Adic╚Ťie

Publicat în Dilema Veche nr. 852 din 6 - 12 august 2020
Adic╚Ťie jpeg

ÔŚĆ More (RFG-Fran╚Ťa-Luxemburg, 1969), de Barbet Schroeder.

├Än anii ╩╝60, cineastul Barbet Schroeder umbla prin cercurile intelectuale din care f─âceau parte regizori ca ├ëric Rohmer sau Jacques Rivette. Rohmerienii ├«l ╚Ötiu pe Schroeder drept fondatorul casei de produc╚Ťie Les Films du Losange, pasul decisiv ├«n des─âv├«r╚Öirea metodei de lucru a lui Rohmer, cu filme economice f─âcute ├«n echip─â redus─â ╚Öi scoase pe band─â rulant─â, dup─â un principiu infailibil; rivettienii ├«l ╚Ötiu pe Schroeder drept so╚Ťul marii actri╚Ťe Bulle Ogier, ├«n jurul c─âreia s-a organizat ├«ntreg cinema-ul, plin de comploturi ╚Öi labirinturi, imaginat de Rivette. ├Äns─â nu ╚Ötiu c├«╚Ťi cinefili l-au mai p─âstrat pe Schroeder pe radar atunci c├«nd acesta ajunsese s─â presteze la Hollywood, regiz├«nd blockbustere ╚Öi primind chiar ╚Öi o nominalizare la Oscar. MUBI ├«i consacr─â cineastului o retrospectiv─â de trei titluri realizate mult ├«nainte de toate astea, ├«n Europa, ├«ntr-o epoc─â fierbinte ├«n care se ├«nt├«mplau destule. More este primul dintre ele.

Un film transna╚Ťional timpuriu, More prezint─â traseul neam╚Ťului Stefan (Klaus Gr├╝nberg), student la matematic─â, din L├╝beck ├«n Ibiza via Paris. Anul fiind 1969, ar fi naiv s─â credem c─â Stefan are ├«n vedere vreo ╚Ťint─â precis─â ÔÇô sau c─â se va l─âsa cu o excursie inofensiv─â, f─âr─â urme, gen discoverEU. Dimpotriv─â: Europa Occidental─â e, ├«n film, un vast t─âr├«m hippiot, narcoman, post-68-ist, doldora de afaceri dubioase care nu-nt├«rzie s─â ias─â la lumin─â. ├Änot├«nd prin ape tulburi, Stefan o cunoa╚Öte pe americana Estelle (Mimsy Farmer), care-╚Öi duce veacul ├«ntr-un apartament modest-dar-boem din Paris, apoi pleac─â, ├«ndr─âgostit, pe urmele ei. Mai un joint, mai o doz─â de horse (heroin─â), iar studentul nostru se vede hooked ÔÇô dependent de (╚Öi captiv ├«n) noua lui via╚Ť─â. Iat─â adev─âratul subiect al filmului, dincolo de ravagiile drogurilor: momentul teribil c├«nd un om realizeaz─â c─â s-a ├«mpotmolit pe nev─âzute ├«ntr-un trai f─âr─â sc─âpare care ├«i va aduce pierzania ╚Öi c─â orice mi╚Öcare de ├«mpotrivire e inutil─â: agita╚Ťia nu face dec├«t s─â-l bage ╚Öi mai tare la fund.

