Captivii şi marea

Publicat în Dilema Veche nr. 728 din 1-7 februarie 2018
Captivii şi marea jpeg

● Happy End (Franța, Austria, Germania, 2017) de Michael Haneke. 

Michael Haneke revizitat și flirtînd inteligent și steril cu propriile manierisme, însă cu o premisă beton. De fapt, premisa de la care pleacă austriacul în Happy End e poate mai interesantă decît punerea sa în cadru. Seniorul regizor, un echivalent în cinema al lui Antonin Artaud, cu al său teatru al cruzimii, pare a se fi transformat, prin Happy End, într-un „leu în iarnă“ al cinematografului, prin provocarea de a creiona amurgul vechii Europe și inadecvarea acesteia la vremuri și la sine, în contextul disoluției rezervelor sale de umanitate.

Pe fundalul acelei „ciocniri a ci­vi­li­za­țiilor“ anticipată de Samuel P. Hunting­ton de acum douăzeci de ani, privim istoria tristă, dar plină de umor (deseori negru) a prosperei familii franceze Laurent, aflată la răscrucea dintre decadența burgheziei europene și criza fără precedent a imigrației din Asia, Africa și Orientul Mijlociu.

Bisturiul de chirurg atent și cerebral, cinic și subversiv al lumii contemporane al lui Haneke nu mai are acum precizia de cristal a abisalei psihologii umane sau gîndirea perfectă a cadrelor din filmele sale majore (Pianista, Panglica albă, Caché, Amour). Cu toate că arhitectura spațiului, alegerea unghiurilor de filmare și solaritatea barocă a imaginii (vechiul colaborator Christian Berger) funcționează foarte bine, Happy End nu este unul dintre vîrfurile austriacului. Și totuși, e vizibil că, deși Haneke a mai pierdut din anvergura de mare cineast, nu și-a pierdut instinctul. Secvențele de cinema pur rămîn mult timp pe retină: scena logodnei ratate a antreprenoarei Anne Laurent (Isabelle Huppert), întreruptă de venirea intempestivă a fiului rebel și alcoolic Pierre, alături de un grup de imigranți de culoare care scandalizează înalta aristocrație invitată; patriarhul familiei Laurent, Georges (Jean-Louis Trintignant într-un rol perfect), pierdut ca o relicvă în mijlocul mulțimii stridente a imigranților care mișună în portul Calais, sufocat de poluarea fonică a marelui oraș și rătăcind bezmetic în scaunul cu rotile în care e țintuit în urma unei tentative ratate de sinucidere. Camera care îmbrățișează lent groapa șantierului unde un perete se prăbușește peste un muncitor, a cărui dispariție Anne încearcă să o răscumpere cu bani. Cutia de bomboane care ar vrea să șteargă „pe litere“ lacrimile rănii provocate de cîinele clanului Laurent fetiței cuplului de maghrebieni care slujește în casă.

Axul dramaturgic este însă cuplul Georges – Ève, ea fiind una dintre nepoatele sale, de 12 ani (Fantine Harduin, o revelație), recent rămasă fără mamă. Deși la început par a nu se recunoaște, complicitatea dintre Georges și Ève se dezvoltă apoi firesc și vine din felul în care se raportează la timp. Copiii au o relație privilegiată cu timpul. La fel și vîrstnicii, însă în sens invers. În vreme ce copilăria este magia unui timp nesfîrșit și a unui posibil nelimitat, vîrstnicii trăiesc sub tirania unui timp care nu le mai aparține și pe care nici nu și-l mai doresc, așa cum îl percepe Georges, personajul preluat din Amour. Îi mai unește faptul că ambii își iau o putere aproape demiurgică asupra timpului celor dragi: Georges care intervine pare-se din dragoste asupra timpului soției, Ève asupra timpului mamei, cu a cărei moarte, în urma unei supradoze de tranchilizante, are o relație ambiguă. Nu există țară pentru bătrîni și nici pentru copii, atîta timp cît nu mai au nevoie de timp (primii) sau nu îl recunosc (ultimii), de vreme ce nu mai au un obiect al iubirii (Georges după moartea soției) sau nu se simt un obiect al iubirii (Ève îi reproșează lui Thomas, tatăl ei, că nu iubește pe nimeni). Însă, din fericire, există marea. Spațiu oniric prin excelență, dar și motor al ritmurilor cosmice, al genezei și al purificării. O opțiune de evadare, de simbolic „exercițiu de supraviețuire“, cum ar spune poetul, de pur Mar adentro. Desigur, e un Happy End înșelător, citit semantic în cheia unui martor cinic, al camerei Smartphone-ului cu valoare de alter ego infinit de ironic al lentilei aparatului de filmat. E chiar pericolul pe care mass-media și, mai nou, mijloacele digitale de comunicare îl presupun prin modul în care falsifică și minimalizează sensul realității. Georges îi povestește Èvei cît de diferit e să vezi pe viu cum o pasăre mai puternică o devorează pe alta mai slabă pînă la a rămîne doar fulgii din ea, în doar cîteva secunde. Ca un joc secund mistificator în raport cu viața, camera telefonului mobil aneantizează efectul visceral pe care același fapt îl are asupra privirii directe, fără obstacol în cale. Ceea ce era de demonstrat.

