"Bine aţi venit acasă" - Festivalul Filmului Românesc de la New York

Magda MIHĂILESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 411 din 29 decembrie 2011
"Bine aţi venit acasă"   Festivalul Filmului Românesc de la New York jpeg

Este adevărat că omul sfinţeşte locul, dar nu este mai puţin adevărat că, uneori, un loc al cărui prestigiu a fost de mult consfinţit se arată gata să-i primească cu braţele deschise pe cei care merită să-i treacă pragul, să fie găzduiţi. Aşa am luat cuvintele de întîmpinare ale lui Richard Pena, din seara inaugurală a celei de-a şasea ediţii a Festivalului Filmului Românesc de la New York: „Bine aţi venit acasă“ a urat („with great affection“) directorul de programe al Film Society of Lincoln Center. Mod de a spune, cu o emoţie transmisă tuturor, că, începînd din acest an, festivalul se mută într-un spaţiu a cărui încărcătură de faimă, într-o adevărată planetă culturală cum este New York-ul, nu are nevoie decît de simpla rostire a numelui pentru a se recomanda: „Lincoln Center“. Şi, pentru a-şi întări acel „Bine aţi venit...“, gazda a amintit că sînt multe institute culturale la New York, dar nu a ezitat să mărturisească încotro se îndreaptă opţiunea sa: Institutul Cultural Român. „Nu există o mai mare răsplată sau recunoaştere – a răspuns Corina Şuteu, directorul ICR New York – decît să fim invitaţi de Film Society of Lincoln Center, începînd din acest an, a-i fi parteneri în prezentarea festivalului.“ Ştim ce a justificat această alegere, iar pentru cei care nu au aflat sau, dacă au aflat, nu s-au convins, este bine să reamintim: de cinci ani, a trece Oceanul nu mai înseamnă pentru cinematograful nostru o aeriană figură de stil.

Filmele au călătorit, s-au întors, dar ceva din miezul lor a rămas acolo, a devenit un bun al spectatorilor români, şi nu numai, al celor care vor să ia pulsul uneia dintre cele mai dinamice mişcări cinematografice din Europa. Asta a făcut Festivalul Filmului Românesc, prin selecţia semnată de directorul artistic Mihai Chirilov şi prin dispozitivele asigurate de o întreagă echipă. Pentru a onora casa cea nouă şi, deopotrivă, pentru a marca încheierea unei etape, festivalul de la începutul acestei ierni (30 noiembrie – 6 decembrie) şi-a ramificat structura, şi-a îmbogăţit componentele şi a extins durata. Timp de o săptămînă, pe ecranul de la FCLC au trecut cele mai noi premiere româneşti, de la Morgen al lui Marian Crişan, care a deschis, de altfel, festivalul, la Principii de viaţă (Constantin Popescu), Periferic (George Bogdan Apetri), Loverboy (Cătălin Mitulescu), Mănuşile roşii (Radu Gabrea), Visul lui Adalbert (Gabriel Achim), Bună, ce faci? (Alexandru Maftei), Doina groparilor (documentar HBO, realizat de Pavel Cuzuioc), plus o suită de şase scurt-metraje. Titlul unificator a fost Beyond, pentru că, într-un fel sau altul – aşa cum sublinia Mihai Chirilov –, „mai toate personajele ţintesc către un dincolo, fie el dincolo de frontiere, dincolo de rutină, de viaţa de toate zilele sau chiar dincolo de ele însele“. În sesiunile de Întrebări şi răspunsuri ce au urmat proiecţiilor, autorii sau interpreţii – Marian Crişan, Radu Gabrea, Vlad Ivanov, Gabriel Spahiu, Andi Vasluianu, Ana Popescu, Mona Nicoară, Pavel Cuzuioc – au avut prilejul de a întoarce pe o parte şi pe alta semnificaţiile. Pentru prima oară, festivalul a inclus şi o premieră mondială: documentarul lui Radu Muntean şi Alexandru Baciu, Vorbitor (producţie originală HBO) – despre dragostea trăită dincolo de gratii, film care avea să fie văzut acasă abia peste cîteva zile. De altfel, Muntean a fost onorat cu o retrospectivă a lungmetrajelor sale, cinste ce mi se pare că trebuie privită la pătrat, avînd în vedere că ediţia din acest an a fost dominată de omagiul adus „artistului legendar Liviu Ciulei“, cum îl prezenta un post de televiziune american. Proiecţiile cu Erupţia (o descoperire pentru criticii de peste Ocean), Valurile Dunării şi Pădurea spînzuraţilor au fost urmate de discuţii ad-hoc între spectatori şi cineaştii români, cu atît mai mult cu cît festivalul s-a bucurat de prezenţa Irinei Petrescu. Ea a prefaţat „filmul ce i-a schimbat destinul“, Valurile Dunării, evocat apoi, pe larg, cu acea imaginaţie a ideilor ce-i este proprie actriţei, într-o după-amiază, în dialogul cu Corina Şuteu.

