Aer de vacan╚Ť─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 904 din 5 ÔÇô 11 august 2021
Aer de vacan╚Ť─â jpeg

ÔŚĆ Le Rayon vert / Raza verde (Fran╚Ťa, 1986), de Eric Rohmer.

Delphine (Marie Rivi├Ęre) e cople╚Öit─â de o veste nea╚Öteptat─â: n-are cu cine s─â plece ├«n vacan╚Ť─â. Cataclism. Nu de alta, dar se ╚Ötie c─â, ├«n buna tradi╚Ťie parizian─â, vacan╚Ťa de var─â e sacr─â, pentru c─â-╚Ťi permite, m─âcar pre╚Ť de c├«teva zile, s─â pui ar╚Öi╚Ťa betonat─â, traficul neobosit, tracasarea ╚Öi toat─â pacostea presupus─â de metropol─â pe pauz─â. Un fel de ÔÇ×piua!ÔÇŁ care la Rohmer nu are nimic dintr-un statement politic dur cu privire la clasa privilegiat─â, ci poart─â briza ├«mb─ât─âtoare a zilelor lene╚Öe de vacan╚Ť─â ├«n care am putea s─â ne d─âm m├«na. De la Le Genou de Claire (1970) ╚Öi p├«n─â la Conte dÔÇÖ├ęt├ę (1996), filmele ÔÇ×de var─âÔÇŁ ale acestui observator h├«tru al oamenilor din ├«mprejurimi au propus printre cele mai ╚Öarmante reprezent─âri ale inactivit─â╚Ťii estivale. Voluptatea de a sta tol─ânit la soare, f─âc├«nd ╚Öi desf─âc├«nd ordinea lumii ├«n discu╚Ťii care pun pe toc─âtor inima ╚Öi ra╚Ťiunile ei de ne├«n╚Ťeles ÔÇô iat─â un nobil subiect de film, la care Rohmer, un hedonist doar cu gura, a treb─âluit mig─âlos toat─â via╚Ťa, instituind o metod─â ale c─ârei ultime consecin╚Ťe nu le-am descoperit nici p├«n─â azi.

Dar dintre toate filmele sale v─âratice, tind s─â cred c─â Le Rayon vert (Leu de Aur la Vene╚Ťia ├«n 1986) este cel mai bun, pentru c─â accept─â cu bucurie nepref─âcut─â s─â destabilizeze un personaj care nu st─â o clip─â locului. Nu-i un secret c─â mai tot ce-a f─âcut Rohmer s-a trezit magnetizat de atitudini mai mult sau mai pu╚Ťin perverse, prin care s─â pun─â la ├«ncercare personaje de tot felul. Altfel spus, ├«mp─âr╚Ťind iar ╚Öi iar c─âr╚Ťile de joc din pachetul s─âu etern ╚Öi infinit, Rohmer se asigura ÔÇô ╚Ötiind prea bine c─â norocul e schimb─âtor ╚Öi m─âsluindu-l c├«nd era nevoie ÔÇô c─â acestor oameni pe care-i pune sub lup─â le pic─â mereu cele mai proaste combina╚Ťii. Ca ╚Öi cum, o dat─â pentru totdeauna, aventurile de pe ecran se puteau consuma ├«ntre oameni cu ghinion statornic at├«t la c─âr╚Ťi, c├«t ╚Öi ├«n dragoste, care se-nver╚Öunau pe degeaba ├«mpotriva sor╚Ťii. Acord├«ndu-le bucurii mici ╚Öi blestem├«ndu-i cu obstacole mari, p─âpu╚Öarul Rohmer deschidea falii ├«ntre care se dezvoltau, cu claritate cristalin─â, toate obsesiile unei societ─â╚Ťi, pe care cineastul le judeca apoi dup─â bunul plac.

