Europa, un cuv├«ntÔÇŽ

Publicat în Dilema Veche nr. 742 din 10-16 mai 2018
Europa, un cuv├«ntÔÇŽ jpeg

├Än experien╚Ťa mea, c─âl─âtoriile profesionale ├«n Africa ╚Öi ├«n America au fost revelatorii. Africa, ├«n 2000 (├«n Togo ╚Öi Benin), m-a ├«nv─â╚Ťat c─â fac parte, ca femeie alb─â, tr─âind ├«n Europa, dintr-o minoritate ├«n orice caz privilegiat─â prin compara╚Ťie cu soarta femeilor din ╚Ť─âri asiatice, arabe sau a celor de pe continentul african. America m-a ├«nv─â╚Ťat altceva: c─â s├«ntem extrem de eurocentrici, c─â avem impresia c─â lumea se concentreaz─â pe ceea ce se petrece pe continentul ├«n care tr─âim, c─â ├«i cunoa╚Ötem caracteristicile. Nimic mai fals. Compara╚Ťia anecdotic─â a lui Denis de Rougemont, care asem─ân─â Europa cu un elefant pe care, dac─â ├«l prive╚Öti la microscop, nu ╚Ötii ce este, dar dac─â te ├«ndep─ârtezi, ├«i stabile╚Öti profilul ╚Öi-i sesizezi imediat identitatea de animal cu tromp─â, e cum nu se poate mai just─â. Cum facem ca aceast─â con╚Ötiin╚Ť─â, aceea de a fi european, s─â fie tradus─â inteligibil ╚Öi s─â aib─â sens ├«ntr-o lume care s a globalizat, care trece printr-o revolu╚Ťie tehnologic─â accelerat─â ╚Öi care a standardizat ╚Öi simplificat transmisia, comunicarea, con╚Ťinuturile umaniste?!

Abordarea interguvernamental─â

Dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, textul Conven╚Ťiei Culturale Europene se baza pe cinci principii fundamentale: toleran╚Ťa, acceptarea reciproc─â a diversit─â╚Ťii culturale, protec╚Ťia culturii europene, promovarea contribu╚Ťiilor na╚Ťionale la patrimoniul cultural comun, ├«ncurajarea studiului istoriei, limbilor, culturilor europene. Acest text, semnat sub egida Consiliului Europei ├«n 1955, reflect─â la nivelul guvernelor membre o hot─âr├«re politic─â evident─â de a da culturii rolul de mediator, de pacificator ╚Öi de interconector, ca pe o garan╚Ťie a viitoarelor acorduri bilaterale ├«ntre state, a pacific─ârii ÔÇ×emo╚ŤionaleÔÇť a unei Europe ├«nc─â tulburate de conflictul armat.

Cine ├«╚Öi mai aminte╚Öte, azi, de Conven╚Ťia Cultural─â European─â? Aproape nimeni. De altfel, cooperarea cultural─â intens─â ├«ntre statele occidentale ale Europei anilor 1970-1980 s a bazat pe aceste principii. Conven╚Ťia a devenit, paradoxal, desuet─â sub ╚Öocul c─âderii comunismului, adic─â tocmai ├«n contextul care ar fi trebuit, de fapt, s─â o fac─â ├«nc─â mai actual─â. C─âderea ei ├«n uitare se poate explica ├«ns─â ╚Öi prin aceea c─â, odat─â pus─â ├«n mi╚Öcare dinamica de cooperare cultural─â bilateral─â ╚Öi multilateral─â care a culminat ├«n anii 1990, totul p─ârea s─â fie sortit a dura pentru totdeauna, a╚Öadar principiile Conven╚Ťiei deveniser─â o practic─â vie ├«n schimburile ├«ntre na╚Ťiuni. Re╚Ťelele culturale informale, n─âscute ╚Öi ele sub acest impuls conectiv, se dezvoltau exponen╚Ťial, iar lumea artistic─â european─â balansa fericit ├«ntre modelul francez (luxos ╚Öi generos financiar) ╚Öi cel anglo-saxon (pragmatic ╚Öi orientat c─âtre revitalizarea activist─â a comunit─â╚Ťilor f─âr─â mijloace ╚Öi c─âtre salvarea simbolic─â a acestora prin cultur─â).

