„Caravana cinematografică“ românească

Cosana NICOLAE ERAM
Publicat în Dilema Veche nr. 329 din 3 - 9 iunie 2010
„Caravana cinematografică“ românească jpeg

Trandafirul din Jericho este o plantă de deşert care arată ca o minge uscată, ceea ce îi permite să fie purtat de vînt. Odată ce este udat, se desface în decurs de cîteva ore, se înverzeşte progresiv şi bucură privirea atît timp cît i se pune apă. După care, nebăgat în seamă, se usucă la loc, aştepînd momentul prielnic următor. Printre conotaţiile simbolice care i s-au ataşat, faptul că nu moare, rămîne în stază şi, în ultimă instanţă, poate reînvia este ideea cea mai importantă.

Vă veţi întreba care este legătura dintre trandafirul de Jericho şi festivalul de film românesc căruia îi este dedicat acest articol. Felul în care s-a articulat comunitatea românească din nordul Californiei, de-a lungul a trei zile la mijlocul lunii aprilie, mi-a inspirat această plantă. Prin urmare, a fost nevoie de un eveniment organizat impecabil de cîţiva voluntari inimoşi (Sabina Stefania Alistar, Maria Coffino, Nicolas Erdei, Ludwig Galambos, Florentina Mocanu Alina Predescu şi Laura Toma) şi căruia i s-a făcut publicitate pe măsură, pentru a vedea cum se formează şi creşte o comunitate coerentă de origine română, coagulată inteligent. Festivalul de film românesc de la Stanford* a avut parte de un public constant, compus nu doar din privitori de filme, ci din spectatori de cinema în sensul ideal, cu cultură cinematografică, disciplinaţi, participativi şi informaţi (organizatorii au numărat un total de peste 1000 de persoane). În plus, evenimentul, susţinut financiar de ICR-Bucureşti şi din fonduri oferite de persoane private, a fost corelat cu venirea lui James Rosapepe, fostul ambasador al Statelor Unite în România, care a lansat cartea Dracula Is Dead, scrisă împreună cu soţia sa, jurnalista de televiziune Sheilah Kast. Nu voi comenta selecţia filmelor pentru că organizatorii au promis că tot ce a lipsit acum va fi integrat în ediţiile viitoare.

De altfel, avînd în vedere că universitatea a pus la dispoziţie parte din logistică (restul fiind acoperit din sponsorizări) şi totul s-a desfăşurat într-un spaţiu universitar, menit dialogului şi propice unor lungi discuţii, minifestivalul a avut în prim-plan comunicarea cu acest public ad-hoc. Astfel, atenţia nu s-a îndreptat unidirecţional către filme şi vedete, ca la manifestările consacrate de gen. Discuţiile de dinainte şi de după filme au fost foarte importante, mai ales că totul s-a petrecut în termenii unui maraton cinematografic, fără pauze mai lungi de cinci minute, în ideea de a prezenta cît mai multe lucruri într-un interval cît mai scurt (de la 11 dimineaţa la 9 seara în fiecare zi). Masa rotundă din ziua următoare a revelat intenţiile teoretice ale organizatorilor – sub titulatura de Censorship and (R)Evolution – New Romanian Cinema, a reunit o serie de profesionişti ai filmului din România alături de profesori de la Stanford şi San Francisco. La această discuţie au participat actorii Monica Bârlădeanu, Paul Ipate şi Gabriel Pintilei, artista vizuală Irina Botea, producătoarea Adriana Rotaru, realizatorul de imagine/ cameramanul Mihai Mălaimare Jr., ca şi universitarii Jean Marie Apostolidès, Pavle Levi, Stephen Kovacs şi Florentina Mocanu.

