Burta balenei

Publicat în Dilema Veche nr. 989 din 23 martie – 29 martie 2023
image

 Spre Nord (România-Franța, 2022), de Mihai Mincan.

Cineastul Mihai Mincan debutează în lungmetraj cu un film despre primejdioasa traversare a oceanului la care iau parte un bulgar (Dimitar Vasilev) și un român (Niko Becker) ademeniți de visul american. Ascunși în intestinele unui cargou, cei doi – între care se leagă o prietenie aproape tandră – sînt niște figuri cu destin epopeic. Devine însă destul de repede clar – odată ce bulgarul este mătrășit de pe vas, iar românul, obligat să se ascundă în bezna unui container – că filmul nu e al lor; filmul e al facțiunilor adverse din interiorul echipajului, pe care acești pasageri inoportuni nu fac decît să le expună în plină lumină. Interesul lui Mincan merge către această ierarhizare cristalizată în jurul clandestinilor: marinarii filipinezi, ocupați cu muncile mecanice, sînt cei care le sar în ajutor celor doi; asta în timp ce taiwanezii aflați pe puntea superioară abia așteaptă să îi jupoaie de vii.

Luat mai cu seamă în contextul particular al cinema-ului românesc, Spre Nord constituie o mare ocazie ratată. Bazat pe fapte reale, după cum ne indică un carton introductiv, filmul se naște din sondarea retrospectivă a unui climat social sălbatic – anii ’90 –, care a determinat valuri-valuri de est-europeni să recurgă nu o dată la gesturi disperate în căutarea salvării. Această realitate alunecoasă reprezintă deopotrivă punctul de plecare și orizontul ultim al filmului: în scenele în care contextul geopolitic reverberează adînc, fără să se afirme demonstrativ ca un punct pe agendă, filmul pare să conțină, prin imaginile sale nocturn-transcendentale, sfîșierea unui întreg continent, ca și speranța de mai bine care îi dă tîrcoale. E cazul momentelor de început, cînd cei doi aleargă hăituiți pe alei portuare și șutează poznaș în conserve aruncate pe drum, pierduți în pustietatea unei zone industriale care anunță un întreg teritoriu al posibilului. 

De ce filmul nu explorează mai mult această situație complet dezinhibată a aventurii? De ce sînt atît de rare secvențele precum cea în care imaginile, despovărate de orice încărcătură cauzală, se trezesc libere să își ia zborul peste sintetizatoarele „cosmice” ale lui Alessandro Cortini, decupînd vaporul ca un spațiu metalic existențial – navă blestemată a neoanelor și a tehnicii reci, care se tîrăște impasibil spre lumea cea nouă? În astfel de momente, Mincan arată o certă înzestrare: mînuiește expert tranziția dinspre modulări realiste ale geografiei înspre configurații mentale, ba chiar își încarcă partitura vizuală cu un fel de fior al depărtărilor. 

Recunosc că mi-aș fi dorit un film în această venă – și că, pe cale de consecință, opțiunea contrară aleasă de cineast, aceea de a cîrmui povestea cu mînă forte înspre rada discuțiilor filozofico-metafizice, m-a cam lăsat să plutesc în derivă. Ceva îmi spune că la mijloc nu e doar o neputință temperamentală din partea mea – ci și senzația că, odată intrat pe acest șenal, filmul începe să schematizeze de dragul eficienței dramaturgice, renunțînd grăbit la orice balast. În fond, e limpede din start că Spre Nord – bloc compact de intuiții ample – nu va fi un film al micilor subtilități: personajele celor doi emigranți poartă umbra clișeizată a naivilor care vorbesc o engleză stîlcită și visează – complet decuplați de realitate – la cai verzi pe pereți în țara Unchiului Sam, în timp ce referința lor comună e fotbalul. Sigur, în economia anilor ’90, așa ceva e perfect plauzibil – dar nu evită impresia unei aduceri comode din condei. Iar continuarea nu face decît să confirme acest rabat de la complexitate. 

Nava, pe de altă parte, devine un fel de metaforă a societății, cu atît mai convenabilă cu cît scutește filmul de a se preocupa prea în detaliu de funcționarea sa concretă. Salvarea, pentru Mincan, trebuie înțeleasă în primul rînd ca mîntuire: aici-și-acum-ul e un pretext pentru un plan mai înalt al ființării. Cu binarismul său rigid și de aceea un pic caraghios dintre „buni” și „răi” – reflectat inclusiv la nivelul fizionomiilor actorilor –, filmul căută o morală universală în care fiecare să își joace rolul prestabilit în interiorul șablonului narativ. Ce deranjează la această universalitate este, întîi de toate, faptul că ea se ridică pe spinarea unor împărțiri ciudate pe națiuni (taiwanezii se nimeresc cel mai adesea în bătaia focului, fără altă rațiune aparentă decît aceea că se află în poziții de putere în calitatea lor de taiwanezi); și-apoi, că ea pare să se opereze printr-un forcing asupra oricăror alte specificități care ar fi putut face din acești oameni mai mult decît niște pioni utili pe tabla de șah a ficțiunii.

Spre Nord este nu doar un film respectabil, ci și unul care se afișează ca atare. Îngreunat de dispozitivul formal al lentorilor pătrunzătoare și sărăcit de pericolul real al seriozității papale, voiajul sfîrșește prin a eșua în apele stătute ale unei dezbateri între două concepții teoretice contrare asupra ajutorării aproapelui. Înțelegem că emigranții erau doar un prilej pentru expunerea aproape didactică a unor serii de argumente pro și contra cu miză generală, atît teologică, cît și politică, în cadrul unor tirade de-a dreptul teatrale. Cu gros-plan-urile lui insistente chemate să înfățișeze, prin extrapolare, un tablou cît se poate de larg, filmul arborează una dintre căutările recente cele mai credibile din cinema-ul autohton – dar, pe partea de spectator, e greu de crezut că aceasta ar putea stîrni, la o adică, vreun răspuns cu adevărat pasional.

Spre Nord rulează în cinematografe. 

Victor Morozov este critic de film.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.