pentru bombardament... C├«nd eu am scris scenariul, am vorbit de o realitate contemporan─â, ┼či s-a ├«nt├«mplat ca produc─âtorul s─â citeasc─â un articol ├«ntr-un cotidian, ├«n care se anun┼úa c─â, la ├«nceput, primele bombe au aruncat ├«n aer un autobuz. Dar scenele de r─âzboi ne-ar fi costat enorm, a┼ča c─â am decis ├«mpreun─â s─â scriem finalul filmului cu personajul principal ÔÇô autobuzul ÔÇô, care a sf├«r┼čit prin a fi bombardat.

Cum aţi ales actorii?

O parte dintre ei s├«nt actori de film celebri ├«n fosta Iugoslavie, dar fac parte din ┼čcoli de film diferite. ┼×oferul de autobuz, interpretat de Pavle Vuisic, este extrem de cunoscut, ceilal┼úi s├«nt ceva mai tineri, dar la fel de celebri. Cine c├«nta acolo? l-a consacrat pe Slavko Stimac, mirele din film, care a jucat apoi ┼či ├«n Underground de Kusturica. Scena de dragoste din p─âdure a r─âmas un reper pentru cariera lui actoriceasc─â.

E o scen─â cel pu┼úin memorabil─âÔÇŽ

Am vorbit ├«nt├«i cu produc─âtorul Milan Zmukic, care m-a somat ini┼úial s-o tai din scenariu, pe motiv c─â e prea complicat─â ca s─â ias─â bine... Se temea c─â va ie┼či prost, dar nu s-a mai pl├«ns dup─â ce filmul a intrat ├«n cinematografe, iar secven┼úa a devenit foarte popular─â.

Actorii din film au jucat ┼či ├«n binecunoscuta trup─â de teatru Atelier 212, f─âc├«nd sala plin─â cu piese avangardiste ┼či teatru absurd, de Alfred Jarry, Eugen Ionescu, Beckett ┼či mai ales Dusan Kovacevic, care a scris ┼či scenariul pentru filmul meu. Am folosit ┼či actori neprofesioni┼čti, pe care i-am distribuit ├«n film astfel: cine nu era ├«n autobuz, unde e miezul ac┼úiunii, a fost considerat actor neprofesionist. Am g─âsit, din ├«nt├«mplare, un tip mic de statur─â, cel care, ├«n film, e personajul care ar─â ┼či opre┼čte autobuzul cu scandal, gesticul├«nd aiurea. E un ┼ú─âran autentic, de fapt, care s-a dovedit a fi un actor impecabil ┼či foarte intuitiv, cu o memorie formidabil─â. Celelalte personaje care apar, de regul─â pentru a opri autobuzul, s├«nt din zona unde am filmat, adic─â la 50 de km de Belgrad, unde se afl─â ┼či un teren de v├«n─âtoare.

Dar mireasa?

Mireasa (Neda Arneric) este o actri┼ú─â celebr─â, cu un palmares impresionant ├«n teatru, film de autor ┼či film de televiziune. Nu am vrut ca actorii s─â interpreteze ÔÇ×la unisonÔÇť, i-am ├«ndreptat spre nuan┼úe ┼či direc┼úii diferite, ca s─â evit monotonia. Pentru c─â autobuzul era foarte mic ┼či camera trebuia s─â prind─â neap─ârat ┼či un actor, am ajuns la o ├«n┼úelegere ca ├«ntreaga echip─â s─â fie prezent─â pe toat─â durata film─ârii. Mul┼úi dintre ei erau deja actori consacra┼úi, aveau contracte la teatre, dar filmau, apoi fugeau spre scen─â. Am turnat doar 21 de zile ┼či, pentru c─â bugetul nu era mare, a trebuit s─â fim foarte cump─âta┼úi cu pelicula de 35 de mm ┼či nu am folosit deloc lumin─â artificial─â. Doar scena de pe malul lacului, cu dansul ┼či focul, a avut nevoie de lumin─â. Am deschis acoperi┼čul autobuzului pentru a accentua lumina natural─â.

Muzica din film intră foarte bine în poveste...