Care e atunci verdictul la cap─âtul celor dou─â ore ale filmului? A╚Ö zice c─â Schroeder face dovada unui film plin de promisiuni nerespectate, care se chinuie s─â g─âseasc─â o for╚Ť─â vital─â ├«n toate peripe╚Ťiile traversate, dar e╚Öueaz─â ├«n zona unui nici-nici: nici nara╚Ťiune picaresc─â ├«n care Stefan s─â ├«nt├«lneasc─â ├«n jurul s─âu oameni f─âr─â nici o preten╚Ťie de a deveni personaje rotunde, nici scenariu ├«nchegat care s─â observe abrutizarea p├«n─â ce devine o experien╚Ť─â visceral─â. Ca orice film ├«n care drogul e obiect de studiu, More ajunge la r├«ndul s─âu s─â demonteze ideea c─â more is more, fix├«ndu-╚Öi ca terminus momentul c├«nd more devine too much. P├«n─â s─â ating─â ├«ns─â concluzia moralizatoare, filmul va fi str├«ns puncte bonus ar─ât├«nd dou─â sau trei chestii simple: ├«nt├«i, c─â tragedia ├«ncepe adesea cu ni╚Öte oameni care vor s─â scape de plictiseal─â (boala secolului), pe principiul ÔÇ×m-a╚Ö bucura at├«t de tare dac─â ai lua cu mine, doar o dat─âÔÇŁ; apoi, c─â ÔÇô a╚Öa cum au ar─âtat al╚Ťii ÔÇô n-are nici un rost s─â c─âut─âm motive sofisticate, de tip ÔÇ×c─âutare spiritual─âÔÇŁ, pentru un act care ├«n genere nu e motivat de nimic ╚Öi nu-╚Öi caut─â justific─âri; ├«n fine, c─â uneori via╚Ťa st─â ├«ntr-o alegere simplissim─â ╚Öi c─â exist─â oameni care au ghinion. Ca Stefan.

C─âci a diminua impactul lui More printr-un gest dispre╚Ťuitor din m├«n─â ar fi o gre╚Öeal─â. Ce hippiot wannabe, care mai vedea ╚Öi ceva cinema ├«ntre dou─â sesiuni de spiritism, n-a derulat pe ecranul min╚Ťii aceste scene cu Stefan ╚Öi Estelle f─âc├«nd amor pe st├«nci, ├«n fa╚Ťa valurilor, sau bucur├«ndu-se de o vilu╚Ť─â din piatr─â ponce complet izolat─â, ├«n care pot face fix ce-i taie capul ÔÇô totul, cirea╚Öa de pe tort, ├«mpachetat pe muzic─â de Pink Floyd? Aura previzibil─â de film-cult e parte din ╚Öarmul straniu al acestui proiect, deopotriv─â cea mai familiar─â ╚Öi cea mai surprinz─âtoare apari╚Ťie autohton─â din s─âlile franceze ale acelor ani. Cea mai familiar─â, pentru c─â More adun─â laolalt─â o pleiad─â ├«ntreag─â de referin╚Ťe, de la coafura ├á la Jean Seberg afi╚Öat─â de Mimsy Farmer, evoc├«nd eroina din ├Ç bout de souffle, la fic╚Ťiunile timpurii ale lui Jacques Demy ├«n care adic╚Ťia, exotismul, tensiunea erotic─â erau la ordinea zilei. Cea mai surprinz─âtoare, pentru c─â More nu ├«mp─ârt─â╚Öe╚Öte predilec╚Ťia intelectualo-literar─â a cinema-ului francez, fiind mult mai apropiat de asprimea unui Zabriskie Point, care-╚Öi derula amorul damnat prin usc─âciunea de╚Öertului.

Din aceast─â situare prea interna╚Ťional─â pare s─â vin─â ╚Öi pericolul care p├«nde╚Öte filmul la tot pasul, acela de a da ├«ntr-un esperanto artistic (vorba celor de la Cahiers du Cin├ęma de pe vremuri) ├«n care toate deciziile regizorale se amestec─â ├«ntr-o past─â cinematografic─â diluat─â ╚Öi s─âr─âcit─â. Un soi de Knorr pe l├«ng─â ciorba bunicii. Poate ╚Öi la capitolul ─âsta More are ce s─â ne ├«nve╚Ťe ├«n 2020, anticip├«nd porc─âriile impersonale observabile azi la tot pasul, rod al coproduc╚Ťiilor care sufoc─â cinema-ul de autor (cu c├«teva excep╚Ťii fericite) din toate p─âr╚Ťile. M─â g├«ndesc aici la filmele a╚Öa-zis ÔÇ×universaleÔÇŁ, care s-ar putea petrece ├«n orice loc de pe planet─â, dar se petrec acolo unde e mai comod ╚Öi mai ieftin. ├Äns─â More n-are nimic comod ├«n el.

