Europa, un cuvînt…

Publicat în Dilema Veche nr. 742 din 10-16 mai 2018
Europa, un cuvînt… jpeg

În experiența mea, călătoriile profesionale în Africa și în America au fost revelatorii. Africa, în 2000 (în Togo și Benin), m-a învățat că fac parte, ca femeie albă, trăind în Europa, dintr-o minoritate în orice caz privilegiată prin comparație cu soarta femeilor din țări asiatice, arabe sau a celor de pe continentul african. America m-a învățat altceva: că sîntem extrem de eurocentrici, că avem impresia că lumea se concentrează pe ceea ce se petrece pe continentul în care trăim, că îi cunoaștem caracteristicile. Nimic mai fals. Comparația anecdotică a lui Denis de Rougemont, care asemănă Europa cu un elefant pe care, dacă îl privești la microscop, nu știi ce este, dar dacă te îndepărtezi, îi stabilești profilul și-i sesizezi imediat identitatea de animal cu trompă, e cum nu se poate mai justă. Cum facem ca această conștiință, aceea de a fi european, să fie tradusă inteligibil și să aibă sens într-o lume care s a globalizat, care trece printr-o revoluție tehnologică accelerată și care a standardizat și simplificat transmisia, comunicarea, conținuturile umaniste?!

Abordarea interguvernamentală

După cel de-al Doilea Război Mondial, textul Convenției Culturale Europene se baza pe cinci principii fundamentale: toleranța, acceptarea reciprocă a diversității culturale, protecția culturii europene, promovarea contribuțiilor naționale la patrimoniul cultural comun, încurajarea studiului istoriei, limbilor, culturilor europene. Acest text, semnat sub egida Consiliului Europei în 1955, reflectă la nivelul guvernelor membre o hotărîre politică evidentă de a da culturii rolul de mediator, de pacificator și de interconector, ca pe o garanție a viitoarelor acorduri bilaterale între state, a pacificării „emoționale“ a unei Europe încă tulburate de conflictul armat.

Cine își mai amintește, azi, de Convenția Culturală Europeană? Aproape nimeni. De altfel, cooperarea culturală intensă între statele occidentale ale Europei anilor 1970-1980 s a bazat pe aceste principii. Convenția a devenit, paradoxal, desuetă sub șocul căderii comunismului, adică tocmai în contextul care ar fi trebuit, de fapt, să o facă încă mai actuală. Căderea ei în uitare se poate explica însă și prin aceea că, odată pusă în mișcare dinamica de cooperare culturală bilaterală și multilaterală care a culminat în anii 1990, totul părea să fie sortit a dura pentru totdeauna, așadar principiile Convenției deveniseră o practică vie în schimburile între națiuni. Rețelele culturale informale, născute și ele sub acest impuls conectiv, se dezvoltau exponențial, iar lumea artistică europeană balansa fericit între modelul francez (luxos și generos financiar) și cel anglo-saxon (pragmatic și orientat către revitalizarea activistă a comunităților fără mijloace și către salvarea simbolică a acestora prin cultură).

În siajul aceleiași Convenții apare cultura festivalurilor europene de tot felul, apar uzinele părăsite transformate în spații culturale alternative, apare nevoia de marginalitate culturală care cucerește centrul prin nonconformismul ei, apare legătura tot mai puternică între cultură și drepturile omului, între cultură și democrație. Accesul la cultură sub cele mai variate forme devine un imperativ social incontestabil, luat de către cetățenii Europei ca un dat definitiv și organic.

Efectul involuntar al acestei dinamici este însă și o tot mai pronunțată desacralizare, la nivel european, a domeniului culturii ca vector civilizator, ca instanță educativă, formatoare, ca spațiu al inițiaților și al inițierii. Așa încît, la căderea comunismului, petrecută cu numai trei ani înaintea adoptării Tratatului de la Maastricht (care oferea, în fine, o soluție de finanțare comunitară a culturii prin programe complementare), cîteva dinamici devin active. Este momentul de final al celor „treizeci de ani glorioși“ (glorioși în termeni de prosperitate financiară din fonduri publice), explozia globalizată a noilor tehnologii se pregătește și, prin aceasta, naște o „cultură a imaginii“ dominată de filmul american și de industriile vizuale ale publicității. Cultura Europei devine, sub toate aceste presiuni conjugate, în primul rînd un bun de consum al cetățeanului european. Or, consumul nu produce dinamici de coeziune, el nu respectă principii umaniste. El produce competiție, diviziune, individualism, obsesia succesului. El transformă arta în divertisment, anulează aspirațiile simbolice și le dă o valoare măsurabilă. Politicile publice ale țărilor europene (în marea lor majoritate) nu știu să se modernizeze în fața acestor provocări. Ele își continuă logica centralizată, unilaterală, bazată pe o viziune segmentată și depășită a sistemului cultural, continuă susținerea financiară inerțială, aceea care merge mult mai mult către instituții și infrastructuri decît către creativitate și noile dinamici puse în mișcare de evoluția globalizării.

