Alb murdar

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 933 din 24 februarie ÔÇô 2 martie 2022
Alb murdar jpeg

ÔŚĆ Slalom (Fran╚Ťa, 2020), de Charl├Ęne Favier.

Slalom a f─âcut parte, ├«n 2020, din selec╚Ťia de sacrificiu a acelui Festival de la Cannes redus la dimensiuni fantomatice, ╚Öi-apoi din filmele aruncate pe post de carne de tun ├«n ni╚Öte s─âli de cinema date peste cap de valurile pandemiei. Paradoxul ne face s─â intuim c─â, ├«n vremuri ÔÇ×normaleÔÇŁ, Slalom n-ar fi ajuns pe Croazet─â ÔÇô e un film prea cenu╚Öiu raportat la standardele festivalului ÔÇô, dar ar fi rulat mai bine ├«n distribu╚Ťie ÔÇô prin topirea unei compozi╚Ťii fierbin╚Ťi ╚Öi vag exotice ├«ntr-o form─â de povestit (cum se zice: form─â de copt) tradi╚Ťional─â. ├Äns─â, din moment ce realitatea a luat-o, din nou, ├«naintea fic╚Ťiunii, tran╚Ö├«nd clar ├«ntre proiector ╚Öi laptop ╚Öi oblig├«nd filmele, la bine ╚Öi la greu, s─â ├«╚Öi c├«╚Ötige locul ├«n sal─â, Slalom a ajuns rapid o alegere exemplar─â de VoD, pierdut─â printre at├«tea altele. Proiec╚Ťia nesperat─â a acestui film fran╚Ťuzesc pe un ecran de cinema autohton, la ÔÇ×Elvira PopescuÔÇť, faciliteaz─â o confruntare ├«nt├«rziat─â, dar lipsit─â de falsele alibiuri ale streaming-ului, cu talentul ╚Öi ezit─ârile debutantei Charl├Ęne Favier. ╚śi confer─â acestui film hibernal, printr-o stranie coinciden╚Ť─â anacronic─â, un ecou re├«nnoit ├«n lumina crud─â a evenimentelor de la Jocurile Olimpice recent ├«ncheiate.

Materia prim─â a lui Slalom este sportul, iar filmul ├«i datoreaz─â acestei ancore at├«t for╚Ťa, c├«t ╚Öi limita. C─âci sportul, ca tem─â de cinema, prezint─â avantajul unei traiectorii ideale pentru fic╚Ťiune ÔÇô cu cuvintele sale de ordine: autodep─â╚Öire, tranzi╚Ťie de la e╚Öec la victorie, progres ÔÇô, dar sufer─â de pe urma unei ╚Öablon─âri care, ├«n film ca ╚Öi ├«n societate, face ravagii ast─âzi. De parc─â acest tip de poveste, cu t├«n─ârul care viseaz─â la aur, ar oferi o moral─â numai bun─â pentru ni╚Öte vremuri individualiste ╚Öi concuren╚Ťiale, protejat─â de un ambalaj glossy care dezv─âluie doar v├«rful aisbergului. Charl├Ęne Favier, fost─â schioare, e interesat─â mai cu seam─â de partea scufundat─â, de deturnarea acestei morale care confirm─â mersul lumii ÔÇô fiindc─â acolo, ├«n ad├«ncuri, d─âm nu o dat─â de pove╚Öti mult mai sumbre, care nu v─âd niciodat─â lumina rubricilor de dezvoltare personal─â. Povestea din Slalom e nu doar sumbr─â ÔÇô filmul e, ├«ntr-adev─âr, o experien╚Ť─â destul de amar─â, dat fiind c─â protagonista sa nu poate rena╚Öte dec├«t cu pre╚Ťul unei jupuiri suflete╚Öti ÔÇô, ci ╚Öi atent─â la chestiunile zilei: o rela╚Ťie antrenor-elev care datoreaz─â mai pu╚Ťin unei viziuni de tip Million Dollar Baby, cu heirupuri ╚Öi pasiuni ├«ntru sport, ╚Öi mai mult revela╚Ťiilor mi╚Öc─ârii #metoo, responsabil─â de a fi eliberat, printre altele, un discurs.