├Än siajul aceleia╚Öi Conven╚Ťii apare cultura festivalurilor europene de tot felul, apar uzinele p─âr─âsite transformate ├«n spa╚Ťii culturale alternative, apare nevoia de marginalitate cultural─â care cucere╚Öte centrul prin nonconformismul ei, apare leg─âtura tot mai puternic─â ├«ntre cultur─â ╚Öi drepturile omului, ├«ntre cultur─â ╚Öi democra╚Ťie. Accesul la cultur─â sub cele mai variate forme devine un imperativ social incontestabil, luat de c─âtre cet─â╚Ťenii Europei ca un dat definitiv ╚Öi organic.

Efectul involuntar al acestei dinamici este ├«ns─â ╚Öi o tot mai pronun╚Ťat─â desacralizare, la nivel european, a domeniului culturii ca vector civilizator, ca instan╚Ť─â educativ─â, formatoare, ca spa╚Ťiu al ini╚Ťia╚Ťilor ╚Öi al ini╚Ťierii. A╚Öa ├«nc├«t, la c─âderea comunismului, petrecut─â cu numai trei ani ├«naintea adopt─ârii Tratatului de la Maastricht (care oferea, ├«n fine, o solu╚Ťie de finan╚Ťare comunitar─â a culturii prin programe complementare), c├«teva dinamici devin active. Este momentul de final al celor ÔÇ×treizeci de ani glorio╚ÖiÔÇť (glorio╚Öi ├«n termeni de prosperitate financiar─â din fonduri publice), explozia globalizat─â a noilor tehnologii se preg─âte╚Öte ╚Öi, prin aceasta, na╚Öte o ÔÇ×cultur─â a imaginiiÔÇť dominat─â de filmul american ╚Öi de industriile vizuale ale publicit─â╚Ťii. Cultura Europei devine, sub toate aceste presiuni conjugate, ├«n primul r├«nd un bun de consum al cet─â╚Ťeanului european. Or, consumul nu produce dinamici de coeziune, el nu respect─â principii umaniste. El produce competi╚Ťie, diviziune, individualism, obsesia succesului. El transform─â arta ├«n divertisment, anuleaz─â aspira╚Ťiile simbolice ╚Öi le d─â o valoare m─âsurabil─â. Politicile publice ale ╚Ť─ârilor europene (├«n marea lor majoritate) nu ╚Ötiu s─â se modernizeze ├«n fa╚Ťa acestor provoc─âri. Ele ├«╚Öi continu─â logica centralizat─â, unilateral─â, bazat─â pe o viziune segmentat─â ╚Öi dep─â╚Öit─â a sistemului cultural, continu─â sus╚Ťinerea financiar─â iner╚Ťial─â, aceea care merge mult mai mult c─âtre institu╚Ťii ╚Öi infrastructuri dec├«t c─âtre creativitate ╚Öi noile dinamici puse ├«n mi╚Öcare de evolu╚Ťia globaliz─ârii.

├Än 1997, raportul Consiliului Europei ÔÇ×In from the MarginsÔÇť ÔÇô unul dintre documentele sintetice fundamentale despre evolu╚Ťia politicilor culturale ├«n Europa ├«n decursul a cincizeci de ani ÔÇô formuleaz─â radical ├«ntrebarea: ÔÇ×Exist─â un viitor pentru cultura european─â?ÔÇť R─âspunsul, ├«n raport, r─âm├«ne unul deschis. Parafraz├«ndu-l pe Peter Brook, am spune c─â ÔÇ×├«ntrebarea este cea care, ├«nc─â p├«n─â azi, ne reune╚ÖteÔÇť.

Abordarea intelectual─â

├Änc─â din 1954, Hannah Arendt observa, ├«n Criza culturii, c─â trecerea de la cultura elitelor la cea democratic accesibil─â, de la cultura ini╚Ťia╚Ťilor la cea ÔÇ×pentru toat─â lumeaÔÇť, de la cultura ÔÇ×sacr─âÔÇť la cea ÔÇ×marketizabil─âÔÇť reprezint─â de fapt pericolul esen╚Ťial ├«n protejarea ╚Öi prezervarea domeniului culturii europene.

Comunicarea lu├«nd progresiv ╚Öi exhaustiv locul con╚Ťinutului, estetica ÔÇ×distractivuluiÔÇť ├«nlocuind arta critic─â, provocatoare, simplificarea mesajului constituind baza transmisiei creative, cultura se transform─â fie ├«n propagand─â, fie ├«n bun comercial.