În 1997, raportul Consiliului Europei „In from the Margins“ – unul dintre documentele sintetice fundamentale despre evoluția politicilor culturale în Europa în decursul a cincizeci de ani – formulează radical întrebarea: „Există un viitor pentru cultura europeană?“ Răspunsul, în raport, rămîne unul deschis. Parafrazîndu-l pe Peter Brook, am spune că „întrebarea este cea care, încă pînă azi, ne reunește“.

Abordarea intelectuală

Încă din 1954, Hannah Arendt observa, în Criza culturii, că trecerea de la cultura elitelor la cea democratic accesibilă, de la cultura inițiaților la cea „pentru toată lumea“, de la cultura „sacră“ la cea „marketizabilă“ reprezintă de fapt pericolul esențial în protejarea și prezervarea domeniului culturii europene.

Comunicarea luînd progresiv și exhaustiv locul conținutului, estetica „distractivului“ înlocuind arta critică, provocatoare, simplificarea mesajului constituind baza transmisiei creative, cultura se transformă fie în propagandă, fie în bun comercial.

Denis de Rougemont, în 1962, în emo­ționanta sa pledoarie intitulată Șansele Europei, afirma că Europa e unică fiindcă a descoperit lumea, nimeni n-a descoperit Europa, a dominat integral părți ale lumii, dar n-a fost niciodată cucerită în integralitatea ei, a influențat cultural radical alte culturi, alte culturi n-au influențat-o radical. Observațiile lui de Rougemont sînt, astăzi, în continuare valabile, cu toate că, din punct de vedere cultural, dominația exportului cultural american către Europa este evidentă și generalizată.

În 1987, Edgar Morin vorbește despre Europa policentrică și necesitatea de a renunța, de a impune un model cultural european omogen. El propune un model de adaptare a Europei la globalizare prin adoptarea unui concept cultural deschis, singurul capabil să includă diferențele fără să distrugă baza primordială a civilizației europene.

În 2003, Tzvetan Todorov, în fața crizei provocate de războiul declanșat în Irak, scrie eseul Noua dezordine mondială, în care formulează ceea ce numește valorile europene perene: raționalitatea, statul de drept, democrația, libertatea individuală, laicitatea și toleranța. Constatînd periclitarea acestor valori de către presiuni exterioare Europei, Todorov invită la o recîștigare a dominației intelectuale, umaniste a Europei, într-o lume unde forțele divizioniste marcate de obsesia puterii armate pot declanșa un cataclism mondial. Fără să formuleze direct termenul „cultură“, el reafirma necesitatea de a reda o voce esențială valorilor, nu intereselor, pe continent.

Cît despre Europa politică și tehnocrată, ea merită o analiză aparte, cu atît mai mult cu cît astăzi, confruntată cu Brexitul, cu turbulența creată de criza imigranților, cu renașterea tensiunilor Est-Vest, a naționalismelor și mișcărilor de extremă dreaptă, această Europă ar vrea să apeleze, ca soluție, la o verigă de legătură intra-europeană pe care a slăbit-o tot mai mult între timp – cea a realităților interculturale.

A devenit azi Europa doar un cuvînt?… Încă nu. Dar ceea ce fiecare dintre noi ar trebui să încerce să înțeleagă este că, profund marcată de reașezările globale, slăbită în însăși esența ei culturală – singura care îi dă liantul identitar –, Europa de azi este, asemeni orașelor invizibile ale lui Calvino, un splendid spațiu al memoriei noastre subiective, pe cale să dispară dacă nu vom reuși să îl reinventăm. 

(articolul de față reprezintă o formă abreviată a conferinței din cadrul programului „Intersecțiile de miercuri“ de la Rezidența BRD Scena9) 

Corina Şuteu este expert internaţional în management şi politici culturale. A fost director al Mastère Spécialisé Européen en Management des Entreprises Culturelles al Şcolii de Comerţ din Dijon. A fost director al Institutului Cultural Român de la New York și, timp de opt luni, ministru al Culturii. Este preşedinte al Making Waves, festivalul de film românesc de la New York.

