Dou─â incon╚Ötien╚Ťe. Una dulce, alta amar─â

Publicat în Dilema Veche nr. 359 din 30 decembrie 2010
Ce bine c─â n am dou─âzeci de ani! jpeg

├Ängerii (sau diavola┼čii) ├«nt├«mpl─ârii mi-au h─âr─âzit ├«n dou─â zile de decembrie dou─â experien┼úe aiuritor de diferite. 

Pe 13, la 8 diminea┼úa, arpantam ├«n sala de a┼čteptare la analizele trimestriale de s├«nge. Proast─â programare, mi-am spus: s─â te duci la descusut s├«ngele taman dup─â ce, cale de dou─â zile, ┼úi-ai serbat ziua de na┼čtere! Oroare!!! P─âi, cum s─â nu te biciuiasc─â, nenorocitule, zeul Colesterol ┼či nimfele trigliceride? Cum s─â vii la eprubet─â cu s├«ngele doldora de delicii interzise!?! Atmosfera o ┼čti┼úi: luni diminea┼úa, figuri buh─âite, cearc─âne, scr├«┼čnet, trop─âituri ner─âbd─âtoare, ┼ú├«fn─â, nimeni nu vede pe nimeni, am venit s─â m─â rezolva┼úi, nu m─â intereseaz─â pe mine c─â n-ave┼úi doctori, eu ce s─â fac cu copilul ─âsta care url─â? ┼č.a.m.d. 

Brusc ├«ns─â, urechile mi se-mpiedic─â ├«n dialogul dintre doi juni fi┼úo┼či, vizibil dependen┼úi de gazete glamoroase, adic─â demult transporta┼úi mental Dincolo. El: desprins parc─â din revista Caesar, filoform, tuns perie, pantaloni vintage ├á la vechiul AGVPS, fular non┼čalant, cercel ├«n urechea st├«ng─â, ceas uria┼č pe dreapta, plus dou─â telefoane mobile. Ea ÔÇô tipul PR ├«n modelling, nostim─â, impetuoas─â, p─âr blond-cenu┼čiu-n─âr─âva┼č, cizmuli┼úe de catifea cu ciucura┼či, proasp─ât venit─â de la Amsterdam (ÔÇ×ora┼čul vie┼úii meleÔÇť), cu g├«ndul la ÔÇ×o Sco┼úie, sau o Irland─â, dac─â Egiptul e nesigur, de┼či aud c─â-n Maldive e hotÔÇť. Pe scurt: dou─â roade tipice libert─â┼úii noastre. 

Dup─â c├«teva replici ├«n care Balcicul s-a luptat cu Dubaiul ┼či Tunisul cu Veliko T├«rnovo, cade inconturnabila ├«ntrebare: ÔÇ×Unde faci Revelionul?ÔÇť 

Ce mi-e dat s─â aud!? A┼ča cum nu demult am v─âzut, cu indicibil─â pl─âcere, vreo zece perechi de tineri la 30 de ani (al─âturi de sexagenari ferici┼úi), cu prec─âdere actori, concoct├«nd un revelion ┼ú─âr─ânesc precum ├«n vremea echipelor regale gustiene, unde toat─â lumea s-a ├«mbr─âcat ├«n ii, bundi┼úe, cojocele, cu┼čme, fote, ┼čoar┼úe ┼či i┼úari, care mai de care mai vechi, originale ┼či halucinante prin prospe┼úime ÔÇô tinerii de acum pl─ânuiau o noapte de... ┼čoimi ai patriei.

ÔÇ×Revelion 1984ÔÇť! a exclamat fata. Cu oameni n─âscu┼úi ├«n preajma anului orwellian ┼či cu, probabil, tot ce ┼úine de nostalgia lor: Cico ┼či biscui┼úi Eugenia, insigne de 1 Mai, Cutez─âtorii, h─âinu┼úe orange, Liceenii, ÔÇ×Noi, ├«n anul 2000, c├«nd nu vom mai fi copiiÔÇť... 