afis conferintele dilema iasi 6-8 octombrie 2022
Conferințele Dilema veche la Iași. Despre Război și pace 6-8 octombrie 2022, Sala Henri Coandă a Palatului Culturii
Între 6 și 8 octombrie, de joi pînă sîmbătă, Conferințele Dilema veche ajung pentru prima dată la Iași. E o ediție la care conferențiarii invitați vor aborda o temă foarte actuală: „Război și pace”.
963 16 Pdac Romila jpg
Hibridizări
Aplicate preponderent pe Craii de Curtea-Veche, „investigațiile” lui Ion Vianu sfîrșesc prin a da un portret de adîncime al lui Mateiu Caragiale.
p 17 2 jpg
Melancolie pariziană
Ambreiajul ficțiunilor lui Hers este doliul: moartea unui apropiat (în magnificul Ce sentiment de l’été și Amanda), ruptura amoroasă și adolescența (care tot un fel de doliu – al absenței grijilor – se cheamă că e) în Les Passagers de la nuit.
963 17 Breazu jpg
Vremea schimbării
Dezbrăcat de pompa, efervescența și galvanitatea primelor opere discografice ale The Mars Volta, noul album poate fi o ecuație cu prea multe necunoscute pentru vechii fani, dar are caracter și culoare.
Ultimul interviu jpg
Ultimul interviu (roman) - Eshkol Nevo
„Eshkol Nevo scrie cu talent, cu umor și cu inteligență… Prietenie, invidie, iubire, nefericire, puterea de a merge mai departe – nimic nu-i scapă.“
962 16 coperta BAS1 jpg
De la mistic la psihedelic
Viciu ascuns pastișează delicios genul noir, oferind un personaj central care rulează printre tripuri și realități halucinante, în încercarea de a dezlega enigma dispariției amantului căsătorit al unei foste iubite.
p 17 jpg
Frustrare
Om cîine arată din capul locului ca un film ajuns într-o gară din care trenul (succesului de public, al aprecierii critice, dar mai ales al originalității pur și simplu) a plecat de mult.
962 17 Biro cover01 jpg
Estetici synth
Am crescut cu minciuna persistentă că ultimele inovații muzicale s-ar fi realizat în anii ’70.
p 21 coperta jpg
O poveste din Nord, cu voluptate și multă tristețe...
Publicat în cursul acestei veri la Editura Polirom, ultimul roman tradus al lui Stefánsson este, cu siguranță, o piesă importantă în portofoliul colecției de literatură străină al Poliromului.
p 23 jpg
O arhitectură de excepție și o propunere: expoziția permanentă ”Brâncuși în lume”
Cu cîteva zile înainte de inaugurarea acestui Centru, programată pentru 15 septembrie 2022, am organizat o discuție care a pornit de la arhitectura edificiului și a ajuns, firesc cumva, la modul în care, pe de o parte, cultura română de azi îl metabolizează pe Brâncuși.
The John Madejski Garden at the V&A (c) Victoria and Albert Museum, London (1) jpg
Opere de artă rare din patrimoniul Marii Britanii vor fi expuse în această toamnă în București, la Art Safari
81 de opere extrem de valoroase semnate de John Constable (1776-1837), dar și de Rembrandt, Albrecht Dürer, Claude Lorrain și alte nume mari din colecția muzeului londonez sînt împrumutate către Art Safari
p 17 1 jpg jpg
Scandalizare
Ce s-ar fi schimbat în Balaur dacă relația fizică de intimitate ar fi avut loc nu între elev (Sergiu Smerea) și profesoara de religie, ci între elev și profesoara de limba engleză, de pildă? Nu prea multe.
961 17 Breazu jpg
Prezentul ca o buclă temporară într-un cîntec pop retro
Reset, albumul creat de Panda Bear și Sonic Boom, a fost lansat pe 12 august de casa de discuri britanică Domino.
copertă Pozitia a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine jpg
Cătălin Mihuleac - Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine
Care va să zică, pentru a pluti ca o lebădă în apele noilor timpuri, omul înțelept are nevoie de un patriotism bicefal, care să se adreseze atât României, cât și Uniunii Sovietice!
960 15 Banu jpg
Cu sau fără de cale
