America de la fereastr─â

Publicat în Dilema Veche nr. 842 din 28 mai - 3 iunie 2020
America de la fereastr─â jpeg

ÔŚĆ American Beauty (SUA, 1999), de Sam Mendes.

╚śtim din melodramele lui Douglas Sirk c─â, de-ar fi s─â decojim smal╚Ťul care ├«mbrac─â suburbia american─â ÔÇô acest ideal de via╚Ť─â bun─â al anilor ÔÇÖ50 ÔÇô, am r─âm├«ne cu un miez putred. Unitatea familial─â, casa primitoare, peluza tuns─â la milimetru ÔÇô nimic altceva dec├«t nervurile unei frunze de smochin ipocrite, care ascunde deriva unei ├«ntregi societ─â╚Ťi. Cu culorile lor stridente, cu personajele lor prinse ├«ntr-un rictus etern, cu peisajele lor mereu ├«nsorite, filmele lui Sirk ne spun c─â visul american al cartierului reziden╚Ťial tihnit at├«rn─â de-un fir ╚Öi c─â, odat─â t─âiat acest fir, totul se poate transforma ├«ntr-un co╚Ömar. ╚śtim din capodopera lui Hitchcock dat├«nd din aceea╚Öi perioad─â, Rear Window, c─â ora╚Öele s├«nt, ├«n fond, doar o adun─âtur─â de oameni care-╚Öi spioneaz─â vecinii care-╚Öi spioneaz─â etc. Sam Mendes ╚Öi scenaristul Alan Ball ╚Ötiu bine c─â, dup─â Sirk ╚Öi Hitchcock, fericirea emanat─â de suburbie a-nceput s─â miroas─â a hoit. Rezultat? Suburbia e, ├«n American Beauty, acest creuzet de weirdos ├«n care pasiunile refulate au fost ├«nlocuite de pulsiuni perverse, voyeur-ul din Rear Window ╚Öi-a luat o camer─â video cu care ├«╚Öi filmeaz─â vecinii f─âr─â jen─â, iar ceea ce ├«nregistreaz─â e tulbur─âtor.

Pe YouTube, printre comentariile la melodia Holding Back the Years a celor de la Simply Red ÔÇô un c├«ntec care vorbe╚Öte despre nereu╚Öitele din via╚Ť─â ÔÇô, cineva a scris: ÔÇ×c├«nd ├«mpline╚Öti 40 de ani ╚Öi deodat─â ├«n╚ŤelegiÔÇŁ. Cam a╚Öa ╚Öi cu Lester Burnham (Kevin Spacey), care ╚Ötie c─â anii au trecut pe l├«ng─â el ╚Öi c─â e blocat ├«ntr-o existen╚Ť─â de dou─â parale, ratat─â pe toate planurile: personal, profesional, sexual, nimic nu merge. Simplul fapt c─â e con╚Ötient de toate astea ├«l a╚Öaz─â ├«ns─â deasupra celorlal╚Ťi: ├«n satira imaginat─â de film, to╚Ťi locuitorii suburbiei mimeaz─â o via╚Ť─â perfect─â, ├«n spatele c─âreia ÔÇô e lec╚Ťia lui Sirk ÔÇô p├«ndesc ne├«mplinirea, trauma ╚Öi pasiunea reprimat─â, gata s─â ne cople╚Öeasc─â. Suburbia necesit─â un anumit mindset ÔÇô cel al succesului cu orice pre╚Ť, sau m─âcar al imaginii succesului ÔÇô, iar nevasta lui Lester, Carolyn (Annette Benning), e arhetipul ideal, o parodie nest─âp├«nit─â a acestei ideologii fals c├«╚Ötig─âtoare care face ravagii prin State, de tip You can do it. Dac─â Benning nu livreaz─â aici cel mai antipatic personaj al deceniului ÔÇô heirupista cu un job f─âr─â haz, care pl├«nge ├«n hohote atunci c├«nd descoper─â c─â via╚Ťa nu e tocmai fair ÔÇô, cred c─â prinde m─âcar Top 5-ul. S─â n-o nedrept─â╚Ťim totu╚Öi, c─âci lec╚Ťia filmului e s─â ne reaminteasc─â, iar ╚Öi iar, c─â pe fa╚Ťada fardat─â pot ap─ârea oric├«nd cr─âp─âturile unei vie╚Ťi adev─ârate care, c├«ndva, a luat-o pe ar─âtur─â. ├Äns─â Lester e singurul capabil s─â recunoasc─â acest lucru deschis.