Foto: Edgar Morin, wikipedia

dilemaveche ro   Dragostea pentru lectura O mostenire pentru generatiile viitoare jpg
Dragostea pentru lectură: O moștenire pentru generațiile viitoare
Îți amintești de clipele petrecute în copilărie când stăteai cufundat în paginile unei cărți captivante?
comunism jpg
Istoria comunismului: lecturi esențiale pentru a înțelege un fenomen global
Comunismul a fost un fenomen global care a influențat profund secolul XX, iar studiul său continuă să fie de mare interes pentru istorici, politologi și publicul larg.
comunicat instituto cervantes espacio femenino 2024 jpg
Cinema feminin din Spania și America Latină, în luna martie, la Institutul Cervantes din București
Și în acest an, luna femeii este sărbătorită la Institutul Cervantes cu o serie de filme care aduc în atenția publicului o serie de creații cinematografice semnate de artiste din spațiul cultural hispanic.
1038 16 IMG 20220219 WA0027 jpg
Compilați, compilați...
Îi las plăcerea să reflecteze asupra
p 17 jpg
La contactul cu pielea
Smoke Sauna Sisterhood e pe de-a-ntregul cuprins în titlul său: într-o saună retrasă.
1038 17b Idles Tangk webp
Tobe + chitare = love
Nu știi neapărat ce vrea să fie acest prolog, dar exact fiindcă e un prolog mergi mai departe
image png
387326384 1387431755465458 2939236580515263623 n jpg
Orice sfârșit e un nou început
Când faci febră, când plângi din senin, când râzi cu toată gura știrbă.
Afișe Turneul Național 08 jpg
Martie este luna concertelor de chitară
În perioada 16-30 martie 2024, Asociația ChitaraNova vă invită la concertele din cadrul turneului național „Conciertos para Guitarra”.
426457521 938541944508703 1123635049469230038 n jpg
One World Romania – Focus Ucraina: proiecție „Photophobia”
„Photophobia” marchează doi ani de la începerea războiului în Ucraina și va avea loc pe 24 februarie la Cinema Elvire Popesco.
1037 15 Maria Ressa   Cum sa infrunti un dictator CV1 jpg
O bombă atomică invizibilă
Ce ești tu dispus(ă) să sacrifici pentru adevăr?
p 17 2 jpg
Spectacol culinar
Dincolo de ținuta posh, respectabilă și cam balonată, a filmului, care amenință să îl conducă într-o zonă pur decorativă, cineastul găsește aici materia unei intime disperări.
1037 17 cop1 png
Liric & ludic
Esența oscilează între melancolie și idealism romantic.
Vizual FRONT landscape png
FRONT: expoziție de fotografie de război, cu Vadim Ghirda și Larisa Kalik
Vineri, 23 februarie, de la ora 19:00, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, se deschide expoziția de fotografie de război FRONT, la Rezidența9 (I.L. Caragiale 32) din București.
image png
Lansare de carte și sesiune de autografe – Dan Perșa, Icar 89
Vă invităm joi, 15 februarie, de la ora 18, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu Dan Perșa, autorul romanului Icar 89, publicat în colecția de literatură contemporană a Editurii Humanitas.
p 16 O  Nimigean adevarul ro jpg
Sfidarea convențiilor
O. Nimigean nu doar acordă cititorului acces la realitatea distorsionată pe care o asamblează, ci îl face parte integrantă a acesteia.
1036 17 Summit foto Florin Stănescu jpg
Teatru de cartier
Dorința de a surprinde tabloul social în complexitatea lui, cu toate conexiunile dintre fenomene, are însă și un revers.
p 23 Compozitie pe tema Paladistei, 1945 jpg
Victor Brauner – Paladienii și lumea invizibilului
Reprezentările Paladistei sînt prefigurări fantastice în care contururile corpului feminin sugerează grafia literelor unui alfabet „erotic“ care trimite la libertatea de expresie a scrierilor Marchizului de Sade.
1 Afiș One World Romania 17 jpg
S-au pus în vînzare abonamentele early bird pentru One World România #17
Ediția de anul acesta a One World România își invită spectatorii în perioada 5 - 14 aprilie.
Poster orizontal 16 02 2024 Brahms 2  jpg
INTEGRALA BRAHMS II: DIRIJORUL JOHN AXELROD ȘI VIOLONISTUL VALENTIN ȘERBAN
Vineri, 16 februarie 2024 (19.00), ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO vă invită la Sala Radio la cel de-al doilea concert dintr-un „maraton artistic” dedicat unuia dintre cei mai mari compozitori germani.
1035 16 coperta bogdan cretu jpg
Două romane vorbite
Roman vorbit prin încrucișări de voci, ele însele încrucișate biografic în feluri atît de neașteptate, cartea lui Bogdan Crețu reușește performanța unei povești de dragoste care evită consecvent patetismul.
p 17 2 jpg
Plăcerea complotului
Pariser nu e naiv: Europa nu mai e aceeași.
1035 17 The Smile Wall Of Eyes 4000x4000 bb30f262 thumbnail 1024 webp
Forme libere
Grupul The Smile va concerta la Arenele Romane din București pe data de 17 iunie 2024, de la ora 20.
Poster 4 copy 12 09 02 2024  jpg
Din S.U.A. la București: dirijorul Radu Paponiu la pupitrul Orchestrei Naționale Radio
În afara scenelor din România, muzicianul a susţinut recitaluri şi concerte la Berlin, Praga, Munchen, Paris, Lisabona, Londra.

