Chipuri, muze

Publicat în Dilema Veche nr. 746 din 7-13 iunie 2018
Chipuri, muze jpeg

■ Visages villages de Agnès Varda și JR, Franța 2017.

„Dacă îi deschizi, oamenii sînt peisaje. Dacă eu mă deschid, vei vedea plaje fără vîrstă“, spunea cineasta belgiană Agnès Varda în precedentul său film și cel mai autoreflexiv, practic o carte de memorii în imagini, Les Plages d’Agnès (2008). „Îmi place să filmez oameni, mă intrigă, mă pasionează asta“, declara cineasta în același film. Veterana artistă (pe 30 mai a împlinit 90 de ani) aduce, în Chipuri, locuri / Visages villages (2017), realizat alături de tînărul artist vizual JR, o ludică nostalgie plină de umor în cadrele acestui pseudo-documentar-confesiune, dedicat fețelor umane și memoriei. Nominalizat la Oscar la categoria documentar, Chipuri, locuri juxtapune chipurile unor oameni obișnuiți și miezul de sens al fiecăruia („Fiecare chip spune o poveste“, crede autoarea), prin fotografii-gigant realizate de JR, care decorează clădiri sau locuri din natură întîlnite în periplul lor prin cătunele Franței.

Fascinată, toată cariera sa, de oamenii simpli, de geografia lor interioară, Varda este un personaj foarte interesant. Soție a regretatului Jacques Demy, bună prietenă cu mari regizori ca Alain Resnais sau Chris Marker (alături de care a lucrat constant și a impus mișcarea de stînga Rive Gauche, cu un puternic statement politic, a Noului Val francez), cu scriitoarele Marguerite Duras și Nathalie Sarraute sau cu actorul Jean Vilar, muză ea însăși pentru actorii cu care a colaborat, printre care Philippe Noiret, Michel Piccoli, Catherine Deneuve sau Jane Birkin. Îi datorăm înregistrări rare cu Gérard Philippe, Andy Wharhol sau Jim Morrison. Prima femeie-regizor care a fost distinsă cu un Palme d’Or onorific pentru întreaga carieră la Cannes, în 2015. Militantă convinsă pentru drepturile femeilor și, prin toate filmele sale, pentru drepturile celor simpli și umili, de la pescarii din La Pointe courte la marginalii din Daguerréotypes sau culegătorii din Les Glaneurs et la glaneuse.

Fotografă la bază, fără studii academice de cinema și fără să fi fost cinefilă pînă la debut, dar cu studii de artă, Varda a reușit să impună un stil special și eclectic de a face cinema, care îmbină o sensibilitate poetică, ochiul atent al documentaristului în decupajul realității și intuiția de cineast autentic. Greu de încadrat într-un gen anume, îmbină ca nimeni alta stilul grafic-documentar cu tentă antropologică cu formalismul și preocuparea pentru o estetică funcțională, este la fel de credibilă în dialogurile literare, uneori chiar livrești („Thérèse este ca o plantă vivace, tu ești ca un animal în libertate“, descrie protagonistul din Le Bonheur cele două femei din viața sa, „Inimii nu îi este niciodată de ajuns, dacă există revoltă ea vine din rațiune“, spune eroina din La Pointe courte), ca și în limbajul oamenilor fără educație, în folosirea actorilor neprofesioniști și a actorilor de elită. Recunoaște în filmele sale influența picturii contemporane, a muzicii clasice sau a celei contemporane care adaugă profunzime imaginii, și folosește frecvent procedee tributare pop art-ului, suprarealismului și postmodernismului ca juxtapunerile și supraimpresiunile, alternanța color-alb-negru, asocierile vizuale inedite, ironia și paradoxul, citatele și autoironia, jocurile de cuvinte. În același timp, filmarea cu camera în mînă și priza de sunet directă îi sînt la fel de familiare.