Ce mai, curat─â perversiune, exact precum c├╣rele de s─âlb─âticie v├«nate ├«n extaz de incon┼čtien┼úa american─â, cea care, dispre┼úuindu-┼či ca proasta sf├«ntul confort mic-burghez, d─â bani grei pe ┼čedin┼úe de sadomasochism turistic, cu foame, agres─âri de tot soiul, supravie┼úuire ├«n pe┼čteri, ┼čan┼úuri sau cote┼úe, ├«n condi┼úii de Rambo. Abia m-am st─âp├«nit s-o ├«ntreb pe juna forfotitoare: dar 1984-ul cu Big-ul Richard Burton ┼či ┼čobolanii ─âia v─ârsa┼úi ├«n cu┼čc─â l-a┼úi v─âzut!? Dar la sutele de milioane de mor┼úi pulveriza┼úi ├«n experimentul comunist, de la Tro┼úki la Mao, v-a┼úi g├«ndit? ┼×ti┼úi c├«t─â suferin┼ú─â, cruzime ┼či moarte se ascund ├«nd─âr─âtul medaliilor sovietice cump─ârate de voi de la tonetele occidentale? ┼×i c├«t s├«nge nevinovat se afl─â ├«n spatele chipului ÔÇô a┼ča de v├«nturat de voi pe pieptul tricourilor ÔÇô lui Che Guevara? A devenit de bonton s─â citezi din Engels ┼či Marx. E chic s─â faci apel p├«n─â ┼či la C─ârticica ro┼čie a lui Mao, ca s─â nu mai spun c─â lumea lui Sartre, Beauvoir, Cohn-Bendit ┼či toat─â neagra incon┼čtien┼ú─â din Parisul lui Mai ÔÇÖ68 continu─â s─â-i fascineze pe mul┼úi dintre (str─â)nepo┼úii celor care, altminteri, s-au vindecat demult de virusul anarhiei, ├«n favoarea sfintei ├«mburgheziri confortabile, elitiste, antisindicaliste. 

Mai prost e c─â bietul conservatism, centrismul cumsecade, ra┼úiunea liberal─â ┼či ethosul cre┼čtin s├«nt condamnate la storcire ┼či vl─âguire, prinse, cum s├«nt, ├«ntre f─âlcile menghinei neobol┼čevizante. Adic─â ├«ntre junimea castristo-guevarist─â, care cocheteaz─â cu piepto┼čenia ÔÇ×suavÔÇť leninist─â a lui Putin, ┼či fostul proletariat (ÔÇ×for┼úa politic─â conduc─âtoareÔÇť, ├«n limbajul ceau┼čist, f─âuritoarea ÔÇ×omului nou, constructor con┼čtient al...ÔÇť etc.), devenit terorism sindical sadea, pentru care socialismul st─â (din nou!) s─â se nasc─â. 

Poate nu m-ar fi ├«ntristat at├«ta fi┼úele tro┼úkiste ale tinerilor cu pricina, dac─â ele n-ar fi coincis cu nefericitele rezultate ale sondajului realizat de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, analizat ┼či de Mircea Vasilescu ├«n editorialul s─âu din num─ârul trecut al Dilemei vechi, cu (├«ntre alte cifre d─ât─âtoare de fiori) cele 44 de procente care consider─â comunismul ÔÇ×o idee bun─â, dar aplicat─â gre┼čitÔÇť ┼či cei 83% care consider─â c─â nu au avut de suferit ├«n ceau┼čism! P─âi, dup─â cum merg lucrurile, cred c─â la anul pe timpul ─âsta trecem de 90%. 

