Cele mai așteptate premiere românești

Publicat în Dilema Veche nr. 761 din 20-26 septembrie 2018
Cele mai așteptate premiere românești jpeg

I-am întrebat pe cîțiva dintre criticii de film care sînt titlurile pe care o să le vedem în toamna asta pe ecrane. Mai ales că multe dintre ele au avut deja proiecții în festivalurile internaționale. Recomandările lor sper să funcționeze ca o invitație la cinema. Aveți de unde alege. Vizionare plăcută!

● Ionuț MAREȘ

Cel mai ambițios film românesc din 2018, Touch Me Not, de Adina Pintilie, și-a amînat, din păcate, lansarea în cinematografe pentru începutul anului viitor (deși nu ar fi stricat o ieșire în jurul datei de 7 octombrie, ziua „referendumului pentru familie“). Așa că l-aș trece cap de afiș pe o listă de recomandări pentru 2019. Altfel, pentru mine, cel mai așteptat film românesc care va ajunge în această toamnă în săli este Alice T., de Radu Muntean (9 noiembrie). O spun chiar fără să îl fi văzut încă. Radu Muntean face cele mai pătrunzătoare investigații în psihologia clasei de mijloc urbane puse în situații de criză. De neratat este și documentarul Dacii liberi (1 decembrie), de Monica Lăzurean-Gordan și Andrei Gorgan, pentru felul subtil, elegant, în care îi lasă pe dacopați să se facă singuri de rîs în fața camerei. De cîțiva ani, cel mai atractiv eveniment cinematografic al toamnei este Les Films de Cannes à Bucarest (19-28 octombrie), cu diferite extensii în alte cîteva mari orașe. Deși nu se cunoaște încă programul, există totuși un film, dintre cele anunțate, pe care îl consider obligatoriu. Este vorba de Nuestro tiempo, noua trăsnaie, venită direct din Competiția de la Veneția, a mexicanului Carlos Reygadas, invitatul special al festivalului și protagonistul unei retrospective la București. Un film de aproape trei ore, curajos, hipnotizant, în care problemele sentimental-erotice ale unui cuplu libertin sînt puse în dialog cu pulsațiile naturii și ale animalelor de la ferma în care cei doi trăiesc alături de copiii lor.

 Cristi MĂRCULESCU

2018 se dovedește a fi un an fără debuturi notabile în lungmetraj, cu filme care-și caută valoarea prin nume de regizori și producători cu palmares festivalier, dar titluri și teme care au foarte puține de oferit vreunui fel de public aborigen. Excepția este Secretul fericirii, debutul în regie al lui Vlad Zamfirescu. Simplu și elegant, cu trei personaje (soțul, soția și cel mai bun prieten al lui) surprinse pe o terasa apartamentului și urmărite cum deraiază de la negocierile isterice și ilare despre niscaiva echangism spre discuții mult mai sumbre. Textul este dramaturgie bună (și da, există și-o piesă de teatru omonimă), regia facilitează admirabil de eficient și mai ales discret o melodramă umană care, din comedie de moravuri, virează spre tragedie. Un film cu umor care stă departe de tot spectrul chestiunilor grosiere (replici, gesturi și actori) de prin comediile recente. Un film care deraiază în dramă și tragic fără a face alpinism pe Everesturile mizerabilismului deja cartografiate obsesiv de cineaștii români. Un film care nu o să schimbe viața, părerea despre cinema, swingerși, familia tradițională sau bogătanii din agenții de publicitate a nimănui. Dar Secretul fericirii face ceva mult mai important și mult mai rar oferit de cinematografia românească: este entertaining.

● Victor MOROZOV

Lansările românești curg toamna asta, destule filme arată promițător pe hîrtie, dar mai bine să nu mă hazardez și să vorbesc doar despre cele văzute în avans. Deja lansat (pe 7 septembrie) este un favorit personal, anume Un prinț și jumătate. Îl apreciez pentru ascuțimea de care dă dovadă în investigarea unui segment social rar reprezentat de către filmele Noului Val – așa-numiții young adults care trăiesc într-o confortabilă langoare. E drept că filmul se vrea a fi o comedie – iar după mine netimpul în care trăiesc personajele sale are într-adevăr ceva profund comic –, însă glumele subtile și căutările formale pretențioase ale Anei Lungu nu îl recomandă ca un succes de public. Poziția asta e suplinită de filmul lui Paul Negoescu Povestea unui pierde-vară (lansare pe 21 septembrie). Negoescu a demonstrat că are fler în privința preferințelor publicului, iar de la noul său film mă aștept să le închidă gura detractorilor de serviciu ai NCR-ului: e hazos, necomplicat și fără indivizi care mănîncă ciorbă în gol.