Muzica e semnat─â de Vojislav Kostic, un compozitor excelent. Pu┼čtiul care ├«l ├«nso┼úe┼čte pe ┼úiganul l─âutar e nepotul compozitorului, nu c├«nt─â ├«n film, dar joac─â bine. Am f─âcut ├«nregistrarea ┼či am pus playback-ul cu b─âiatul care face pe l─âutarul ┼či comenteaz─â ┼či istoria din film. ┼óiganul l─âutar imit─â foarte bine, dar nu c├«nta el. Culmea e c─â a ajuns ┼čofer de autobuz. Chiar dac─â instrumentele muzicale s├«nt ciudate, refrenul c├«ntecului din film e asociat multor comedii balcanice. S-a pus ├«n scen─â ┼či un balet, dar, dup─â p─ârerea mea, dansul modern a fost mai degrab─â conformist.

├Än film, seduc─âtorul interpretat de Dragan Nikolic nu ┼čtie s─â c├«nte, dar e actor uria┼č, care a jucat, printre altele, ┼či ├«n When I am Dead and White / Kad budem mrtav i beo, regizat de profesorul meu, Zivojin Pavlovic. Dragan Nikolic e un fel de Marcello Mastroianni al Balcanilor, dar, din p─âcate, nu ┼čtie mult─â lume de el.

Aţi spus că, într-un fel, comedia este subevaluată astăzi. De ce credeţi asta?

Cred c─â e o realitate trist─â, cu care nu putem dec├«t s─â ne consol─âm. Nu m─â refer doar la filmele cinema-ului balcanic. Umberto Eco avea dreptate c├«nd scria, ├«n cartea Numele trandafirului, c─â oamenii nu ┼čtiu s─â ├«n┼úeleag─â adev─ârata comedie. C├«nd analizezi o comedie, e greu s─â prinzi nuan┼úele; de la Aristotel am aflat m─âcar bazele teoretice, din fericire, dar ┼čtim cu to┼úii c─â, ├«n Evul Mediu, umorul era considerat indecent...

├Än fine, scenariul filmului meu nu a fost aprobat cu u┼čurin┼ú─â pentru c─â vorbeam de un grup, de o entitate. Filmul a rulat ├«n SUA ┼či ├«n Fran┼úa ┼či a f─âcut s─âli pline. Dar, ├«n cele mai multe cazuri, comedia trece rareori grani┼úele ┼ú─ârii unde a fost turnat─â...

Unde sînt astăzi comediile autentice?

Pe de o parte, nu s├«nt bani de filme, ├«n toat─â Europa, iar ca regizor, a garanta o comedie de succes e un lucru aproape imposibil. Banii se duc acum, ├«n principal, pe filme cu subiect social, iar comediile trebuie s─â fie neap─ârat comerciale. ├Än concluzie, e foarte greu s─â prime┼čti bani pentru scenariu ┼či, din p─âcate, acest gen cinematografic nu are ÔÇ×impactul socialÔÇť dorit. Dac─â apare o dram─â, se presupune c─â intr─â deja ├«n circuit interna┼úional. Este, a┼čadar, doar o chestiune de abordare, dictat─â de un context mai larg. Dac─â nu c├«┼čtigi un premiu la Cannes sau la Berlin, comedia are ┼čanse slabe s─â fie distribuit─â interna┼úional.  