Parteneri

comisia europeana
Bugetul UE: Cine plătește și cine câștigă cel mai mult. Cum stă România
În bugetul UE, națiunile mai bogate din vestul și nordul Europei servesc în principal drept contributori neți, în timp ce membrii Europei Centrale și de Est sunt principalii beneficiari.
Biserica Sf  Nicolae din Demre Antalya Turcia și sarcofagul Sfântului Nicolae Colaj Anadolu Getty Images
Mormântul Sfântului Nicolae, care a inspirat povestea „Moș Crăciun”, descoperit sub o biserică din Turcia
În 2022, arheologii au început săpăturile sub o biserică din sudul Turciei, bănuind că acolo ar putea fi mormântul Sfântului Nicolae. Recent, eforturile lor au scos la lumină un sarcofag de calcar, despre care se crede că a adăpostit rămășițele episcopului ce a inspirat legenda lui Moș Crăciun.
image png
„Am aflat că soția mea a avut cândva o relație cu bărbatul care este acum iubitul mamei ei” - reacția bărbatului când l-a întâlnit pe fostul iubit al soției sale
Faptul că soția sa s-a iubit în trecut cu un bărbat care în prezent este iubitul mamei ei a creat o mare frustrare pentru un bărbat în vârstă de 35 de ani. Cum a reacționat când a aflat și de ce anume se teme?
dacii jpg
Originea dacilor este diferită de ceea ce învățăm la școală. O serie de ipoteze arată că erau mai degrabă celto-daci decât geto-daci
Originea etnică a dacilor rămâne și astăzi un mister. Tot mai mulți specialiști spun că geții și dacii erau, de fapt, popoare diferite, cel mult cu un fond comun. Dacii sunt atestați mult mai târziu decât geții și, în plus, ar fi rezultatul unui conglomerat tribal și etnic .
Priveliștile spectaculoase de pe pârtiile Transalpina Voineasa Foto Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa
Cel mai spectaculos domeniu schiabil din țară: pârtii deschise zilnic, înainte de Poiana Brașov. Surpriza sezonului
Domeniul Schiabil Transalpina-Voineasa, din județul Vâlcea, și-a deschis oficial porțile pentru un nou sezon, atrăgând pasionații de aventură pe zăpadă din toate colțurile țării. Cu pârtii deschise încă din 30 noiembrie 2024, acest paradis al sporturilor de iarnă promite experiențe de neuitat.
shutterstock 2367557395 jpg
De ce fierbe luna lui Jupiter. Noi observații ale NASA deslușește un mister vechi de 45 de ani
Nava spațială Juno a NASA a făcut noi descoperiri despre luna de foc a planeti Jupiter, Io, cel mai activ vulcanic corp din sistemul nostru solar, rezolvând o problemă ce intrigă de multă vreme oamenii de știință, relatează CNN.
Pacienţi Covid în Spitalul Găeşti. FOTO
România, cel mai bolnav pacient al Europei. De ce am ajuns în această situație - Concluzia raportului „Health at a Glance”
În comparație cu media Uniunii Europene, în România mor de trei ori mai mulți pacienți din cauza unor boli tratabile, iar speranța de viață sănătoasă este printre cele mai reduse. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, ne plasăm pe locul 22 din 27 de țări UE.
70d089e60bbdf4d2c00cdc56f8dfd5c1 jpg
Luptătorii uiguri din Siria amenință China: „Suntem mujahedinii din Turkistanul de Est”
Un grup militant uigur care a participat la răsturnarea dictatorului Bashar-al Assad a promis că va duce mai departe lupta în țara lor de origine, China.
Palma de Mallorca Spania Sursă foto Dertour
Zboruri directe din Sibiu către destinații populare precum Palma de Mallorca, din 2025
Din vara anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu își va extinde opțiunile de zbor către o nouă destinație îndrăgită de români: Palma de Mallorca, una dintre cele mai apreciate locații de vacanță din Spania.