Sînt uimitoare firescul cu care Varda prinde sub lupă lucrurile simple și detaliile vieții (ca la Bresson și, mai tîrziu, Tarkovski), apetența sa pentru o micromitologie a cotidianului – floarea-soarelui, apa, plasele de pescari, iarba, pasărea, animalul, oglinda, degetul etc. –, cultul pentru  expresivitatea actorilor, prim-planul și gros-planul ocupînd un loc aparte în sintaxa filmelor ei, alternanța între filmarea frustă, mimetică și compozițiile plastice elaborate sau plonjeurile camerei care parcă plutește (ca în debutul său La Pointe courte (1955), film care îmbină „felii de viață“ ale pescarilor din Sète cu criza unui cuplu burghez). Forța timpului subiectiv devine o normă de măsurare a forței vieții în cele două ore surprinse în timp real în care protagonista din Cléo de la 5 la 7 (1957) așteaptă rezultatul unor analize cu un posibil verdict necruțător. În feministul și anticonsumeristul Le Bonheur (1965), care descrie povestea unei iubiri extraconjugale, atenția pentru anatomia umană și încadraturile neobișnuite dau intimitate și senzualitate cadrului, ca în unele filme ale lui Bergman (Persona, Din viața marionetelor).

Agnès cea atît de umană, în fața căreia deopotrivă oamenii simpli sau sofisticați se deschid aproape de la sine, ar fi dorit să îl revadă pe singurul cineast rămas în viață, alături de ea, din iconicul Noul Val de altădată. Însă Jean-Luc Godard, conform personajului pe care îl joacă și în viața de toate zilele, nu este prea abordabil, astfel că Agnès și mult mai tînărul ei coleg de platou nu ajung să îl mai întîlnească. „Un șobolan nenorocit“, conchide cu o ironie amară singura persoană care a reușit să îl filmeze pe Godard fără celebrii săi ochelari negri. Precum chipurile oamenilor care o inspiră, sinceritatea este cuvîntul care o descrie cel mai fidel pe Varda în toată opera sa, ca și în acest posibil „cîntec de lebădă“ al său. Filmul va intra pe marile ecrane din 29 iunie.

