Două inconștiențe. Una dulce, alta amară

Publicat în Dilema Veche nr. 359 din 30 decembrie 2010
Ce bine că n am douăzeci de ani! jpeg

Îngerii (sau diavolaşii) întîmplării mi-au hărăzit în două zile de decembrie două experienţe aiuritor de diferite. 

Pe 13, la 8 dimineaţa, arpantam în sala de aşteptare la analizele trimestriale de sînge. Proastă programare, mi-am spus: să te duci la descusut sîngele taman după ce, cale de două zile, ţi-ai serbat ziua de naştere! Oroare!!! Păi, cum să nu te biciuiască, nenorocitule, zeul Colesterol şi nimfele trigliceride? Cum să vii la eprubetă cu sîngele doldora de delicii interzise!?! Atmosfera o ştiţi: luni dimineaţa, figuri buhăite, cearcăne, scrîşnet, tropăituri nerăbdătoare, ţîfnă, nimeni nu vede pe nimeni, am venit să mă rezolvaţi, nu mă interesează pe mine că n-aveţi doctori, eu ce să fac cu copilul ăsta care urlă? ş.a.m.d. 

Brusc însă, urechile mi se-mpiedică în dialogul dintre doi juni fiţoşi, vizibil dependenţi de gazete glamoroase, adică demult transportaţi mental Dincolo. El: desprins parcă din revista Caesar, filoform, tuns perie, pantaloni vintage à la vechiul AGVPS, fular nonşalant, cercel în urechea stîngă, ceas uriaş pe dreapta, plus două telefoane mobile. Ea – tipul PR în modelling, nostimă, impetuoasă, păr blond-cenuşiu-nărăvaş, cizmuliţe de catifea cu ciucuraşi, proaspăt venită de la Amsterdam („oraşul vieţii mele“), cu gîndul la „o Scoţie, sau o Irlandă, dacă Egiptul e nesigur, deşi aud că-n Maldive e hot“. Pe scurt: două roade tipice libertăţii noastre. 

După cîteva replici în care Balcicul s-a luptat cu Dubaiul şi Tunisul cu Veliko Tîrnovo, cade inconturnabila întrebare: „Unde faci Revelionul?“ 

Ce mi-e dat să aud!? Aşa cum nu demult am văzut, cu indicibilă plăcere, vreo zece perechi de tineri la 30 de ani (alături de sexagenari fericiţi), cu precădere actori, concoctînd un revelion ţărănesc precum în vremea echipelor regale gustiene, unde toată lumea s-a îmbrăcat în ii, bundiţe, cojocele, cuşme, fote, şoarţe şi iţari, care mai de care mai vechi, originale şi halucinante prin prospeţime – tinerii de acum plănuiau o noapte de... şoimi ai patriei.

„Revelion 1984“! a exclamat fata. Cu oameni născuţi în preajma anului orwellian şi cu, probabil, tot ce ţine de nostalgia lor: Cico şi biscuiţi Eugenia, insigne de 1 Mai, Cutezătorii, hăinuţe orange, Liceenii, „Noi, în anul 2000, cînd nu vom mai fi copii“... 

Ce mai, curată perversiune, exact precum cùrele de sălbăticie vînate în extaz de inconştienţa americană, cea care, dispreţuindu-şi ca proasta sfîntul confort mic-burghez, dă bani grei pe şedinţe de sadomasochism turistic, cu foame, agresări de tot soiul, supravieţuire în peşteri, şanţuri sau coteţe, în condiţii de Rambo. Abia m-am stăpînit s-o întreb pe juna forfotitoare: dar 1984-ul cu Big-ul Richard Burton şi şobolanii ăia vărsaţi în cuşcă l-aţi văzut!? Dar la sutele de milioane de morţi pulverizaţi în experimentul comunist, de la Troţki la Mao, v-aţi gîndit? Ştiţi cîtă suferinţă, cruzime şi moarte se ascund îndărătul medaliilor sovietice cumpărate de voi de la tonetele occidentale? Şi cît sînge nevinovat se află în spatele chipului – aşa de vînturat de voi pe pieptul tricourilor – lui Che Guevara? A devenit de bonton să citezi din Engels şi Marx. E chic să faci apel pînă şi la Cărticica roşie a lui Mao, ca să nu mai spun că lumea lui Sartre, Beauvoir, Cohn-Bendit şi toată neagra inconştienţă din Parisul lui Mai ’68 continuă să-i fascineze pe mulţi dintre (stră)nepoţii celor care, altminteri, s-au vindecat demult de virusul anarhiei, în favoarea sfintei îmburgheziri confortabile, elitiste, antisindicaliste. 