Despre modul de a articula şi reprezenta vizual istoria românească recentă au vorbit atît cei rămaşi, cît şi cei plecaţi din ţară acum mai bine de douăzeci de ani, care au trăit-o prin procură, altfel spus, prin intermediul mass-media. Dorinţa de a reveni la decembrie 1989 arată că doliul după istoria recentă persistă încă şi memoria colectivă este încă traumatizată. Faptul că lucrurile sînt neclarificate lasă cale liberă unor interpretări multiple, care nu luminează, ci sporesc ambiguitatea evenimentelor (s-a ajuns la concluzia respectivă după Hîrtia va fi albastră, filmul lui Radu Munteanu din 2006). Anticipînd fără să ştie prezentul scandal de la Cannes, Jean-Marie Apostolidès de la Stanford a comparat această situaţie cu ceea ce se întîmplă în Franţa în privinţa Războiului din Algeria (1954-1962). Pe de altă parte, după cum a spus mai în glumă mai în serios cineva din sală, greutatea de pe umerii realizatorilor români de filme este foarte mare, pentru că se aşteaptă de la ei să spună adevărul. Prin urmare, în loc ca istoricii să clarifice valoarea, ponderea şi amplitudinea factorilor determinanţi şi a actorilor implicaţi, de data aceasta în sens sociologic, artiştii sînt cei care se luptă cu istoria recentă.

Pornind de la Reconstituirea (1968) lui Lucian Pintilie şi terminînd cu Francesca (2009) de Bobby Păunescu, majoritatea producţiilor au prezentat o realitate mai veche şi mai nouă, văzută de cele mai multe ori prin oglinda întunecată a unor actori cu charismă sumbră, interpreţii unor personaje ambigue, care pot fi iubite şi antipatizate, în acelaşi timp. După cum s-a comentat, revizitarea perioadei comuniste reiterează nevoia de a arăta o realitate care multă vreme nu a ajuns pe marele ecran. Terapia naţională prin film, acest mod de a coexista, al contrariilor dramatice, dar prezentate cu umor, a intrigat poate cel mai mult spectatorii neobişnuiţi cu România, pentru care clişeele cinematografice în alb şi negru sînt probabil mai la îndemînă. O altă diferenţă faţă de lumea care a consacrat conceptul de blockbuster este aceea că în România creativitatea vine de multe ori din lipsa fondurilor. La nivel de minimalism cinematografic şi în absenţa unor adevăraţi producători independenţi în România, Elevator (2008), reprezentat la faţa locului de scenaristul Gabriel Pintilei, a stat mărturie faptului că se poate face film din piatră seacă, avînd în vedere că bugetul acestei producţii a fost de aproximativ 300 de euro. Publicul s-a mirat şi la afirmaţia că lumea nu este interesată de filmele autohtone, că bugetul pentru cultură scade, iar sălile de cinematograf sînt insuficiente.

Un mare succes l-au avut scurtmetrajele, multe premiate şi plimbate pe la festivaluri, pentru că prezintă în bloc o actualitate românească dulce-amăruie. Este realitatea care generează caractere, cum ar fi hoţul care se îndrăgosteşte de cea căreia vrea iniţial să-i fure maşina (Claudia Prec şi Andi Vasluianu, excelenţi în minicomedia Lampa cu căciulă a lui Radu Jude, din 2007); tînărul care acceptă meseria de „amator“, adică se lasă înjurat de toţi cei care caută o modalitate de defulare (Amatorul de Marian Crişan care a luat Palme d’Or pentru scurtmetraj la Cannes în 2007); tatăl şi fiul care nu pot fi pe aceeaşi lungime de undă (Un cartuş de Kent şi un pachet de cafea regizat de Cristi Puiu în 2004); precum şi diversele obiceiuri din „atlasul de mitocănie urbană“ practicate pe scară largă, cum ar fi şpaga; şi alte comportamente de acest tip, ca furatul din ajutoarele umanitare (filmul de scurtmetraj omonim, regizat de Hanno Höffer în 2003). Paradoxal, şi cînd tratează subiectul infracţionalităţii, cinematografia reuşeşte să dea României o vizibilitate internaţională pozitivă. În fond, felul cum ne ficţionalizăm este mai bun decît cel în care ne autoprezentăm deocamdată prin mijloacele oficiale. Nu este singurul motiv, dar recomand tuturor celor care vor să ne viziteze ţara, o doză sănătoasă de filme recente româneşti.

Programul complet al filmelor alese pentru această primă ediţie, ca şi lista evenimentelor adiacente pot fi accesate pe pagina oficială de web a festivalului.  Pagina de Facebook, aici.

În imagine: James Rosapepe, fost ambasador al S.U.A. în România.

Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.