Acel presentiment al posibilităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 664 din 10-16 noiembrie 2016
Acel presentiment al posibilităţii jpeg

Ce sentiment de l’été / That summer feeling (Franţa – Germania, 2015), de Mikhaël Hers. 

Cel de-al doilea lungmetraj al lui Mikhaël Hers urmăreşte cîteva momente de doliu, de-a lungul a trei veri, în trei oraşe diferite (Berlin, Paris şi New York), din viaţa membrilor unei familii care îşi continuă parcursurile în absenţa Sachei (Stéphanie Daub-Laurent), o tînără femeie aparent vibrînd de robusteţe, moartă subit, în urma unui leşin, în centrul unui parc din Berlin. Acţiunea se concentrează asupra lui Lawrence (interpretat de Anders Danielsen Lie, o trimitere vădită la Oslo, 31. August de Joachim Trier), iubitul german al Sachei, şi a lui Zoé (Judith Chemla), sora acesteia, între care ia naştere o formă de ataşament. Pe cît de sumbru e subiectul filmului lui Hers, pe atît de luminos e pus în scenă, într-un decor solar-vegetal care acaparează acţiunea, o împinge în plan secund, lăsînd în faţă o natură exuberantă, corpuri care se desfată în lumina soarelui şi o mişcare neînăbuşită de du-te-vino-uri pe străzi, în parcuri pline de verdeaţă şi în reuniuni spontane de oameni prin baruri sau pe acoperişuri de case.

Atacat în mod previzibil pentru lipsa de eficienţă a naraţiunii şi a construcţiei relaţiilor personajelor, Ce sentiment de l’été (titlul aparţine melodiei lui Jonathan Richman) nu mizează pe conturarea unei melodrame. Evenimentele la care participăm sînt puţine şi, în afara celui iniţial, decisiv, rămîn pînă la final neconflictuale: vizita lui Lawrence la Paris sau a lui Zoé la New York se desfăşoară în cadrul unor plimbări în parc, mese în familie sau petreceri cu prietenii şi a unor discuţii banale. Evenimentele importante şi grave există (înmormîntarea, de pildă, elucidarea cauzelor morţii fac parte din poveste), dar se petrec în afara cadrului şi sînt cel mult amintite, cum e, de pildă, amintită perioada de aparentă depresie a lui Lawrence, în care întrerupe legăturile cu familia Sachei. Există şi o înclinaţie a filmului de a menaja spectatorul de absolut orice formă de violenţă (moartea e mai asemănătoare unei căderi în somn, suferinţa mamei Sachei rămîne în spatele unei uşi, în timp ce filmul abundă de verdeaţă şi oameni care se bucură de vară) şi o încercare de a menţine un ton egal-melancolic de-a lungul întregului film, în ritmul unei coloane sonore la fel de egale, care îl accentuează. Miza la care aspiră Ce sentiment de l’été e mai degrabă poetică, iar conflictul nu e neapărat narativ (folosirea actriţei Marie Rivière nu e singurul lucru care aminteşte de filmele lui Éric Rohmer). Indiciile ivite din vizite şi discuţiile între prieteni ne dau de înţeles că Lawrence suferă de un blocaj (ca scriitor, nu a mai terminat ceva de la moartea Sachei, adică de trei ani, şi preferă să se ocupe de traducerea unor manuale tehnice). Faptul că filmul foloseşte elipsele, lăsînd celelalte luni ale anului în afară şi filmînd doar scene din cele trei veri, lasă impresia imposibilităţii sale de a ieşi din acea vară, revenirea sa concomitentă cu revenirea filmului la momentul respectiv, în timp ce lumea din jurul său dansează şi se joacă în ritmul unor noi veri, lasă impresia unui conflict dintre timpul său interior, al memoriei, şi un timp exterior, al anotimpului care se manifestă în toată luminozitatea sa, indiferent la propriul său întuneric.

Alegerea de a filma pe Super 16 mm oferă filmului ceva din aspectul unui film home made. Spre finalul acestuia, camera abandonează de tot acţiunea, luînd forma unor momente de documentar, filmînd oamenii din parc, aşezaţi pe pături, implicaţi în jocuri, participînd la ritmul natural al verii, neimplicaţi în povestea lui Lawrence. Excepţionalitatea experienţei acestuia ajunge să fie anulată (după ce fusese mai întîi pusă în paralel cu cea a lui Zoé, asemănătoare cu a sa, şi amendată de unul dintre prietenii săi ca o experienţă printre altele, ale numeroşilor oameni pe lîngă care se întîmplă să treacă), iar vara capătă un caracter universal, un moment de vîrf, ca cel pe care îl surprind fotografiile de familie. 

Ancuța Proca este critic de film.

comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.
1034 16 O istorie a literaturii romane pe unde scurte jpg
„Loc de urlat”
Critica devine, astfel, şi recurs, pledînd, ca într-o instanţă, pe scena jurnalisticii politice şi a diplomaţiei europene pentru respectarea dreptului de liberă exprimare şi împotriva măsurilor abuzive ale regimului.
p 17 jpg
Impresii hibernale
Astea fiind spuse, Prin ierburi uscate nu e deloc lipsit de har – ba chiar, dat fiind efortul de a-l dibui chiar în miezul trivialității, filmul e o reușită atemporală, care s-ar putea să îmbătrînească frumos.

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.