Coperta Muzeul jpg
Carte nou─â la Charmides: ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea
V─â prezent─âm un fragment din ÔÇ×Muzeul convorbirilor ├«ntrerupteÔÇŁ de Anda Docea, volum de versuri publicat de cur├«nd la Editura Charmides.
p 17 2 jpg
Singur─âtate
Fassbinderul actorului Oliver Masucci e conving─âtor pentru c─â, ├«nainte de a ne ame╚Ťi cu panseuri spirituale, se impune ├«n calitatea sa de corp f─âr─â ru╚Öine.
951 17 Breazu jpeg
Capsule de timp
Considerate atunci prea bizare, vor fi lansate, din nou, 30 de ani mai t├«rziu, devenind un fel de dioram─â a felului ├«n care a putut naviga o fabuloas─â forma╚Ťie uitat─â a anilor ÔÇÖ80 prin soundscape-ul ├«nceputului deceniului urm─âtor.
951 21 Pavilionul SUA   Simone Leigh jpg
Laptele viselor la Vene╚Ťia
Edi╚Ťia din acest an nu e, din fericire, grandioas─â ╚Öi nici sentimentul de parc de distrac╚Ťie nu mai e la dispozi╚Ťia ta, ca p├«n─â acum.
TIFF anun╚Ť─â Sunscreen jpg
Organizatorii TIFF anun╚Ť─â prima edi╚Ťie SUNSCREEN, un nou festival de film la Constan╚Ťa
├Äntre 8 ╚Öi 11 septembrie, spectatorii din Constan╚Ťa vor putea urm─âri pe marele ecran zeci de filme de succes ╚Öi se vor bucura de ├«nt├«lniri cu invita╚Ťi speciali din lumea filmului.
p 16 Pdac Iamandi jpeg
Jurnalele (bombard─ârii) Berlinului
├Än goana dup─â supravie┼úuire nu mai e timp de reforme ┼či revolt─â.
p 17 2 jpg
Pe holurile facult─â╚Ťii
Drago╚Ö Hanciu ├«l filmeaz─â aici pe Gheorghe Blond─â (zis ╚Öi ÔÇ×nea JorjÔÇŁ), fostul responsabil cu materialul tehnic de imagine al UNATC-ului, aflat la vremea turnajului ├«n pragul pension─ârii.
950 17 Audio1 jpg
Contra naturii
Nu ne-am l─âmurit ├«nc─â dac─â exist─â un gen muzical LGBT, ori dac─â ideea de gen mai are vreo noim─â ├«n general, ├«ns─â sesiz─âm o propagare a sexualit─â╚Ťii alternative ├«n zone muzicale conservator-tradi╚Ťionaliste asociate identitar cu bigotismul, cu electoratul lui Trump, cu via╚Ťa lipsit─â de dileme.
p 21 Portretul lui Novalis,1943 jpg
Victor Brauner, vizionar, magician și alchimist
├Äncep├«nd cu anii 1939-1940, crea╚Ťia pictorului este influen╚Ťat─â de literatura romantic─â ╚Öi de ezoterism, ├«ndrept├«ndu-se cu deosebire c─âtre scrierile lui Novalis ├«n care artistul consider─â a fi g─âsit ecoul propriei sensibilit─â┼úi.
Pia╚Ťa Unirii din Cluj Napoca   Foto Nicu Cherciu jpg
Spectatorii s├«nt a╚Ötepta╚Ťi la un eveniment impresionant, care ia startul ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca
P├«n─â pe 26 iunie, cel mai mare eveniment cinematografic din Rom├ónia va aduce ├«n ora╚Öul recent desemnat UNESCO City of Film peste 350 de proiec╚Ťii.
p  15 The Plains jpg
21 de drame
Dac─â veni╚Ťi la cea de-a 21-a edi╚Ťie de TIFF exclusiv pentru filme, iat─â 21 de titluri care s-ar putea s─â v─â plac─â.
949 16 freemnas schimbare png
Noaptea alegerilor
Votul e o iluzie, nimic nu se va schimba pentru vis─âtori & imigran╚Ťi.
p 17 jpg
Ciclon
Dramele sale nu ÔÇ×radiografiaz─âÔÇŁ dec├«t prin rico╚Öeu fragmentele de real care s-au nimerit ├«n cadru, fiindc─â adev─âratul lor subiect, universal ╚Öi incoruptibil, este pasiunea.
949 17 Breazu jpg
Perspective și traume
De la premiul acela neașteptat și pînă astăzi, Kendrick Lamar a fost mai degrabă absent.
Al Tomescu jpg
Alexandru Tomescu c├«nt─â ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi
ÔÇ×AnotimpurileÔÇŁ lui Vivaldi s├«nt interpretate la Sala Radio de apreciatul violonist Alexandru Tomescu, ├«n concertul ce ├«nchide stagiunea Orchestrei de Camer─â Radio.
Film Food 2022 jpg
TIFF 2022: Cine de 5 stele inspirate din povești de pe marele ecran, la Film Food
Secretele celor mai apreciate buc─ât─ârii ale lumii ╚Öi pove╚Ötile oamenilor care ├«ndr─âznesc s─â testeze limitele conven╚Ťionalului se ├«ntorc ├«n sec╚Ťiunea Film Food la Festivalul Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca), dedicat─â cinefililor pasiona╚Ťi de experien╚Ťe culinare inedite.
p 23 Georges Clarin jpg
Teatrul de odinioar─â, scrinul femeilor
Femeile au constituit adev─ârate constela╚Ťii de socialitate. Dac─â nu dispuneau de puterea economic─â sau politic─â, ele ╚Öi-au exercitat, ├«n schimb, geniul anim├«nd via╚Ťa capitalei pe fond de ÔÇ×pl─âcereÔÇŁ a spiritului comun ├«mp─ârt─â╚Öit─â.
948 16 sus Romila jpg
Poetul și moartea
Nu o carte despre via╚Ťa lui Nichita St─ânescu a scris Bogdan Cre╚Ťu, ci una despre un mare poet ╚Öi moartea lui apropiat─â.
948 16 jos SAxinte jpg
Logica vie╚Ťii, nervurile poeziei
Simona Popescu nu exclude imagina╚Ťia din poezia realului, a cotidianului. Ea poate avea o func╚Ťie integrativ─â a realit─â╚Ťii, tot a╚Öa cum visul (structura visului) poten╚Ťeaz─â atributele spectrului diurn.
948 17 1 foto Albert Dobrin jpg
Palatul min╚Ťii ╚Öi palatul de p─âpu╚Öi
Rosencrantz ╚Öi Guilderstern s├«nt ÔÇ×juca╚ŤiÔÇŁ de Hamlet care, ├«n ÔÇ×nebuniaÔÇŁ lui, inventeaz─â o scenet─â.
948 15 afis craiova jpg
WhatsApp Image 2022 06 03 at 19 12 39 jpg
Sala Radio 8 iunie 2022 jpg
Concert Mozart / Haydn la Sala Radio
Miercuri, 8 iunie 2022, de la ora 19:00, ve╚Ťi avea ocazia de a asculta la Sala Radio un concert Mozart / Haydn prezentat de Orchestra de Camer─â Radio, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin.
EducaTIFF 2022 png
TIFF lanseaz─â op╚Ťionalul de educa╚Ťie cinematografic─â pentru elevi
Programul EducaTIFF continu─â s─â se dezvolte la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie).

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.