Mai prost e că bietul conservatism, centrismul cumsecade, raţiunea liberală şi ethosul creştin sînt condamnate la storcire şi vlăguire, prinse, cum sînt, între fălcile menghinei neobolşevizante. Adică între junimea castristo-guevaristă, care cochetează cu pieptoşenia „suav“ leninistă a lui Putin, şi fostul proletariat („forţa politică conducătoare“, în limbajul ceauşist, făuritoarea „omului nou, constructor conştient al...“ etc.), devenit terorism sindical sadea, pentru care socialismul stă (din nou!) să se nască. 

Poate nu m-ar fi întristat atîta fiţele troţkiste ale tinerilor cu pricina, dacă ele n-ar fi coincis cu nefericitele rezultate ale sondajului realizat de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, analizat şi de Mircea Vasilescu în editorialul său din numărul trecut al Dilemei vechi, cu (între alte cifre dătătoare de fiori) cele 44 de procente care consideră comunismul „o idee bună, dar aplicată greşit“ şi cei 83% care consideră că nu au avut de suferit în ceauşism! Păi, după cum merg lucrurile, cred că la anul pe timpul ăsta trecem de 90%. 

Adevărul este că, noi, ăştia striviţi în cele 17 procente rămase, ar fi trebuit să ne dăm seama de involuţia cu pricina încă de la alegerile din 1990 şi 1992. Cînd, ani de-a rîndul, o ţară întreagă s-a deprins să fure de la fabrică, să facă troc, să practice corupţia reciproc, să considere fărădelegea ca lege suprem-infailibilă, să „se descurce“ la foc mic, sub coviltirele şatrei, cu meditaţiile ca învăţămînt paralel ş.a.m.d. – pe scurt: să supravieţuiască şi nu să trăiască – cui să-i mai ceri limpezimea mentală de a considera liberalismul, concurenţialitatea, meritocraţia, cultul muncii, spiritul civic ş.cl. drept valori superioare pungăşiei, decerebrării şi improvizaţiei ca fel de a fi? O masă de manevră cu creier de plastilină, pe cît de nevolnică, pe atîta de isterică. 

Noroc însă că întîmplarea mi-a scos în cale, la numai două zile după revelaţia amară a inconştienţei de mai sus, o altă formă, antinomică, de (dulce) inconştienţă, venită dinspre lumea aleşilor binecuvîntaţi cu harul dăruirii, cu iubire de artă, etnologie, arhitectură şi antropologie, plus talent cît cuprinde. Şi cu o profundă, sfios decentă, dar nu mai puţin ardentă trăire a ortodoxiei în spaţiul satului românesc. 

Este vorba despre Luiza Zamora, istoric de artă, şi Şerban Bonciocat, designer specializat în fotografie de arhitectură, autorii frumosului album Lemn. Biserici din Nordul Olteniei, apărut sub egida Ordinului Arhitecţilor din România şi AFCN, cu sprijinul „West Group Arhitecture“, prefaţă de Corina Popa, postfaţă de Laura Jiga-Iliescu, şi la a cărui lansare am vorbit în seara zilei de 15 decembrie, la Librăria Cărtureşti de la MŢR. 

De ce inconştienţă? Şi de ce nu amară, ci dulce-amăgitoare, adică, la drept vorbind, terapie curată în peisajul nostru de dezmăţ autodistructiv? Asta o să vă povestesc săptămîna viitoare. 

Pînă atunci, vă doresc linişte sufletească, iubire în casă şi bună petrecere la intrarea în Noul An!  