Delphine e cea mai n─âp─âstuit─â figur─â din aceast─â galerie de oameni naivi ╚Öi u╚Öor decala╚Ťi la contactul cu care Rohmer, el ├«nsu╚Öi un excentric absolut, n-a putut dec├«t s─â ricaneze. Fa╚Ť─â de alte persoane, Delphine se arunc─â ├«n mica ei dram─â cu seriozitate de copil, pl├«ng├«ndu-╚Öi de mil─â cu o constan╚Ť─â tulbur─âtoare. Pl─âcerea nara╚Ťiunii de a purta acest vagonet ├«nd─âr─âtnic ╚Öi idealist p├«n─â la cea mai ├«ndep─ârtat─â linie moart─â e remarcabil─â: Rohmer inventeaz─â aici un personaj care se chinuie existen╚Ťial, apoi refuz─â s─â-i arunce colacul de salvare. Cutare rud─â ├«i propune o excursie ├«n Irlanda, dar acolo plou─â, iar ea vrea bronz. Cutare fost iubit ├«i las─â cabana de la munte, dar acolo e singur─â ╚Öi se ├«ntoarce acas─â repede, din plictiseal─â. Cutare cuno╚Ötin╚Ť─â ├«nt├«lnit─â ├«nt├«mpl─âtor ├«i propune s─â ias─â ├«ntr-o sear─â la ÔÇ×ag─â╚ŤatÔÇŁ, doar c─â Delphine ├«╚Öi dore╚Öte altceva. Problema e c─â nici ea nu ╚Ötie ce. Vis├«nd la Fe╚Ťi-Frumo╚Öi ╚Öi julindu-╚Öi nasul de fiecare dat─â c├«nd realitatea o tr├«nte╚Öte la p─âm├«nt, Delphine are curiosul obicei s─â ra╚Ťionalizeze mici incidente inexplicabile, pe care e mai bine s─â le la╚Öi ├«n plata Domnului, ╚Öi s─â se lase dus─â de val ├«n momentele ├«n care i se cere concentrare. De la Cherbourg la Paris, filmul parcurge al─âturi de ea, ├«n binecunoscuta modestie estetic─â rohmerian─â, o lume a turi╚Ötilor ╚Öi a b─âg─âtorilor de seam─â, ├«n care fiecare caut─â o iubire de-o noapte sau o iubire cu ÔÇ×IÔÇŁ. Sociologic, e minunat. Cinematografic, la fel.

Remarc, nu f─âr─â un u╚Öor amuzament, cum cauza lui Rohmer nu mai produce controvers─â nici m─âcar la noi: ├«naintea retrospectivei de la TIFF ÔÇô opt filme arhicunoscute ├«n c├│pii foarte frumoase ÔÇô au ap─ârut noi ╚Öi noi texte care-i salut─â mo╚Ötenirea inepuizabil─â. Dar ├«mi vine s─â strig c─â ceva nu s-a ├«n╚Ťeles cum trebuia: c─âci exist─â comentatori care fac din Rohmer un progresist (ei, a╚Ö!), doar ca s─â le dea cifr─â rotund─â prin paleta de gusturi, la fel cum exist─â comentatori care fac din el un reac╚Ťionar f─âr─â sc─âpare (ete, sc├«r╚Ť!), doar pentru c─â omul nostru nu se gr─âbe╚Öte s-o ia pe scurt─âtur─â. Cu Rohmer, ├«ns─â, cred c─â func╚Ťioneaz─â o singur─â strategie: s─â ne desc─âl╚Ť─âm la u╚Ö─â de orice prejudecat─â. Privi╚Ťi scena antologic─â ├«n care Delphine, invitat─â la o cin─â convivial─â unde preparatul-vedet─â e o ditamai friptura suculent─â, declar─â c─â e vegetarian─â. Urmeaz─â o discu╚Ťie fabuloas─â ÔÇô deopotriv─â comic─â ╚Öi plin─â de t├«lc ÔÇô ├«n care amfitrionii o descos cu privire la op╚Ťiunea ei (o fi din ra╚Ťiuni etice? o fi pentru s─ân─âtate?), iar ea se vede ├«nghesuit─â ├«ntr-un col╚Ť, ├«ncerc├«nd s─â pareze ├«n╚Ťep─âturile cum poate. Punct ochit, punct lovit pentru moralistul f─âr─â cusur care e Rohmer, capabil s─â bifeze aici, printr-un tur de for╚Ť─â scriitoricesc la care ├«i r─âspunde o Marie Rivi├Ęre cu adev─ârat incredibil─â, toate metehnele societ─â╚Ťii de consum. Ecologi╚Öti, activi╚Öti de tot soiul, burghezi ├«mbuiba╚Ťi ╚Öi vegetarieni sclifosi╚Ťi ÔÇô m─âre╚Ťia lui Rohmer e c─â nu scap─â nimeni nev─ât─âmat. Iar visurile ╚Öi mitologiile noastre ÔÇô exist─â dragoste pe lumea asta? etc. ÔÇô ├«╚Öi g─âsesc ├«n filmele lui un teren care s─â le contrarieze ╚Öi s─â le g─âzduiasc─â r├«nd pe r├«nd. Perfec╚Ťiunea acestui sistem nu poate s─â fie dec├«t reafirmat─â cu fiecare ocazie.

Le Rayon vert a fost proiectat la TIFF și este disponibil pe MUBI.

Victor Morozov este critic de film.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.