B─ârbatul care iubea femeile

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 946 din 26 mai ÔÇô 1 iunie 2022
image

ÔŚĆ Tromperie (Fran╚Ťa, 2021), de Arnaud Desplechin.

├Än Tromperie, fragmente din via╚Ťa amoroas─â a unui b─ârbat (Denis Podalyd├Ęs) defileaz─â pe ecran ├«n ritmul unor capitole livre╚Öti, demarcate ca atare. C├«teva femei devin materie literar─â pur─â, ajung├«nd s─â umple cu vocea lor, cu corpul lor, cu frazele lor marea carte autofic╚Ťional─â care e via╚Ťa scriitorului protagonist. Filmul se petrece nu at├«t ├«ntre a╚Öternuturi (o m─ârturie despre performan╚Ťa sexual─â degenerat─â), c├«t ├«n jurul lor (o avalan╚Ö─â de discu╚Ťii ├«n care epiderma devine cuv├«nt ╚Öi se jupoaie de vie pe masa raporturilor de putere). B─ârbatul e un seduc─âtor abil ╚Öi alunecos; femeile s├«nt necesarele sparring partners, mereu chemate s─â-i returneze lui serviciul. Tromperie nu este, stricto sensu, nici despre r─âzbunare, nici despre #metoo, nici despre iubire ÔÇô ci, plutind prin apele tot mai tulburi ╚Öi vijelioase ale rela╚Ťiilor dintre sexe, se plaseaz─â oarecum perpendicular pe toate aceste renegocieri ╚Öi ├«mp─âr╚Ťiri f─âr─â odihn─â de ast─âzi, din dorin╚Ťa de a da o form─â vertijului creator.

Arnaud Desplechin pare el ├«nsu╚Öi captiv acestui vertij ÔÇô filmele sale s-au f─âcut ├«n ultima vreme tot mai numeroase ╚Öi tot mai inegale. Tromperie e croit dup─â imaginea acestei traiectorii artistice str├«mbate, prea gr─âbit pentru a pretinde c─â las─â vreo urm─â, prea bibilit pentru a se elibera de m─ârcile sale de autor. Desplechin scoate ├«nc─â o dat─â de la naftalin─â colec╚Ťia de ticuri regizorale ÔÇô zoom-uri enigmatice, t─âieturi bru╚Öte, mici irup╚Ťii de priviri ├«n obiectiv ÔÇô, ╚Öi poate n-ar strica s─â subliniem o dat─â pentru totdeauna vacuitatea lor, perfect incapabile cum se dovedesc de a da na╚Ötere unei metode. Efectul de ansamblu e paradoxal, fiindc─â acest ritm de produc╚Ťie sus╚Ťinut nu pare s─â r─âspund─â vreunei dorin╚Ťe anume ÔÇô ├«ncep├«nd cu Trois souvenirs de ma jeunesse (2015), ultimul film cu ecou ceva mai durabil al cineastului, Desplechin a pornit s─â exploreze teritorii tot mai impersonale ÔÇô, iar filmele ├«nsele ├«nscriu chiar ├«n miezul lor aceast─â ├«nclina╚Ťie spre autoefasare: Tromperie se petrece mai tot timpul ├«ntr-o camer─â goal─â, afi╚Ö├«nd un dispre╚Ť v─âdit pentru scenografii laborioase, de parc─â actorii ar fi ultimul element ce ├«mpiedic─â filmul s─â dispar─â cu totul. Ar putea fi vorba despre un radicalism la mijloc ÔÇô ├«ns─â mi-e team─â c─â goliciunea rezultat─â (acest film f─âr─â patrie, vorbit ├«n francez─â de personaje americane ╚Öi desf─â╚Öurat ├«ntr-o Londra pe care n-o vedem niciodat─â) nu reu╚Öe╚Öte s─â genereze dec├«t sentimentul unei ad├«nci perplexit─â╚Ťi f─âr─â ├«nc─ârc─âtur─â ÔÇ×politic─âÔÇŁ.

R─âm├«n actorii. L├ęa Seydoux face ce poate ├«n rolul prea pu╚Ťin conturat al unei femei adulterine, cu r─âd─âcini sociale neclare. Emmanuelle Devos e ca de-obicei remarcabil─â pe post de doamn─â trecut─â, cople╚Öit─â de amintirile unei vie╚Ťi niciodat─â realizate. Denis Podalyd├Ęs poate s─â se dea ├«n spectacol oric├«t de mult ╚Öi tot degeaba ÔÇô e prea u╚Öor bufon (├«n locul unui exces plin de gravitate), prea instalat ├«ntr-o via╚Ť─â burghez─â (├«n locul unui pr─âd─âtor suficient de subtil ├«nc├«t s─â-╚Öi mascheze ravagiile). Personajele lui Philip Roth, pe care se bazeaz─â filmul, s├«nt deopotriv─â mai atroce ├«n suculen╚Ťa lor ╚Öi mai maniace ├«n obsesiile c─ârora nu le pot ╚Ťine piept (evreitatea e complet ratat─â ├«n film). S─â nu ne pripim: protagonistul filmului e doar un alter ego pentru eroul tipic al lui Desplechin, acel Paul Dedalus jucat de Mathieu Amalric ├«n Comment je me suis disput├ę... (ma vie sexuelle) (1996), fiin╚Ť─â a dubiului difuz ╚Öi a fulguran╚Ťelor punctuale, explodat─â ├«n raporturile sale chinuite cu femeile. Truffaldian, Tromperie e mai ales prin aceast─â tonalitate medie ├«n care femeia, obiect al dorin╚Ťei, poate spune o platitudine ginga╚Ö─â cu ochii la camer─â, ├«n numele unui regizor care se ia prea ├«n serios.