Colecționarul se încrede în ce e unitar, amatorul în ce e disparat. Primul în calea bine trasată, pe care celălalt o refuză, preferînd să avanseze imprevizibil. Două posturi contrarii.
960 17 afis jpg
Un spectacol ubicuu
Actorii sînt ghizi printre povești în care protagoniști sînt șapte adolescenți care participă virtual la spectacol.
p 21 Amintire de calatorie, 1957 jpg
Victor Brauner, Robert Rius și „arta universală“
Poetul Robert Rius, pe care Victor Brauner îl vizitează la Perpignan în anul 1940, este unul dintre cei pasionați de scrierile misticului catalan Ramon Llull, al cărui nume figurează în lista „străbunilor suprarealismului“ redactată de Breton odată cu publicarea primului manifest suprarealist
Cj fb post 2000x1500 info afis jpg
Conferințele Dilema veche la UBB. Despre Bogați și săraci 14-16 septembrie, Sala Jean Monet a Facultății de Studii Europene
O ediție specială a Conferințelor ”Dilema veche” în care am invitat cele mai competente voci din disciplinele care, în opinia noastră, sînt obligatoriu de convocat dacă vrem să înțelegem cu adevărat chestiunea complicată și nevindecabilă a rupturii dintre bogați și săraci.
959 16jos Iamandi jpeg
România și meritocrația
Cum s-a raportat spațiul românesc la toate aceste sinuozități? Normal, lui Wooldridge nu i-a trecut prin cap o asemenea întrebare, dar cred că un răspuns destul de potrivit ar fi „cu multă detașare”.
p 17 jpg
Canadian Beauty
Dintre subgenurile născute în epoca post-#metoo și influențate decisiv de aceasta, satira corozivă, cu trăsături îngroșate pînă la caricatură, are astăzi vînt din pupă.
959 17 Biro jpg
Reformări
Tears for Fears, celebri pentru răsunătorul succes „Shout” al epocii Thatcher, dar și pentru chica optzecistă pe care o promovau la vremea respectivă, ar părea că se relansează a doua oară după 18 ani de absență, însă reformarea propriu-zisă a avut loc cu ocazia albumului precedent, din 2004.
event seara de film 28 August Bucuresti 02 jpg
ZILELE SOFIA NĂDEJDE 2022 - SCURTMETRAJE REALIZATE DE FEMEI Proiecție la București – 28 august ora 19.00 MNLR
Duminică, 28 august, în cadrul evenimentului Zilele Sofia Nădejde – ediția a V-a, în Sala Iosif Naghiu a MNLR (Calea Griviței 64), va avea loc o proiecție de scurtmetraje românești regizate de femei.
958 16 Avanpremiera jpg
Librarul din Florența
Vespasiano n-a făcut el toate cele 200 de manuscrise pentru biblioteca abației din Fiesole, așa cum avea să susțină. Cosimo a cumpărat 20 dintre ele printr-un alt librar florentin, Zanobi di Mariano.
p 17 jpg
O dispariție
Însă această fetiță nu reprezintă, în film, doar tropul copilașului gingaș care e de ajuns să respire pentru a emoționa durabil.

Adevarul.ro

Andrzej Duda FOTO EPA-EFE
Președintele Poloniei, despre criticile privind rezultatele alegerilor din Italia: „Ce sentiment puternic de aroganță”
Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a susținut că cei care au criticat rezultate alegerilor din Italia au demonstrat un puternic sentiment de „superioritate, aroganță și dispreț”, potrivit DPA, citată de Agerpres.
Vladimir Soloviov FOTO Profimedia
Propagandistul Kremlinului propune împușcarea ofițerilor de recrutare VIDEO
Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai mari susținători ai liderului de la Kremlin din presa rusă de stat, a propus în cadrul emisiunii prezentate de el împușcarea ofițerilor de recrutare.
Masini la granita dintre Finlanda si Rusia FOTO EPA EFE jpg
Bărbații apți pentru mobilizare fug de războiul lui Putin: Datele înregistrate de FSB până sâmbătă seara
Circa 261.000 de bărbați au plecat din Rusia începând de miercurea trecută, când Vladimir Putin a anunțat mobilizarea parțială pentru războiul din Ucraina, scrie „Novaia Gazeta. Europe”.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.