Adev─ârul este c─â, noi, ─â┼čtia strivi┼úi ├«n cele 17 procente r─âmase, ar fi trebuit s─â ne d─âm seama de involu┼úia cu pricina ├«nc─â de la alegerile din 1990 ┼či 1992. C├«nd, ani de-a r├«ndul, o ┼úar─â ├«ntreag─â s-a deprins s─â fure de la fabric─â, s─â fac─â troc, s─â practice corup┼úia reciproc, s─â considere f─âr─âdelegea ca lege suprem-infailibil─â, s─â ÔÇ×se descurceÔÇť la foc mic, sub coviltirele ┼čatrei, cu medita┼úiile ca ├«nv─â┼ú─âm├«nt paralel ┼č.a.m.d. ÔÇô pe scurt: s─â supravie┼úuiasc─â ┼či nu s─â tr─âiasc─â ÔÇô cui s─â-i mai ceri limpezimea mental─â de a considera liberalismul, concuren┼úialitatea, meritocra┼úia, cultul muncii, spiritul civic ┼č.cl. drept valori superioare pung─â┼čiei, decerebr─ârii ┼či improviza┼úiei ca fel de a fi? O mas─â de manevr─â cu creier de plastilin─â, pe c├«t de nevolnic─â, pe at├«ta de isteric─â. 

Noroc ├«ns─â c─â ├«nt├«mplarea mi-a scos ├«n cale, la numai dou─â zile dup─â revela┼úia amar─â a incon┼čtien┼úei de mai sus, o alt─â form─â, antinomic─â, de (dulce) incon┼čtien┼ú─â, venit─â dinspre lumea ale┼čilor binecuv├«nta┼úi cu harul d─âruirii, cu iubire de art─â, etnologie, arhitectur─â ┼či antropologie, plus talent c├«t cuprinde. ┼×i cu o profund─â, sfios decent─â, dar nu mai pu┼úin ardent─â tr─âire a ortodoxiei ├«n spa┼úiul satului rom├ónesc. 

Este vorba despre Luiza Zamora, istoric de art─â, ┼či ┼×erban Bonciocat, designer specializat ├«n fotografie de arhitectur─â, autorii frumosului album Lemn. Biserici din Nordul Olteniei, ap─ârut sub egida Ordinului Arhitec┼úilor din Rom├ónia ┼či AFCN, cu sprijinul ÔÇ×West Group ArhitectureÔÇť, prefa┼ú─â de Corina Popa, postfa┼ú─â de Laura Jiga-Iliescu, ┼či la a c─ârui lansare am vorbit ├«n seara zilei de 15 decembrie, la Libr─âria C─ârture┼čti de la M┼óR. 

De ce incon┼čtien┼ú─â? ┼×i de ce nu amar─â, ci dulce-am─âgitoare, adic─â, la drept vorbind, terapie curat─â ├«n peisajul nostru de dezm─â┼ú autodistructiv? Asta o s─â v─â povestesc s─âpt─âm├«na viitoare. 

P├«n─â atunci, v─â doresc lini┼čte sufleteasc─â, iubire ├«n cas─â ┼či bun─â petrecere la intrarea ├«n Noul An!  

P.S. Cititorul binevoitor ├«┼či va fi dat, sper, seama, de gre┼čeala pe care am f─âcut-o, din grab─â, ├«n articolul din nr. 357: Sorin Lavric nu s-a n─âscut ├«n 1943, ci are 43 de ani! Iertare. 

Dan C. Mih─âilescu este critic literar. Cea mai recent─â carte a sa este Despre Cioran ┼či fascina┼úia nebuniei, Editura Humanitas, 2010.

