Colaj cu Hrușciov și mutanți

Publicat în Dilema Veche nr. 384 din 23 - 29 iunie 2011
Colaj cu Hrușciov și mutanți jpeg

● X-Men: Cei dintîi / X-Men: First Class (SUA, 2011), de Matthew Vaughn. 

X-Men: First Class e o tentativă de a lansa o nouă serie X-Men, printr-o poveste care investighează originile echipei de mutanţi-supereroi ale cărei aventuri au făcut subiectul seriei lansate în 2000 şi rămase fără carburant în 2006 (adică după filmul nr. 3), deşi în 2009 a mai apărut un prequel-sau-spin-off-sau-care-o-fi-termenul-tehnic, construit în jurul unuia dintre cei mai populari membri ai echipei (Wolverine, care de data asta apare doar preţ de un gag). Acţiunea începe în 1944, într-un lagăr de concentrare nazist, unde un Herr Doktor face experimente pe un copil înzestrat cu puteri telekinetice, şi se încheie în 1962, cînd echipa X-Men, din care face parte şi fostul copil din lagăr, rezolvă Criza Rachetelor, provocată de acelaşi Herr Doktor. Cinematograful a ajuns departe de vremurile cînd Theodor Adorno declara că după Auschwitz n-ar mai trebui să se scrie poezie, cînd criticul (şi viitorul regizor) Jacques Rivette denunţa ca „imorală“ picturalitatea căutată a unui cadru din Kapo (unul dintre primele filme de ficţiune despre Holocaust), sau cînd criticul Pauline Kael scria cu îngrijorare că, din cauza filmelor de aventuri ca The Boys from Brazil, care exploatează nazismul, acesta e pe cale să devină „o glumă“, „o mitologie de bandă desenată“. Consumatorului de blockbuster-uri moderne (o formă de artă foarte sofisticată în unele privinţe) i se pare perfect firesc ca nazismul să fie tratat ca o mitologie de BD. Holocaustul – ca şi Războiul Rece – a devenit un trop pop-cultural printre alţii. 1962 înseamnă Criza Rachetelor, adică Hruşciov, Kennedy (ale căror imagini apar în film) şi Castro (a cărui imagine nu apare), dar şi începuturile seriei James Bond – o sursă majoră de tropi pentru X-Men. Istoria e istoria imaginilor egalizate de cultura pop, într-un fel devenit posibil şi datorită revoluţiei, chiar şaizeciste, a Pop Art-ului: pînă la un punct, X-Men: Cei dintîi chiar poate fi privit ca un colaj monumental, în spiritul lui Robert Rauschenberg şi al lui Roy Lichtenstein, deşi sigur că doar pînă la un punct, căci, ca multe alte blockbuster-uri, n-are destulă ironie şi destul stil – aceste filme, de felul lor, tind să fie prea lungi, prea încărcate, prea anxios-chitite să satisfacă prea multe publicuri-ţintă şi, în ultimă instanţă, prea pline de mesaje, prea solemne, ambiţioase într-un sens rău. Vioiciunea cu care filmul, în prima lui oră, se serveşte din acea imagotecă, se domoleşte mult în ora a doua, cînd realizatorii trebuie să prezinte publicului o groază de mutanţi (fiecare cu puterile şi complexele lui), trebuie să ne arate cum se dezvoltă mîndria lor de a fi ceea ce sînt (şi anume, fiinţe situate mai sus decît oamenii pe scara evoluţiei), totul cu trimiteri la mişcarea drepturilor civile (că doar sîntem în anii ’60), trebuie să construiască diverse relaţii de prietenie, iubire, rivalitate etc. în interiorul grupului, trebuie să explice (cel puţin în beneficiul spectatorilor preocupaţi de coerenţa întregii serii) cum s-a transformat mutantul ăla bun, cu puteri telekinetice (Michael Fassbender), într-un mutant rău, şi cum s-a transformat prietenul lui cel mai bun, telepatul (James McAvoy), în duşmanul lui de moarte. Totul printre multe efecte speciale. Deci cum să supravieţuiască ironia şi stilul? 

Dar efectele din prima oră sînt destul de isteţe şi de stylish. Atunci cînd Herr Doktor îi cere prietenei lui mutante (îmbrăcate în costume de piele albe, mulate pe corp, ca sex-simbolul şaizecist Raquel Welch în Fantastic Voyage, plus pelerină albă şi căciulă de blană pentru vizitele în URSS) să-i aducă nişte gheaţă pentru băutură, ea ia paharul, deschide un chepeng – prilej cu care descoperim că sînt pe un submarin care pluteşte pe lîngă o banchiză – şi desprinde frumos o bucăţică din cel mai apropiat sloi. La fel de bine e atunci cînd mutantul cu puteri telekinetice torturează un fost nazist umblîndu-i la plombe fără să-l atingă – singurul efect special folosit aici e bunul, simplul şi bătrînul efect al sugestiei, asta pînă în momentul cînd o plombă sare din gura torturatului, filmată dinăuntrul gurii. În această primă parte a filmului, în care personajul lui Fassbender vînează nazişti în Elveţia şi în Argentina (întreţinînd conversaţii destul de lungi în franceză şi spaniolă), actorul (care l-a jucat pe eroicul critic de film din Inglourious Basterds) pare să dea o lungă probă pentru rolul lui Bond – şi e o probă spectaculoasă: ochii lui albaştri pot să arate a ochi de ucigaş, ca ai lui Daniel Craig, dar restul trăsăturilor lui sînt mai fine, mai gentlemanly – e undeva între Craig şi Hugh Jackman (întîmplător, interpretul lui Wolverine, cel mai îndrăgit dintre vechii X-Men), iar hainele de anii ’60 (helancele alea pe gît...) stau pe el la fel de bine ca pe Connery. Scenele de acţiune în care îşi foloseşte puterile îi cer să pozeze într-o serie de postùri de statuie (cu un braţ întins), ceea ce nu poate să-i iasă decît unui actor cu un anumit coeficient de prezenţă, de fizicalitate (de fapt, coeficientul care transformă un actor într-un superstar), iar lui îi iese.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
EXCLUSIV Bruce Lincoln, profesor, discipol și fost student al lui Mircea Eliade: „Admirația lui pentru mișcarea legionară m-a tulburat mult“
Articole și documente din perioada anilor ’30, în care filosoful român Mircea Eliade își declara simpatia față de Garda de Fier, au ajuns în posesia discipolului său, Bruce Lincoln, astăzi un emerit profesor american.
image
Dependența de ecrane a copiilor, vindecată în doar două săptămâni. Ce ar trebui să facă părinții. Soluția specialiștilor danezi
3 ore pe săptămână în fața ecranelor și nu mai mult! De atât au nevoie copiii pentru a se dezvolta sănătos din punct de vedere psihic și emoțional. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de specialiștii unei universități de prestigiu din Danemarca.
image
Care sunt cele mai bune companii aeriene din lume în 2024. Care au cele mai puține anulări și întârzieri
Blocajul informatic de vineri ne-a determinat să căutăm care sunt cele mai sigure companii aeriene din lume, premiate pentru cele mai puține anulări și întârzieri.

HIstoria.ro

image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.