Aceast─â indecidabilitate general─â a filmului jeneaz─â. Ea vrea s─â se ╚Ťin─â la distan╚Ť─â at├«t de h─âurile suferin╚Ťei ├«n dragoste (versantul Garrel), c├«t ╚Öi de clash-ul dintre sexe (versantul Pialat). Strategia c─âii de mijloc nimere╚Öte ├«ns─â ├«ntr-o fund─âtur─â: Tromperie ├«nl─ân╚Ťuie transportat gesturi, ├«nt├«lniri, minciuni, femei-trofeu ╚Öi femei-panaceu, ├«ns─â ÔÇô poate din cauza lipsei de convingere cu care toate acestea s├«nt filmate ÔÇô rezultatul opera╚Ťiunii aduce cu sine o neputin╚Ť─â a incarn─ârii. Deloc ├«ncurajator pentru o poveste care ne-a momit de la bun ├«nceput prin promisiunea unui contact cu pielea. Fiorul lipse╚Öte, la fel ╚Öi acumularea care d─â pe-afar─â (marea calitate a truffaldianului LÔÇÖhomme qui aimait les femmes). Desplechin e╚Öueaz─â ├«ntr-o zon─â a comer╚Ťului de priviri la pre╚Ť redus ╚Öi nici m─âcar cele c├«teva momente de adev─âr ale filmului (finalurile, c├«nd se manifest─â un soi de melancolie pentru cuplul distrus ╚Öi nefericit, ├«nc─â emo╚Ťioneaz─â puternic) nu reu╚Öesc s─â alunge senza╚Ťia unui cineast care a l─âsat camera pe liber ╚Öi a sf├«r╚Öit prin a turna din iner╚Ťie, departe de v├«rfurile ├«nceputului de carier─â. Poate filmul cu care acela╚Öi Desplechin se afl─â zilele acestea ├«n competi╚Ťia de la Cannes, Fr├Ęre et s┼ôur, s─â mai ├«ndrepte pu╚Ťin lucrurile.

Tromperie este disponibil online, pe platforma MUBI.

Victor Morozov este critic de film.

TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).
947 16 sus BAS jpeg
Maimu╚Ťe, muzic─â ╚Öi baseball
Cea de-a 22-a carte a scriitorului japonez este o culegere de povestiri scrise la persoana ├«nt├«i, cu un narator de v├«rsta a treia, ce graviteaz─â ├«n jurul unor teme precum nostalgia tinere╚Ťii, muzica, erotismul, totul ├«nv─âluit ├«ntr-o folie de ÔÇ×unheimlichÔÇŁ care a devenit marca autorului nipon.
947 16 jos coperta jpg
Secretul coresponden╚Ťei
O cu totul alt─â carte fa╚Ť─â de aceea, ╚Ötiut─â tuturor, din 1978, este actuala edi╚Ťie, definitiv─â, a ÔÇ×Romanului epistolarÔÇŁ dintre I. Negoi╚Ťescu ╚Öi Radu Stanca.
p 17 2 jpg
Nu te sup─âra, frate
ÔÇ×Fr├Ęre et s┼ôurÔÇŁ r─âm├«ne ilustrativ pentru un cinema anchilozat, cu tr─âiri rezonabile ÔÇô ├«ns─â╚Öi lipsa de m─âsur─â a pasiunilor sf├«r╚Öe╚Öte prin a fi ÔÇ×rezonabil─âÔÇŁ, necesar─â ÔÇô ╚Öi moral─â burghez─â.
947 17 ABiro cover2 jpg
Eroi
Grimus ies din pandemie cu un album ├«n limba matern─â ce le ofer─â mai mult spa╚Ťiu de manevr─â pentru poezie.

HIstoria.ro

image
ÔÇ×Micile RomeÔÇŁ - A╚Öez─ârile coloni╚Ötilor romani ├«n Dacia
Dup─â cucerire, teritoriul unei noi provincii era ├«mp─âr╚Ťit administrativ ╚Öi guvernat dup─â principiile dreptului roman. Elementele principale ale romaniz─ârii au fost armata, administra╚Ťia, coloni╚Ötii, dreptul roman, veteranii ╚Öi ╚Öcolile create ├«n provincii. Armata avea leg─âturi permanente cu autohtonii, unii dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n trup─â imediat dup─â cucerire, ├«n provinciile lor sau fiind trimi╚Öi ├«n altele, chiar departe: trupe auxiliare formate din daci, imediat dup─â cucerire, au fost trimise u
image
B─ât─âlia de la Poltava, sau cum a devenit Rusia o Mare Putere
27 iunie 1709: în urma victoriei de la Poltava, Rusia se alătură grupului de Mari Puteri europene și, prin înfrângerea Suediei, câștigă definitiv poziția de cea mai mare putere a Europei Nord-Estice. Era primul pas al dezvoltării fulminante a Rusiei. Bătălia de la Poltava, una din cele mai mari bătălii ale Marelui Război Nordic (uitat, din păcate, de istoriografia modernă), a avut, așadar, consecin
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenit─â simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848 din ╚Üara Rom├óneasc─â
ÔÇ×Rom├ónia revolu╚Ťionar─âÔÇŁ, crea╚Ťia pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale rom├ónilor, simbol al Revolu╚Ťiei de la 1848. Rom├ónca surprins─â ├«n tabloul care a f─âcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaic─â pe nume Mary Grant.