Am văzut, cu acel prilej, şi un splendid exerciţiu de mişcare ritmică, un filmuleţ de televiziune semnat de tînărul Andrei Şerban, cu Irina Petrescu şi Florian Pittiş, tulburător de tineri şi frumoşi, despicînd aerul cu o graţie ireală. Aruncînd un pod peste timp, Andrei Şerban a oferit iubitorilor de teatru o oră de exerciţii de improvizaţii. Protagonişti: cei prezenţi la faţa locului. Cu un program atît de amplu, retrospectiv şi prospectiv, un colocviu pe marginea a ceea ce înseamnă astăzi „Noul val“ sau „Noul cinema românesc“, la zece ani după filmul deschizător de drum Marfa şi banii, aproape că se impunea de la sine.

După un deceniu, putem vorbi de un Tipping Point, pentru că atunci a fost pusă o piatră de hotar a unei cinematografii ce avea să contrazică bănuiala unei fenomen de modă, cum sînt destule în lumea filmului. Fără un manifest programatic, fără o revistă de cinema drept susţinere teoretică, aşa cum au beneficiat, de-a lungul timpului, mişcările inovatoare europene de după Al Doilea Război Mondial (Bianco e nero, Les Cahiers du Cinéma), noul cinema românesc s-a impus ca o realitate pe harta lumii. Criticii americani, Scott Foundas, Jay Weissberg, colegul Mihai Chirilov, subsemnata, stîrniţi de moderatoarea Corina Şuteu, am fost de acord că, la capătul a zece ani de recunoaşteri internaţionale, lumea trebuie să adapteze instrumentele de măsură: filmele noastre, dincolo de inerentele contradicţii, nu aparţin unui miracol, unui elan strălucitor, dar cu suflu scurt. Nu am fost „...a spot/for one brief shining moment, that was known as Camelot“, aş spune eu, acum, pentru a nu mă despărţi cu totul de America.

Nu am fost nici „Iranienii Europei“, cum îi plăcea lui Alex. Leo Şerban să-şi întărîte colegii de aiurea cu întrebări provocatoare. I-am simţit lipsa în stînga mea, acolo unde a stat la atîtea colocvii moderate împreună, dar umbra lui (nu pot să scriu „amintirea“) ne-a însoţit tot timpul de-a lungul acestei ediţii ce i-a fost dedicată.

Magda Mihăilescu este critic de film.

comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.

Adevarul.ro

image
Comandant rus, „ciuruit” de către propriii săi militari. Unsprezece gloanțe au tras în el
Comandantul unei unități ruse care luptă în Ucraina a fost „ciuruit” de către propriii săi oameni, potrivit unei convorbiri telefonice interceptate de serviciile de informații militare ucrainene (HUR).
image
Premierul britanic, consternat de violențele din Leeds, unde protagoniștii au fost români: „Scenele au fost șocante și rușinoase”
După haosul de joi seara, 18 iulie, din Leeds, Anglia, mai mulți oameni au ajuns în arestul poliției. Noul premier al Marii Britanii, Sir Keir Starmer, a descris scenele violente ca fiind „șocante și rușinoase”, conform Sky News.
image
Umilirea elevilor din Fanfara Jegălia, studiu de caz. Cum camuflează pedepsele profesorii obsedați de control VIDEO
Incidentul care a avut loc în Slatina, unde mai mulți elevi au fost obligați să stea în genunchi pe asfaltul încins, a fost descris de unii drept o glumă, în timp de psihologii spun că acolo a fost un exces de putere din partea profesorului care a vrut să arate că deține controlul.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne