Acel presentiment al posibilităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 664 din 10-16 noiembrie 2016
Acel presentiment al posibilităţii jpeg

Ce sentiment de l’été / That summer feeling (Franţa – Germania, 2015), de Mikhaël Hers. 

Cel de-al doilea lungmetraj al lui Mikhaël Hers urmăreşte cîteva momente de doliu, de-a lungul a trei veri, în trei oraşe diferite (Berlin, Paris şi New York), din viaţa membrilor unei familii care îşi continuă parcursurile în absenţa Sachei (Stéphanie Daub-Laurent), o tînără femeie aparent vibrînd de robusteţe, moartă subit, în urma unui leşin, în centrul unui parc din Berlin. Acţiunea se concentrează asupra lui Lawrence (interpretat de Anders Danielsen Lie, o trimitere vădită la Oslo, 31. August de Joachim Trier), iubitul german al Sachei, şi a lui Zoé (Judith Chemla), sora acesteia, între care ia naştere o formă de ataşament. Pe cît de sumbru e subiectul filmului lui Hers, pe atît de luminos e pus în scenă, într-un decor solar-vegetal care acaparează acţiunea, o împinge în plan secund, lăsînd în faţă o natură exuberantă, corpuri care se desfată în lumina soarelui şi o mişcare neînăbuşită de du-te-vino-uri pe străzi, în parcuri pline de verdeaţă şi în reuniuni spontane de oameni prin baruri sau pe acoperişuri de case.

Atacat în mod previzibil pentru lipsa de eficienţă a naraţiunii şi a construcţiei relaţiilor personajelor, Ce sentiment de l’été (titlul aparţine melodiei lui Jonathan Richman) nu mizează pe conturarea unei melodrame. Evenimentele la care participăm sînt puţine şi, în afara celui iniţial, decisiv, rămîn pînă la final neconflictuale: vizita lui Lawrence la Paris sau a lui Zoé la New York se desfăşoară în cadrul unor plimbări în parc, mese în familie sau petreceri cu prietenii şi a unor discuţii banale. Evenimentele importante şi grave există (înmormîntarea, de pildă, elucidarea cauzelor morţii fac parte din poveste), dar se petrec în afara cadrului şi sînt cel mult amintite, cum e, de pildă, amintită perioada de aparentă depresie a lui Lawrence, în care întrerupe legăturile cu familia Sachei. Există şi o înclinaţie a filmului de a menaja spectatorul de absolut orice formă de violenţă (moartea e mai asemănătoare unei căderi în somn, suferinţa mamei Sachei rămîne în spatele unei uşi, în timp ce filmul abundă de verdeaţă şi oameni care se bucură de vară) şi o încercare de a menţine un ton egal-melancolic de-a lungul întregului film, în ritmul unei coloane sonore la fel de egale, care îl accentuează. Miza la care aspiră Ce sentiment de l’été e mai degrabă poetică, iar conflictul nu e neapărat narativ (folosirea actriţei Marie Rivière nu e singurul lucru care aminteşte de filmele lui Éric Rohmer). Indiciile ivite din vizite şi discuţiile între prieteni ne dau de înţeles că Lawrence suferă de un blocaj (ca scriitor, nu a mai terminat ceva de la moartea Sachei, adică de trei ani, şi preferă să se ocupe de traducerea unor manuale tehnice). Faptul că filmul foloseşte elipsele, lăsînd celelalte luni ale anului în afară şi filmînd doar scene din cele trei veri, lasă impresia imposibilităţii sale de a ieşi din acea vară, revenirea sa concomitentă cu revenirea filmului la momentul respectiv, în timp ce lumea din jurul său dansează şi se joacă în ritmul unor noi veri, lasă impresia unui conflict dintre timpul său interior, al memoriei, şi un timp exterior, al anotimpului care se manifestă în toată luminozitatea sa, indiferent la propriul său întuneric.

Alegerea de a filma pe Super 16 mm oferă filmului ceva din aspectul unui film home made. Spre finalul acestuia, camera abandonează de tot acţiunea, luînd forma unor momente de documentar, filmînd oamenii din parc, aşezaţi pe pături, implicaţi în jocuri, participînd la ritmul natural al verii, neimplicaţi în povestea lui Lawrence. Excepţionalitatea experienţei acestuia ajunge să fie anulată (după ce fusese mai întîi pusă în paralel cu cea a lui Zoé, asemănătoare cu a sa, şi amendată de unul dintre prietenii săi ca o experienţă printre altele, ale numeroşilor oameni pe lîngă care se întîmplă să treacă), iar vara capătă un caracter universal, un moment de vîrf, ca cel pe care îl surprind fotografiile de familie. 

Ancuța Proca este critic de film.

p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.
p 17 jpg
Două debuturi importante disponibile online
Două dintre cele mai importante filme lansate în 2022, EO și Crimes of the Future, aparțin unor octogenari. Lucru care m-a inspirat să profit de un foarte util program curatoriat de platforma MUBI.
979 17 Biro coperta1 jpg
Filiera basarabeană
Nu cred că am dus vreodată lipsă de dive în cultura noastră pop – înainte de ’90, Angela Similea ori Corina Chiriac dominau preferințele și colecțiile de discuri Electrecord, dominație de gen ce s-a păstrat și în anii ’90
979 22 coperta1 jpeg
Rushdie neînțelesul
El însă a ajuns în această situație pentru că nu a avut cum să fie altfel decît el însuși.
p 23 Fiinta retractata si refractata, spionata de constiinta sa, 1951 jpg
Victor Brauner – Retractarea sau „retragerea în sine“
Prin reinstaurarea imaginilor mitice, căderea este „răul eliberator“ care conduce la obţinerea elixirului vieţii (Gershom Scholem, La Kabbale et sa symbolique, Payot, Paris, 2003).
Afis Lettre jpg
De Ziua Culturii Naționale, dezbatere despre viitorul presei culturale tipărite, organizată de ICR prin Centrul Național al Cărții
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 16.00, la Seneca Anticafe (str. Arhitect Ion Mincu 1), va avea loc o întîlnire cu tema Presa culturală: schițe pentru un viitor posibil
Afis 13 ian 2023 Sala Radio jpg
Concert de Ziua Culturii Naționale la Sala Radio
Vineri, 13 ianuarie 2023 (de la 19.00), primul concert al noului an pe scena Sălii Radio va fi prezentat cu ocazia Zilei Culturii Naționale și se va desfășura sub bagheta lui ADRIAN MORAR, dirijor al Operei Naționale Române Cluj-Napoca.
MRM ian15 2023 portrait jpg
„Moștenitorii României muzicale”: turneu susținut de pianista Kira Frolu
Câștigătoarea bursei “Moștenitorii României muzicale” – ediția 2022, va susține o serie de recitaluri-eveniment ce vor avea loc la Brașov, București și Timișoara
p 16 Dan Barbilian adevarul ro jpg
Viața sau opera
„Personal, mă consider un reprezentant al Programului de la Erlangen, al acelei mișcări de idei care, în ceea ce privește întinderea consecințelor și răsturnarea punctelor de vedere, poate fi asemuită Discursului Metodei sau Reformei înseși.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.