a consemnat Roxana C─éLINESCU 

AV jpg
Oameni și poze
Autoarea abordeaz─â voci narative surprinz─âtoare, de la intelectuali ╚Öi corporati╚Öti la gospodine cu blog de g─âtit, de la so╚Ťii ratate bovaric la scriitori c─âl─âtorind bezmetici pe ╚Öosele ├«ntre lans─âri de carte.
p 17 2 jpg
La mîna copiilor
Garrel a furat meserie de la ├«nainta╚Öii lui (Chaplin, bun─âoar─â) ╚Öi a ├«n╚Ťeles c─â hazul ar putea s─â ne duc─â ceva mai aproape de adev─ârul negru, ├«nv─âluindu-ne ca o protec╚Ťie ╚Öi-apoi abandon├«ndu-ne ├«n ghearele sale.
957 17 Biro1 jpg
Afrobeat & folktronica
Vara aceasta festivalurile de jazz cu tradi╚Ťie din zona Clujului (Jazz in the Park, Smida Jazz) pluseaz─â cu programe mai spectaculoase ╚Öi expansive.
957 23 InterviuTOMAGRAPH2 jpg
Despre obiecte, umbre ╚Öi imagini ÔÇô interviu cu artistul vizual Ana TOMA
ÔÇ×Recitesc cartea de c├«te ori e nevoie p├«n─â se contureaz─â o imagine mental─â care s─â surprind─â atmosfera volumului ├«n ansamblu.ÔÇŁ
956 15 Banu1 jpg
Ultima dat─â
Festivalurile sînt alcooluri tari. Intense, contagioase, dar și periculoase.
956 17 foto1 Ciprian Zinca jpg
ÔÇ×Proud LadiesÔÇŁ. O istorie dansat─â a rock-ului feminin
Rock, dans contemporan ╚Öi o tu╚Ö─â feminist─â ÔÇô a╚Öa s-ar putea descrie spectacolul lui Jean-Claude Gallotta.
p 21 jpg jpg
Victor Brauner ÔÇô ÔÇ×Num─ârÔÇŁ sau ÔÇ×Domnul 45ÔÇŁ
În opera brauneriană, simbioza semn-număr-cuvînt devine o constantă în elaborarea imaginilor.
955 16 sus Pdac BAS jpg
Fuga din Paradis
ÔÇ×ParadisÔÇŁ aduce la via╚Ť─â o lume extrem de complex─â, parte a unui continent aflat pe punctul de a trece prin schimb─âri care se fac abia sim╚Ťite, dar care urmeaz─â s─â-l zguduie ╚Öi s─â-l scufunde ├«n m├«lul istoriei secolului trecut.
955 16 jos Pdac Iamandi jpeg
Der Histria-Mann
Arheologul este curatorul prin excelen╚Ť─â al m─ârturiilor de alt─â epoc─â. Iar un elocvent exemplu ├«n acest sens este cartea de amintiri recent ap─ârut─â a lui Petre Alexandrescu.
p 17 jpg
La r─âscruce de vremuri
Frammartino lucreaz─â greu (ÔÇ×Il bucoÔÇŁ este doar al treilea lungmetraj al s─âu ├«n mai bine de cincisprezece ani), dar cu o statornicie a crezului artistic care nu e str─âin─â nici de rezultate str─âlucite, nici de orbiri ╚Öi manierisme.
955 17 Biro1 jpg
Post-metal feminist
Mi╚Öcarea #MeToo a avut interesante efecte colaterale, unul dintre acestea e valul de trupe dark-rock invoc├«nd condi╚Ťia magic-r─âzbun─âtoare a femeii.
33956276618 6e5b1b5348 k jpg
La plecarea lui Andrei ╚śora
Erai ceea ce mi s-a p─ârut a fi primul om cu adev─ârat liber pe care l-am cunoscut.
Volodimir Zelenski coperta1 jpg
Un portret al lui Volodimir Zelenski ÔÇô cea mai actual─â biografie a liderului ucrainean apare ├«n rom├ón─â
Un fragment, în exclusivitate, din prima biografie tradusă în limba română a liderului ucrainean
Valul negru1 jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×Valul negruÔÇŁ de Kim Ghattas
ÔÇ×Kim Ghattas poveste╚Öte ultimii 40 de ani de istorie ai Orientului Mijlociu folosind suspansul, documentele, observa╚Ťia direct─â, investiga╚Ťia jurnalistic─â.ÔÇŁ
954 16 Cop1 jpg
Rememor─âri fic╚Ťionale
Asist─âm ├«n ace╚Öti ani la resuscitarea, redefinirea unui gen literar controversat, considerat ├«ndeob╚Öte minor. Vorbim despre biografia roman╚Ťat─â.
p 17 2 jpg
Despre filmele c├«╚Ötig─âtoare la Vene╚Ťia ╚Öi Berlin
ÔÇ×EvenimentulÔÇŁ este un film realist, ╚Öi tocmai aceast─â op╚Ťiune a tonalit─â╚Ťii ├«l recomand─â drept un vehicul de n─âdejde pentru o nara╚Ťiune cu concluzie clar─â, dar care nu poate pretinde spre mai mult.
WhatsApp Image 2022 07 14 at 08 31 41 jpeg
Filmul documentar ÔÇ×Regele Mihai: Drumul c─âtre cas─âÔÇŁ va fi prezentat la sec╚Ťiunea ÔÇ×History and CinemaÔÇŁ din cadrul BIFF
Edi╚Ťia a XVIII-a se va desf─â╚Öura ├«n perioada 29 septembrie ÔÇô 9 octombrie 2022, sub ├Änaltul Patronaj al Alte╚Ťei sale Regale Principele Radu.
POSTER MR Op4 jpg
Musica Ricercata Festival Op. 4 ÔÇô ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ
Edi╚Ťia a patra a Musica Ricercata Festival, ÔÇ×Ramific─âriÔÇŁ, are la baz─â un concept dedicat p─âcii, provenit din descoperirea dirijorului Gabriel Bebe╚Öelea la Napoli, opera ÔÇ×La foresta dÔÇÖHermanstadÔÇŁ (ÔÇ×P─âdurea SibiuluiÔÇŁ).
Afis Barbu FormaDeva jpg
ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ ÔÇô expozi╚Ťie Ion Barbu la Deva
Ion Barbu e prezent cu expozi╚Ťia ÔÇ×Doctor Coloris CausaÔÇŁ, p├«n─â ├«n data de 5 august 2022, la Galeria Na╚Ťional─â de Art─â Forma din Deva.
953 16 SUS jpg
Din Caesarea, cu dragoste
Poet fiind, Dorin Tudoran cunoa╚Öte diferen╚Ťele dintre echivocul pur ╚Öi simplu (periculos, pentru c─â indecis ╚Öi flotant) ╚Öi acela care pune nuan╚Ťele la locul lor.
953 16 JOS jpg
Feminităţi ilicite
╚śaptesprezece scriitoare de v├«rste diferite (n─âscute ├«ntre 1933 ┼či 1979) au fost invitate s─â scrie despre experien┼úa lor, ca femei, ├«n comunism.
p 17 2 jpg
Despre dragoste ╚Öi al╚Ťi demoni
Alice Diop urm─âre╚Öte ├«n film patru b─ârba╚Ťi pe care ├«i ├«ntreab─â despre dragoste.
953 17 Biro1 jpg
In Djent We Trust
Albumele Meshuggah se folosesc de ritmuri sfredelitoare ╚Öi o voce metal l─âtrat─â pentru o pozi╚Ťionare comercial─â c├«t de c├«t coerent─â m─âcar pentru comunitatea metal, un ambalaj ce permite prezentarea live ╚Öi pentru cei mai pu╚Ťin interesa╚Ťi de identitatea chitaristico-matematic─â a lui Thordendal.
Calatorie pe urmele conflictelor de langa noi jpg
Carte nou─â la Humanitas: ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×C─âl─âtorie pe urmele conflictelor de l├«ng─â noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, ArmeniaÔÇŁ de Sabina Fati, carte ap─ârut─â de cur├«nd la Editura Humanitas, ├«n Colec╚Ťia Memorii/Jurnale. Volum cu fotografiile autoarei.