Suburbia con╚Ťine, ca orice regim de locuire, rateurile (nenum─ârate) ╚Öi momentele sale de poezie (r─âzle╚Ťe), iar filmul toarn─â suficient─â materie ├«n personajele sale pentru ca toate acestea s─â reverbereze diferit, ├«n func╚Ťie de experien╚Ťele individuale ale fiec─âruia. Per total ├«ns─â, filmul lui Mendes ajunge prea t├«rziu pentru a mai putea crede vreo secund─â ├«n inocen╚Ťa suburbiei ÔÇô ├«nc─â din 1986, David Lynch ├«ncepea Blue Velvet cu o muzicu╚Ť─â vesel─â ╚Öi ni╚Öte cadre de tip carte-po╚Ötal─â dintr-o suburbie, doar pentru a ne ar─âta apoi c─â acolo se afl─â culcu╚Öul R─âului ÔÇô, dar e drept c─â regizorul prive╚Öte psihoza personajelor cu ├«ng─âduin╚Ť─â voluptuoas─â. Fascinat de destinele m─ârunte, filmul ne spune c─â ├«n aceste dormitoare colective se petrec lucruri neb─ânuite, scoase parc─â din rezervorul tuturor nevrozelor lumii. De la distan╚Ť─â, oamenii t├«njesc maladiv unii dup─â al╚Ťii, vis├«nd la revela╚Ťii carnale care s─â le arunce vie╚Ťile ├«ntr-o cu totul alt─â direc╚Ťie. Incapabile s─â se apropie f─âr─â s─â p─âc─âtuiasc─â, personajele s├«nt reduse la a privi pe geam ÔÇô iar una dintre cele mai interesante secven╚Ťe, ├«n care un om crede c─â ├«╚Öi vede fiul execut├«nd o fela╚Ťie, confirm─â faptul c─â uneori s-ar putea s─â percepem lucrurile trunchiat, c─â via╚Ťa se va r─âsfr├«nge ├«n continuare mult ├«n hors-champ, ╚Öi c─â fereastra, ca orice ecran, vine la pachet cu doza sa de minciun─â.

Sam Mendes nu e Mike Leigh, iar personajele sale, cam prea cartonate, nu au nici ascu╚Ťimea politic─â, nici doza de ╚Öarm autentic dintr-un film minunat numit High Hopes, o radiografie social─â a epocii Thatcher. Dar, cu American Beauty, e probabil cel care s-a apropiat cel mai mult de acea reu╚Öit─â. Avans├«nd destul de lent, filmul apar╚Ťine unei epoci ├«n care planurile de cinema se t─âiau mai greu ╚Öi ascundeau ├«n ele mai mult mister ÔÇô ╚Öi ├«n care filmele studiourilor americane ├«nc─â ne puteau lua pe sus. Au trecut de-atunci dou─âzeci de ani, Mendes ├«╚Öi testeaz─â mu╚Öchii juc├«ndu-se de-a r─âzboiul, de Thora Birch nu s-a mai auzit mare lucru, iar Spacey a fost trecut pe linie moart─â ├«n urma acuza╚Ťiilor de h─âr╚Ťuire. Dup─â ce reg─âse╚Öte pofta de via╚Ť─â, personajul lui Spacey se define╚Öte ca ÔÇ×un om obi╚Önuit care nu are nimic de pierdutÔÇŁ, transform├«ndu-se dintr-un loser apatic ├«ntr-un loser periculos. G├«ndindu-ne la ceea ce aveam s─â descoperim mai t├«rziu, e imposibil s─â nu sim╚Ťim rezonan╚Ťa stranie a acestui frustrat sexual, un personaj mai autobiografic dec├«t ne-am fi ├«nchipuit.

American Beauty este disponibil pe HBO GO.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.