Blockbuster-ul Junglei

Publicat în Dilema Veche nr. 635 din 21-27 aprilie 2016
Blockbuster ul Junglei jpeg

Cartea Junglei / The Jungle Book  (SUA, 2015), de Jon Favreau.

Noua Carte a Junglei, regizată de Jon Favreau (cunoscut pentru Iron Man), e cea de-a treia dramatizare a povestirilor lui Kipling produsă de Disney şi e, în acelaşi  timp,  prima încercare a producătorilor de a le transforma într-un blockbuster hollywoodian în toată regula: folosind tehnologie CGI de ultimă oră pentru a crea reprezentări hiperrealiste ale junglei şi ale animalelor (în descendența unor filme precum Avatar și Viaţa lui Pi), intriga unui film de acțiune, o coloană sonoră trepidantă care conţine şi două hit-uri (faimoasele „Bare Necessities“ şi „I Wan'na Be Like You“) şi un personaj care nu mai e un simplu băiat readus de animale în satul oamenilor pentru siguranţa sa, ci un erou salvator.

Este, prin urmare, o demonstraţie de grandoare, tehnologică și nu numai. Jungla e făcută să pară, prin folosirea CGI-ului, pe cît de imensă, pe atît de întunecat-înfricoşătoare, ascunzătoare de pericole. Scenele de acţiune întunecate (care conțin mai mult suspans decît obișnuitele filme pentru copii) trec de la alergatul pe sub umbrele copacilor la o imagine în care Mowgli se ascunde de tigru în mijlocul unei cirezi de bivoli, filmată într-un loc mlăştinos, aproape în alb şi negru, şi ajung pînă la momentul aproape nedesluşibil, dinaintea ivirii zorilor, în care băiatul se avîntă să salveze un elefant. Vocile personajelor-animale sînt și ele un spectacol de Multiplex – aparţin unor staruri hollywoodiene – și e de ajuns să spui că Bill Murry e interpretul lui Baloo, iar Ben Kingsley cel al lui Bagheera. Personajele, redate în cele mai veridice detalii ale unor vietăți din junglă, dar puse în același timp să vorbească sau să cînte, nu fac excepție de la regula grandorii: King Louie (Christopher Walken) nu e aici doar un urangutan, ci un gigantopitec, un animal de dimensiunile monumentului care îl adăposteşte, Shere Khan (Idris Elba) e cel mai fioros tigru din junglă, iar Kaa (Scarlett Johansson) e un şarpe atît de uriaş încît pielea pe care o lasă devine covorul pe care calcă Mowgli. Iar Mowgli însuşi e un erou. Acesta îşi anunţă încă de la început, în spirit de sacrificiu, decizia de a pleca, iar drumul său, povestea unei maturizări (tipicul coming-of-age story), nu e altceva decît depăşirea nenumăratelor obstacole şi descoperirea puterii pe care el o deţine şi animalele nu (cea a intelectului), folosită apoi în scopul ajutării lor.

Şi totuşi, cu toată grandoarea realizării sale tehnice şi a construcţiei narative, filmul e lipsit tocmai de (pre)sentimentul oricărei măreţii. Fabula animată din 1967, regizată de Wolfgang Reitherman, care descria în accente comico-muzicale călătoria unui băiat pe nume Mowgli, fabulă a cărei intrigă e reciclată în noul film, o conţinea. Ea provenea nu din reuşita depăşirii tuturor obstacolelor asupra cărora pune accent Favreau, ci din atitudinea pe cît de umilă, pe atît de excepţională a animalelor, care mai întîi îl adăpostiseră şi îl consideraseră unul de-al lor, iar apoi, văzînd că e ameninţat de Shere Khan, luaseră decizia să îl aducă înapoi printre semenii săi. Excepţională e însoţirea lui Mowgli de-a lungul acestui drum, văzută ca o concentrare a tuturor eforturilor esențial umane, şi nu pericolele extreme – pericole sînt şi vor mai fi, însă decizii ca acelea luate de Baloo, Bagheera sau Raksha, nu. Dramatizarea iniţială nu îi oferea lui Mowgli o mare transformare – el rămînea la final la fel de naiv pe cît fusese, lăsîndu-se ademenit de o fată din sat –, iar conflictele prin care era făcut să treacă nu erau neapărat schimbătoare de vieţi. Animalele însele erau arătate în failibilitatea lor (așa cum apar și în noua adaptare), accentuată de comic (Baloo e un pierde-vară, Bagheera e inflexibilă, iar Kaa e dispusă să îl mănînce pe băiat, dar alege să îl protejeze), care le evidenţia limitările şi faptul că se ridicaseră deasupra lor, ceea ce în filmul lui Favreau, preocupat de măreția faptelor omului, nu mai devine evident. Povestea era, de asemenea, mult mai puţin optimistă în ceea ce priveşte distrugerea răului – acesta fusese alungat cu o practică copilărească, o creangă de foc legată de coada tigrului, nu şi distrus.

În încercarea sa de a fi un cît mai mare succes comercial, noua Carte a Junglei e un amestec  între vechiul film de animație și noul film de acțiune, ceva care se adresează atît publicului format din copii (cu o vîrstă ceva mai mare decît cea pentru desenul animat), cît și vechilor spectatori, deveniți acum adulți. El nu ajunge însă un film cu un subtext destul de satisfăcător pentru aceștia din urmă: sugestiile politice referitoare la o organizare socială sau alta sînt mai mult comice (precum replica lui Baloo care numește propagandă codul lupilor, dar care în final ajunge să îl rostească împreună cu ceilalți), personajele rămîn stereotipe, iar tema sa, cea a relației dintre om și natură, e lipsită de implicațiile actualității ei, în contextul mai larg al schimbărilor climatice, rămînînd la sugestii neexploatate, precum cea a puterii distrugătoare a focului.

Ancuța Proca este critic de film.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.