Festival în vremea holerei
Cam asta fac: a treia ediţie a Festivalului de Literatură. Deşi am început să lucrăm mai devreme ca niciodată, adică prin iulie, tot ne-a prins ajunul festivalului cu site-ul neterminat, cu afişele şi cataloagele netipărite, cu... Nu mai vorbesc de sponsori, pentru că, dacă anii trecuţi ne priveau cu o admiraţie condescendentă (da, ştiu, însă asta e combinaţia care descrie perfect atitudinea), anul acesta nici nu ne-au mai privit. Aşa că ne resemnăm cu rolul de copii ai nimănui şi încă facem un Festival care ne aduce o singură bucurie: aceea de a strînge cam 200 de oameni timp de trei seri la rînd, într-un club unde vedeta e literatura.
Luna viitoare trec de partea cealaltă a baricadei: după ce am tăiat, lăudat, disecat, cusut la loc cărţile altora timp de 12 ani, săptămînal, îmi vine rîndul la masa de operaţii. Adică public epistolele cu Vasile Ernu, carte pe care o lansăm la tîrg. Acum, partea lui Ernu nu-mi dă mari emoţii, pentru că, vorba cuiva, nu spun cine, Ernu are publicul lui. Nu mi-am dat seama însă cui mă adresez eu, dacă merită să se taie copaci din cauza mea şi dacă, pînă la urmă, mă adresez cuiva. Şi, ca să închei într-o notă optimistă, fiu-meu a început să vorbească, asta însemnînd cîteva cuvinte noi şi stîlcite pe zi, apoi propoziţii care mai de care mai amuzante. Astfel a apărut în viaţa noastră personajul „şaptele“. Şaptele este, în fapt, Şarpele, adică arhetipul care te muşcă de fund cînd te duci singur într-o cameră cu lumina stinsă. Plus infinite derivaţii: în cartea cu şoricei remarcăm faptul că fiecare animăluţ poartă un Şapte. Adică au coadă bietele creaturi.
Aşa că zic şi eu, dacă reuşim să fentăm Şaptele, vă invit săptămîna asta la Festivalul de Literatură.
Bogdan-Alexandru Stănescu este preşedintele Festivalului Internaţional de Literatură Bucureşti şi director editorial al Editurii Polirom.