Denis de Rougemont, ├«n 1962, ├«n emo┬ş╚Ťionanta sa pledoarie intitulat─â ╚śansele Europei, afirma c─â Europa e unic─â fiindc─â a descoperit lumea, nimeni n-a descoperit Europa, a dominat integral p─âr╚Ťi ale lumii, dar n-a fost niciodat─â cucerit─â ├«n integralitatea ei, a influen╚Ťat cultural radical alte culturi, alte culturi n-au influen╚Ťat-o radical. Observa╚Ťiile lui de Rougemont s├«nt, ast─âzi, ├«n continuare valabile, cu toate c─â, din punct de vedere cultural, domina╚Ťia exportului cultural american c─âtre Europa este evident─â ╚Öi generalizat─â.

├Än 1987, Edgar Morin vorbe╚Öte despre Europa policentric─â ╚Öi necesitatea de a renun╚Ťa, de a impune un model cultural european omogen. El propune un model de adaptare a Europei la globalizare prin adoptarea unui concept cultural deschis, singurul capabil s─â includ─â diferen╚Ťele f─âr─â s─â distrug─â baza primordial─â a civiliza╚Ťiei europene.

├Än 2003, Tzvetan Todorov, ├«n fa╚Ťa crizei provocate de r─âzboiul declan╚Öat ├«n Irak, scrie eseul Noua dezordine mondial─â, ├«n care formuleaz─â ceea ce nume╚Öte valorile europene perene: ra╚Ťionalitatea, statul de drept, democra╚Ťia, libertatea individual─â, laicitatea ╚Öi toleran╚Ťa. Constat├«nd periclitarea acestor valori de c─âtre presiuni exterioare Europei, Todorov invit─â la o rec├«╚Ötigare a domina╚Ťiei intelectuale, umaniste a Europei, ├«ntr-o lume unde for╚Ťele divizioniste marcate de obsesia puterii armate pot declan╚Öa un cataclism mondial. F─âr─â s─â formuleze direct termenul ÔÇ×cultur─âÔÇť, el reafirma necesitatea de a reda o voce esen╚Ťial─â valorilor, nu intereselor, pe continent.

C├«t despre Europa politic─â ╚Öi tehnocrat─â, ea merit─â o analiz─â aparte, cu at├«t mai mult cu c├«t ast─âzi, confruntat─â cu Brexitul, cu turbulen╚Ťa creat─â de criza imigran╚Ťilor, cu rena╚Öterea tensiunilor Est-Vest, a na╚Ťionalismelor ╚Öi mi╚Öc─ârilor de extrem─â dreapt─â, aceast─â Europ─â ar vrea s─â apeleze, ca solu╚Ťie, la o verig─â de leg─âtur─â intra-european─â pe care a sl─âbit-o tot mai mult ├«ntre timp ÔÇô cea a realit─â╚Ťilor interculturale.

A devenit azi Europa doar un cuv├«nt?ÔÇŽ ├Änc─â nu. Dar ceea ce fiecare dintre noi ar trebui s─â ├«ncerce s─â ├«n╚Ťeleag─â este c─â, profund marcat─â de rea╚Öez─ârile globale, sl─âbit─â ├«n ├«ns─â╚Öi esen╚Ťa ei cultural─â ÔÇô singura care ├«i d─â liantul identitar ÔÇô, Europa de azi este, asemeni ora╚Öelor invizibile ale lui Calvino, un splendid spa╚Ťiu al memoriei noastre subiective, pe cale s─â dispar─â dac─â nu vom reu╚Öi s─â ├«l reinvent─âm. 

(articolul de fa╚Ť─â reprezint─â o form─â abreviat─â a conferin╚Ťei din cadrul programului ÔÇ×Intersec╚Ťiile de miercuriÔÇť de la Reziden╚Ťa BRD Scena9) 

Corina ┼×uteu este expert interna┼úional ├«n management ┼či politici culturale. A fost director al Mast├Ęre Sp├ęcialis├ę Europ├ęen en Management des Entreprises Culturelles al ┼×colii de Comer┼ú din Dijon. A fost director al Institutului Cultural Rom├ón de la New York ╚Öi, timp de opt luni, ministru al Culturii. Este pre┼čedinte al Making Waves, festivalul de film rom├ónesc de la New York.

Foto: Edgar Morin, wikipedia

Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.
O cineast─â de redescoperit jpeg
O cineast─â de redescoperit
Filmele Lanei Gogoberidze par s─â articuleze o preocupare pentru muta╚Ťiile istorice, pe care le altoie╚Öte cu o privire feminin─â, mereu dispus─â la autoreflexivitate subtil─â.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.