P.S. Cititorul binevoitor îşi va fi dat, sper, seama, de greşeala pe care am făcut-o, din grabă, în articolul din nr. 357: Sorin Lavric nu s-a născut în 1943, ci are 43 de ani! Iertare. 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte a sa este Despre Cioran şi fascinaţia nebuniei, Editura Humanitas, 2010.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat în timp record în ediție românească în colecția ANANSI
„Cea mai tainică amintire a oamenilor” de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat în 2021 cu Prix Goncourt, cea mai importantă distincție literară din Franța, a apărut recent în ediție românească, la mai puțin de jumătate de an de la anunțarea premiului în Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
„Am vrut să ștergem granița dintre real și virtual, dintre obiect și reflexie” – interviu cu membrii echipei H3, creatorii instalației „Explorers of the Multiverse”, prezentată de IQOS la Romanian Design Week
Instalația interactivă „Explorers of the Multiverse” este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sînt invitați la un proces de autocunoaștere.
Rețeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: „Rețeaua Jane”
„Rețeaua Jane”, o poveste curajoasă despre drepturile femeilor, inspirată din realitățile Americii de la finalul anilor ’60, deschide cea de-a 21-a ediție TIFF, cu o proiecție de Gală organizată vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
„Moștenitorii României muzicale”. Recital susținut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Variațiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, în cadrul proiectului „Moștenitorii României muzicale”, organizat de Radio România Muzical și Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 „ficțiuni despre viață” în Competiția Oficială TIFF 2022
12 producții din toată lumea, printre care și două filme românești, intră în cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
„A fost odată la Hollywood”, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment în luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansată miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) și sîmbătă, 4 iunie, ora 12.00, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actrița Maia Morgenstern, Premiul de Excelență la TIFF 2022
Actrița Maia Morgenstern va fi omagiată la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii și vieți paralele
În „Șoferul din Oz” se asociază fericit umorul, ironia, tandrețea, caracterele hiperbolizate și inevitabila tentație a parabolei socio-politice cu priză imediată.
945 16 jos Iamandi jpg
Insațiabila nemulțumire a lui Stalin
Bolșevismul a fost exportabil și a produs rezultate „cvasiidentice” peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
Găsim orășelul mic și netulburat în care toată lumea se cunoaște cu toată lumea, găsim jocul de putere aparent blajin între localnici și intrușii „de la centru”, găsim briza ușoară de nefericire care traversează, din direcții diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizuală a celei de-a 21-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urmă de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpretează unul dintre cele mai frumoase concerte de vioară compuse vreodată
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invită să privim mai departe!
Între 1 și 12 iunie 2022, la București şi în alte zece oraşe din ţară – Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brăila, Brașov, Constanța, Sfîntu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Tîrgu Mureș – cinefilii sînt invitați la întîlnirea anuală cu cele mai recente și remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi România „acasă” pentru migranți? jpeg
Poate fi România „acasă” pentru migranți?
Corpurile sînt grele, teama, deznădejdea, dar și mîngîierea însoțesc un drum care pornește dintr-un acasă spre nu se știe unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“ jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso și „artele primare“
„L-am văzut pe Picasso asamblînd obiecte aparent neînsemnate și aceste obiecte, odată așezate de către el într-o anumită ordine, capătă viață.”
Vocea: ţipete sau şoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Viață de cuplu jpeg
Viață de cuplu
Filmului îi reușesc mult mai bine scenele de criză, cele în care intensitatea e dată pe minus, iar cadrul se lasă măturat de un crivăț emoțional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS jpeg
„Culturi cinematografice contemporane”, dezbatere organizată de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, începînd cu ora 16:00, la sediul instituției din strada Matei Voievod 75-77
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)” jpeg
Artă împotriva războiului – expoziția „Stop the War (in Ukraine)”
Între 29 aprilie și 28 mai, în Piața Regelui Mihai din București, va putea fi vizitată expoziția Stop the War (in Ukraine), prin care opt artiști români și o serie de artiști ucraineni continuă să ia atitudine împotriva războiului din Ucraina și să militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mișca, a motiva și a împinge la acțiune.
Căsătoria lui Teofil jpeg
Căsătoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria și Teofana înaintea ei, Teodora s-a văzut transformată din „nimeni” în cel mai de seamă personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.