999 16 coperta jpg
Reducția retoricii
În Eșarfe în cer (2012), Dumitru Crudu scrie despre moarte pornind de la o situație concretă, de fapt persistînd în situația concretă.
p 17 2 jpg
Celălalt pe care-l adoram
Cu toate acestea, Marx può aspettare rămîne un film găurit, incapabil să se închidă rotund.
999 17 PBreazu jpg
Un tunel creativ
Vocea lui Del Rey rămîne centrală și omniprezentă, la fel ca în operele precedente.
999 21 jpg
Delirul realității
Poate că o explicație ar fi că din trunchiul memorialisticii naziste a ieșit un trunchi mai mare, al memorialisticii Holocaustului.
Catre mine afiș spectacol jpg
Spectacolul „Către mine” de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” închide ediția a șasea a atelierelor de scris pentru adolescenți organizate de Control N
Asociația Culturală Control N și elevii Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” (Trupa As) vă invită la spectacolul de teatru „Către mine“.
featured image (5) jpg
Povestea ascunsă a Palatului Versailles: De la o cabană de vînătoare la un obiectiv turistic impresionant
Pornind de la o cabană de vînătoare, Palatul Versailles s-a transformat în unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Franța.
poster Dry Cleaning 31 05 jpg
Curățătoria punk
Post-punkerii britanici Dry Cleaning (left-field art rockers sau spoken-word punkers, cum au fost ei descriși de presa muzicală) vor concerta în premieră la București, miercuri, 31 mai, după ora 20:00, la Control Club.
998 16 coperta 1 jpeg
Nebănuite sînt căile prozatorului – de la experimentul burlesc la policier –
Dacă şi-a propus să angajeze energii cinegetic-detectivistice, atunci Femeia de marţipan e un roman detectivistic ratat, în opinia mea.
p 17 jpg
Pîntecul lumii
Cu un ochi la spiritualitate și celălalt la cinema
998 17 audio cover jpg
Levant la Gărîna
Ibrahim Maalouf, cîndva un promițător talent în jazz, e pe cale să devină un superstar world music după nominalizarea Grammy
comunicat institutul cervantes omagiu mircea cartarescu jpg
Mircea Cărtărescu, omagiat la Institutul Cervantes din București
Cu prilejul decernării Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, ediția 2022, în cadrul celei de-a 36-a ediții a celui mai mare tîrg de limbă spaniolă.
Apa lacului nu e niciodata dulce jpg
Apa lacului nu e niciodată dulce - fragment
Acel împreună mă înghite ca o închisoare, e un noi în care nimeni nu m-a întrebat dacă vreau să locuiesc.
2nd NEW draft poster FINAL med jpg
Ultimele zile de înscrieri la New Draft, rezidența în care îți scrii propriul scenariu de lungmetraj și lucrezi cu producătorii Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana
”Prezența producătorilor Ada Solomon, Tudor Giurgiu și Bianca Oana este cadoul nostru de mijloc de drum pentru participanți.
997 16 Bilete de sinucigas jpg
Groaznica sinucidere din strada Micsandrelor
Aș fi preferat ca Bilete de sinucigaș să fi avut pur și simplu paginile albe
p 17 2 jpg
Puncte de vedere
Între David Cronenberg și Michael Mann, acest thriller turcesc sună prea adevărat
997 17 Breazu jpg
După 29 de ani
Fuse, noul album al duo-ului britanic, merită o inimioară roșie – „What is left to lose? / Nothing left to lose”.
997 21 Iamandi jpg
Evadările de la Auschwitz
Jonathan Freedland sugerează că Rudolf Vrba și Alfréd Wetzler au fost primii evrei care au reușit să evadeze de la Auschwitz.
Book cover jpg
copertă Murmur jpg
Dincolo de bine și de rău
Bun, în tot cazul, ușor melancolic, ușor retro, noul roman al lui Mircea Pricăjan e o meditație la sensurile încurcate ale istoriei.
996 17 Eroine jpg
Cîteva ipostaze feminine în teatrul recent
O mutație subtilă s-a produs în teatrul românesc în ultima vreme: perspectiva feminină este integrată tot mai des în spectacole și recunoscută subliminal ca parte din standardul scenic.
p 23 2 jpg
Daniel Spoerri – Noul Realism, EAT ART și „tablourile-capcană“
În acest an, între 19 și 28 mai, are loc la Romaero Băneasa un nou tîrg internațional de artă contemporană, MoBU.
GR Headshot   Credit Andrew Macpherson jpg
Actorul Geoffrey Rush vine la TIFF.22
Strălucire va avea o proiecție specială la TIFF, în prezența actorului.
Mostenitorii 13mai landscape 1080 jpg
“Moștenitorii României muzicale”: recital-eveniment susținut de pianistul George Todică, laureat al Concursului internațional “George Enescu”
George Todică va interpreta un program cu opusuri celebre semnate de Enescu, Ravel, Rahmaninov și Chopin.
995 16 coperta1 jpg
Kituri de supraviețuire
Toate cele trei poete înțeleg poezia ca pe o formă subtilă de diversiune.

Adevarul.ro

image
Arnold Schwarzenegger, despre ce înseamnă pentru el moartea și Raiul: „Nu ne vom mai revedea niciodată“
Actorul Arnold Schwarzenegger, fost guvernator al statului american California, vorbeşte cu multă sinceritate despre încercările şi dificultăţile din viaţa sa într-un nou documentar în trei părţi, "Arnold", informează site-ul revistei People.
image
Legenda satului Vama Veche, locul plin de șerpi, unde s-au așezat găgăuzii
Legenda spune că satul Vama Veche a fost întemeiat de găgăuzi, iar ținutul s-a numit „Yilanlâk“ (Șerpăria).
image
Motivul pentru care chinezii forează una din cele mai adânci gropi din lume în deșertul Tarim
China a început să foreze una dintre cele mai adânci gropi din lume în căutarea unor descoperiri în adâncul Pământului. Presa de stat chineză a descris proiectul de foraj de 11.000 de metri drept „un punct de reper în explorarea de către China a adâncimii Pământului”.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.