O apariție mai greu de categorisit e Lemonade (lansat pe 26 octombrie), debutul Ioanei Uricaru, față de care mă declar entuziasmat. Mi-ar plăcea ca filmul să fie văzut de cît mai mulți, fiindcă are potențialul să meargă bine în săli: un fir narativ limpede și o eroină ieșită parcă din neorealismul italian, plus hint-ul inedit al turnajului în America de Nord. Dar dacă ar trebui să mă rezum la un singur film românesc, atunci aș miza pe Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari (28 septembrie), măcar și pentru că e o experiență în sine. Jude a făcut un film exigent și metamorfic, care pur și simplu trebuie văzut – fără prejudecăți, cu deschidere spre revizuire. Barbari funcționează ca o oglindă întoarsă spre vremurile mereu mai tulburi în care trăim, și tocmai de aceea e de neocolit.

Oana GHERA

În contrapunct cu festivismul centenar al acestui an, mă bucur că toamna asta aduce pe ecrane noul filme al lui Radu Jude, Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari. Pe Jude îl admir deja de ceva vreme pentru încăpățînarea de a aborda în filmele lui episoade controversate din istoria modernă a statului român și pentru versatilitatea stilistică cu care le transpune pe ecran. În cazul de față, subiectul e poate cel mai controversat dintre toate – masacrul de la Odessa și, tangențial, aura de erou al neamului care continuă să plutească în jurul mareșalului Ion Antonescu, în ciuda crimelor de care s-a făcut răspunzător. Iar stilul e postmodernist-godardian, înțesat de citate de tot felul, de la trimiteri la filozofia lui Wittgenstein la o proză scurtă de Isaac Babel și pînă la o secvență din Oglinda lui Sergiu Nicolaescu deconstruită în trecere, ca postludiu la o partidă de sex. Ireverențios și necesar, de văzut și de discutat în cît mai multe contexte. Și aș mai adăuga noul film al lui Paul Negoescu, Povestea unui pierde-vară. Publicul de film românesc e mic și se adună cu greu într-o țară cu un număr infim de săli de cinema, iar Paul Negoescu și-a asumat (și a reușit!) încă de la filmul său precedent misiunea deloc ușoară de a face film românesc de public. De data asta, genul cu care se joacă e comedia romantică, cu Alexandru Papadopol în rolul unui bărbat de patruzeci și ceva de ani prins într-un triunghi amoros care-l obligă în sfîrșit să se maturizeze, plasat undeva în București colț cu Manhattan-ul lui Woody Allen, în versiune color. Ne vedem la cinema!

Cristi LUCA

Premiera toamnei: ultimul film al lui Radu Jude, Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari, merită văzut şi discutat ulterior în licee, cafenele, colocvii sau pe Internet. Personajul principal e o regizoare de teatru (interpretată de Ioana Iacob) ce pune în scenă o reconstituire a masacrului de la Odessa din 1941. Raportarea ei la istorie, una asumată, e mereu ironizată sau chestionată de ceilalalţi protagonişti. Astfel, gravitatea specifică filmelor lui Godard e atenuată fie de un filtru băşcălios, unde circul subminează tragicul, fie de un filtru în care totul e relativizat. Iar meritul lui Jude e de-a ne arăta acest derizoriu la care ajungem din lejeritatea cu care privim trecutul. Evenimentul toamnei – Les Films de Cannes à Bucarest. Dintre titlurile străine deja confirmate, aştept Cold War al regizorului Pawel Pawlikowski (cel care a făcut excelentul Ida) şi Dogman, al lui Matteo Garrone.

anchetă realizată de Ana Maria SANDU

Foto: captură Un prinţ şi jumătate

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Panică în Ploiești. Creșteri semnificative ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat și benzen în aer
Locuitorii Ploieștiului se confruntă cu o scădere semnificativă a calității aerului în ultimele zile, cauzată de creșteri alarmante ale concentrațiilor de hidrogen sulfurat (H2S) și benzen (C6H6).
image
De unde poate obține România un munte de bani în loc să crească taxe și impozite. Expert: „Ne-am permite tot ce avem nevoie”
România nu reușește să-și țină în frâu cheltuielile, iar deficitul crește de la o lună la alta spre cote amețitoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum ar putea fi rezolvată problema, fără să mai fie nevoie de taxe și impozite mai mari.
image
EXCLUSIV. David Petraeus, fost director CIA: „România e pregătită militar în cazul unui potențial atac al Rusiei”
Fost director CIA și comandant al Forțelor Armate ale SUA în Afganistan, generalul David Petraeus a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru ”Adevărul”, despre importanța României în regiune și despre posibilitățile ca Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.