Ce ├«nv─â╚Ť─âm din acest discurs, raportat la Slalom? C─â performan╚Ťa sportiv─â, podiumul, gestul ÔÇô toate astea s-ar putea s─â fie nimic altceva dec├«t exponatele lucioase dintr-o vitrin─â menit─â s─â mascheze abuzul ╚Öi h─âr╚Ťuirea. ├Än filmul clasic al lui Eastwood, eroina murea pe altarul sportului de dragul unui ideal inefabil, care-i cerea mereu mai mult ╚Öi mai mult. Aici, izb├«nda e relegat─â ├«n col╚Ťul cadrului ÔÇô ba a╚Ö zice chiar c─â recompensa, pe parte sportiv─â, vine nefiresc de u╚Öor, cu filmul execut├«nd mari salturi peste acele imagini ÔÇ×obligatoriiÔÇŁ ale chinului ╚Öi ale suferin╚Ťei (o secven╚Ť─â frumoas─â o arat─â totu╚Öi pe protagonist─â jongl├«nd ├«ntre un apel cu mama ╚Öi rutina antrenamentului ├«n cas─â). Lyz (No├ęe Abita) ajunge campioan─â de schi, ├«ns─â proba de foc ├«ncepe abia ├«n momentul ├«n care antrenorul s─âu (J├ęr├ęmie Renier), surprins de rezultatele fetei, o ia la ochi. Exist─â un joc foarte pervers aici, pe care filmul ├«l pune ├«n scen─â subtil, ├«ntre justific─ârile acestui b─ârbat cu scopul de a-╚Öi aduce campioana tot mai aproape ÔÇô antrenament continuu ├«n numele unui vis ÔÇô ╚Öi realitatea nespus─â a culiselor. Ini╚Ťial, f─âr─â s─â ╚Ötiu ce urmeaz─â, mi-a╚Ö fi dorit ca acest prim pas ÔÇ×prea departeÔÇŁ s─â nu fi avut loc. Nu pentru c─â n-a╚Ö crede plauzibile astfel de pulsiuni negre ÔÇô ba dimpotriv─â, intuiesc c─â s├«nt curente ÔÇô, ci pentru c─â ele p─âreau s─â reduc─â, fatalmente, cele dou─â figuri centrale la nivelul unor simple personaje de fic╚Ťiune. Or, acest nivel nu e aproape niciodat─â satisf─âc─âtor c├«nd la mijloc ne izbim de un fundal bine documentat, acela al competi╚Ťiei profesioniste, organizate dup─â rituri stricte, dar nicidecum simpliste ÔÇô complexitatea lor solicit─â un ochi ferm, capabil s─â reziste imperativelor unui plot care-╚Öi cere tributul edificator, sub forma unei ├«mp─âr╚Ťiri tipice ├«ntre victime ╚Öi c─âl─âi.

Dar ├«ntunericul ├«n care se afund─â povestea ca urmare a incidentului afirm─â o real─â ├«nzestrare a acestei regizoare de a lucra cu ce e mai r─âu ├«n om. Mai ales c├«nd acest r─âu se vede amestecat, perfid, printre alte ra╚Ťiuni. Slalom merge nea╚Öteptat de departe ÔÇô ├«n ciuda unei dramaturgii conven╚Ťionale, cu priviri ├«n gol ╚Öi r─ât─âciri de moment ÔÇô pentru a sonda poten╚Ťialul distructiv pe care cineva ├«l poate exercita asupra seam─ânului s─âu. ╚śi asta cu at├«t mai mult cu c├«t scenariul nu exclude simpatia la adresa antrenorului: le-a avut ╚Öi el pe-ale lui, a fost tratat mi╚Öele╚Öte de c─âtre federa╚Ťie, iar acum vrea s─â-╚Öi ia revan╚Öa... Dar cum s─â-l mai privim, cum s─â-i mai sus╚Ťinem privirea, ├«n urma actului comis? ÔÇô iat─â o ├«ntrebare de cineast, lipsit─â de rezolv─âri u╚Öoare. Situa╚Ťia e disperat─â: omul tr─âie╚Öte prin aceast─â sportiv─â pe care tot el o nimice╚Öte. F─âr─â mare aten╚Ťie pentru imaginea sportului ÔÇô un documentar obscur al anului trecut, Esqui, privea alunecarea pe o p├«rtie cu ochi de ├«ndr─âgostit ÔÇô, Charl├Ęne Favier are totu╚Öi c├«teva lucruri valabile de zis despre etica sa corupt─â, baricadat─â ├«n spatele unor cuvinte seduc─âtoare. Slalom sufer─â de pe urma unui scenariu care calculeaz─â mult, prea tem─âtor cu uitarea de sine, cu ie╚Öirile ├«n decor sau cu accidentele ce se termin─â fericit. Dar ├«n mi╚Öcarea lui aplanat─â reu╚Öe╚Öte s─â dea na╚Ötere unui sentiment rece, b├«ntuitor.

Slalom va rula la Cinema ÔÇ×Elvira PopescuÔÇť pe 24 februarie.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.