Adevarul.ro

image
Momentul de glorie ├«n care Rom├ónia a fost pe locul 2 ├«n lume la Olimpiad─â, dup─â SUA. De ce a sfidat Ceau┼čescu Rusia
La Olimpiada┬á de var─â din 1984, din Los Angeles, Rom├ónia a adus acas─â 53 de medalii, situ├óndu-se pe locul 2 ├«n lume, dup─â SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a f─âcut presiune asupra lui Ceau┼čescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe l├óng─â cei 120.000 de dolari primi┼úi pentru participare, a avut leg─âtur─â cu contextul economic din ┼úar─â.
image
C├ómpurile mor┼úii de sub mall-urile din Ploie┼čti. Descoperire f─âcut─â de arheologi
Extinderea municipiului Ploie┼čti spre comunele Blejoi sau Ariche┼čtii Rahtivani a scos la iveal─â un veritabil c├ómp al mor┼úii, care ascunde deopotriv─â comori unice, vechi de mii de ani, dar ┼či informa┼úii relevante despre o civiliza┼úie demult apus─â.
image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al ┼ó─ârii Rom├óne┼čti. A dus o prigoan─â aprig─â ├«mpotriva marilor dreg─âtori
Mircea Ciobanul - domnitorul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti care a primit acest nume pentru c─â ├«nainte de a urca pe tron cump─âra oi pentru Constantinopol. Chiar dac─â avea o preocupare pa┼čnic─â, asta nu l-a ├«mpiedicat s─â devin─â unul dintre cei mai cruzi domnitori rom├óni.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.