Clasa muncitoare nu merge în paradis

Publicat în Dilema Veche nr. 447 din 6-12 septembrie 2012
Clasa muncitoare nu merge în paradis jpeg

● Despre oameni şi melci (România, 2012), de Tudor Giurgiu. 

Noul film al lui Tudor Giurgiu, Despre oameni şi melci, e o dramedie socială cu elemente de farsă populistă şi de rom-com, plasată în România anului 1992. Ca şi în Senatorul melcilor (1995) al lui Daneliuc sau în Occident (2002) al lui Mungiu, chipul-emblemă al Estului aflat la prima sa întîlnire cu Vestul îi aparţine lui Dorel Vişan – aici în rol de director al uzinei Aro din Cîmpulung Muscel, care tocmai urmează să fie cumpărată de nişte fabricanţi francezi, père et fils (Jean-François Stévenin şi Robinson Stévenin), de conserve de melci. Ca şi muncitorii de la Circul de Stat din Ursul (2011) al lui Dan Chişu, muncitorii de la Aro urzesc planuri năstruşnice de salvare a uzinei – s-o cumpere cu bani împrumutaţi de la sultanul din Brunei, sau cu bani cîştigaţi din donarea de spermă la o nou-apărută şi nemaipomenită clinică bucureşteană care plăteşte 50 de dolari pe recoltare; ca şi personajelor unei comedii din epocă precum Asfalt Tango (1996) a lui Nae Caranfil, capitalismul încă le mai apare plin de cîini cu covrigi în coadă. E poate un pic parşiv din partea lui Giurgiu că, pentru a scoate şi mai tare în evidenţă naivitatea acestei optici, inserează în film fragmente din reportajele dedicate de TVR, la vremea respectivă, primei vizite făcute de Michael Jackson în România – inclusiv la un orfelinat unde, după cum apucă să spună ştiriştii, înainte ca Giurgiu să le-o taie în mijlocul unei fraze, „dragostea lui Michael pentru copii a găsit aici un prilej de a se…“

Dar filmul lui Giurgiu reprezintă o apariţie oarecum aparte (şi poate chiar semnificativă) în peisajul cinematografiei româneşti, prin culorile calde (dar la fel de diferite de cele ale propagandei comuniste ca de cele ale horror-ului plebeianofob marca Pintilie) în care zugrăveşte clasa muncitoare. Odată ce muncitorii de la Aro se deplasează în masă la Bucureşti, ca să-şi vîndă sperma, hăhăiala de teatru de revistă întreţinută pînă atunci de Giurgiu (dar şi temperată în permanenţă de bunul lui gust), pe seama fantezistei lor campanii (muncitorii certîndu-se cu soţiile în faţa camerelor de televiziune sau cerîndu-şi scuze de la ele, în seara de dinaintea plecării, cu formule ca: „În seara asta nu pot, că lucrez pentru export.“) – hăhăiala asta lasă loc unei secvenţe neaşteptat de grave, în care intrepidul lider sindical (Andi Vasluianu) află de la o doctoriţă adevărul crud că spermatozoizii de proletar român (spre deosebire de cei de student danez) nu se numără printre cei mai ceruţi pe piaţa internaţională. Personajul lui Vasluianu e departe de a fi ceea ce înţelegea teoria realismului socialist printr-un „erou pozitiv“ (e un comiţător de adultere în serie), dar dumirirea lui că „nu vor să ne recolteze fiindcă sîntem muncitori“ (adică o specie inferioară) are patos şi demnitate (în timp ce o altă descoperire tîrzie îi echilibrează relaţia cu soţia într-o manieră satisfăcător de modernă). Un patos şi o demnitate care (alături de alte valori, cum ar fi camaraderia) nu erau chiar atît de uşor de reintrodus în reprezentările cinematografice ale unui clase sociale atît de intensiv idealizate înainte de 1989 şi atît de drastic coborîte după aceea, în filme ca Prea tîrziu (1996) al lui Pintilie, la rangul de subumanitate. Giurgiu şi scenaristul său, Ionuţ Teianu, nu sînt primii cineaşti care încearcă să le reintroducă (tot o încercare se poate considera că a fost şi recenta catastrofă a lui Dan Piţa, Ceva bun de la viaţă), dar o fac, poate, mai apăsat decît alţii, şi folosind cu isteţime o limbă cinematografică (cea a farsei) de largă circulaţie populară.

Mineriada donatorilor de spermă nu constituie focus-ul unic al povestitorilor. Preliminariile ei se derulează în paralel cu dialogul intercultural antamat de Vişan şi de oaspeţii francezi (despre „escargoţi“ şi alte chestii drăguţe, dar deja zise) şi cu un subplot romanticomic (derivat din dialogul intercultural şi la rîndul său dulce) implicînd-o pe secretara personajului lui Vişan (o Monica Bîrlădeanu splendid retro-vulgarizată, cu cercei mari şi cîrlionţi roşii) alături de le patron-fils. Poate şi de-aceea, climaxul mineriadei pare să vină repede, dacă nu chiar prematur – e vorba despre episodul în care colectivul muncitoresc pleacă la Bucureşti, petrecut de Giurgiu cu acorduri de Dan Spătaru, după ce s-a strîns sub ghioaga falică a unei statui de domnitor, şi scandează „Gică! Gică!“, sub ferestrele clinicii în care sindicalistul e lovit mortal în iluziile lui. După care vine imediat şi deznodămîntul fericit. Despre oameni şi melci nu e o comedie spectaculos de funny, dar e una lucrată solid atît pe personaje (nuanţe, chestii), cît şi pe brizbizurile retro, şi mai ales una conciliant-incluzivă, la care, în principiu, nici o categorie de public – adică nici o clasă socială – n-ar avea de ce să se simtă subestimată sau neluată în calcul. Indiferent ce soartă comercială va avea, rămîne o tentativă lucidă de a face din cinema-ul românesc şi un cinema de masă – înţeles ca un liant între pături sociale. Ceea ce, la cît de dezbinată a ajuns societatea noastră, e o ambiţie cu nimic mai puţin nobilă, în felul ei, decît ambiţiile lui Cristi Puiu. 

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Semnalul de alarmă tras de un economist de top: mai puțini bani europeni, mai mulți pensionari. Ce soluții propune României
Economistul Radu Crăciun avertizează asupra turbulențelor economice care ne așteaptă în următorii ani. El susține că România va traversa inevitabil o perioadă mai delicată, din 2027, când începe un prim val de pensionare a „decrețeilor”, cu urmări asupra pieței muncii, iar PNRR va lua sfârșit
image
Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile”
Avem cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte state membre. Iar pentru asta este vina statului, atrag atenția experții, care spun că tinerii români cresc pentru a deveni victime.
image
Capcana din pachetele de țigări. De ce ajung unii să fumeze 20 de țigări pe zi
Fumatul a devenit un viciu tot mai răspândit, care debutează la vârste din ce în ce mai fragede, susțin specialiștii. Astfel, foarte multe persoane ajung să fumeze chiar și 20 de țigări pe zi.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.