comunicat anansi traducere goncourt2021 jpg
Romanul laureat cu Premiul Goncourt 2021, publicat ├«n timp record ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â ├«n colec╚Ťia ANANSI
ÔÇ×Cea mai tainic─â amintire a oamenilorÔÇŁ de Mohamed Mbougar Sarr, romanul recompensat ├«n 2021 cu Prix Goncourt, cea mai important─â distinc╚Ťie literar─â din Fran╚Ťa, a ap─ârut recent ├«n edi╚Ťie rom├óneasc─â, la mai pu╚Ťin de jum─âtate de an de la anun╚Ťarea premiului ├«n Hexagon.
Explorers of the Multiverse 1 jpg
ÔÇ×Am vrut s─â ╚Ötergem grani╚Ťa dintre real ╚Öi virtual, dintre obiect ╚Öi reflexieÔÇŁ ÔÇô interviu cu membrii echipei H3, creatorii instala╚Ťiei ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ, prezentat─â de IQOS la Romanian Design Week
Instala╚Ťia interactiv─â ÔÇ×Explorers of the MultiverseÔÇŁ este realizat─â de studioul de art─â ╚Öi tehnologie H3, ├«n parteneriat cu IQOS, ╚Öi propune o experien╚Ť─â multisenzorial─â imersiv─â, prin care vizitatorii s├«nt invita╚Ťi la un proces de autocunoa╚Ötere.
Re╚Ťeaua Jane, r  Phyllis Nagy jpg
O poveste despre femei care au schimbat lumea deschide TIFF 2022: ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ
ÔÇ×Re╚Ťeaua JaneÔÇŁ, o poveste curajoas─â despre drepturile femeilor, inspirat─â din realit─â╚Ťile Americii de la finalul anilor ÔÇÖ60, deschide cea de-a 21-a edi╚Ťie TIFF, cu o proiec╚Ťie de Gal─â organizat─â vineri, pe 17 iunie, de la ora 20:45, ├«n Pia╚Ťa Unirii din Cluj-Napoca.
MRM 9iun landscape 1920x1080 png
ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ. Recital sus╚Ťinut de pianistul Cristian Sandrin
Un eveniment la Sala Radio: Varia╚Ťiunile Goldberg de Johann Sebastian Bach, interpretate de pianistul Cristian Sandrin, ├«n cadrul proiectului ÔÇ×Mo╚Ötenitorii Rom├óniei muzicaleÔÇŁ, organizat de Radio Rom├ónia Muzical ╚Öi Rotary Club Pipera, joi, 9 iunie, ora 19.00.
Utama, r  Alejandro Loayza Grisi jpg
12 ÔÇ×fic╚Ťiuni despre via╚Ť─âÔÇŁ ├«n Competi╚Ťia Oficial─â TIFF 2022
12 produc╚Ťii din toat─â lumea, printre care ╚Öi dou─â filme rom├óne╚Öti, intr─â ├«n cursa pentru Trofeul Transilvania la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania.
QT Headshot   Photo Credit is art streiber JPG
ÔÇ×A fost odat─â la HollywoodÔÇŁ, debutul literar al marelui regizor Quentin Tarantino, cartea-eveniment ├«n luna mai la Humanitas Fiction
Cartea va fi lansat─â miercuri, 25 mai, ora 19.00, la Libr─âria Humanitas de la Ci╚Ömigiu (bd. Regina Elisabeta nr.38) ╚Öi s├«mb─ât─â, 4 iunie, ora 12.00, ├«n cadrul Salonului Interna╚Ťional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2, standul Editurii Humanitas).
Clipboard01 jpg
Actri╚Ťa Maia Morgenstern, Premiul de Excelen╚Ť─â la TIFF 2022
Actri╚Ťa Maia Morgenstern va fi omagiat─â la cea de-a 21-a edi╚Ťie a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca).
945 16 sus Romila jpg
Combinagii ╚Öi vie╚Ťi paralele
├Än ÔÇ×╚śoferul din OzÔÇŁ se asociaz─â fericit umorul, ironia, tandre╚Ťea, caracterele hiperbolizate ╚Öi inevitabila tenta╚Ťie a parabolei socio-politice cu priz─â imediat─â.
945 16 jos Iamandi jpg
Insa╚Ťiabila nemul╚Ťumire a lui Stalin
Bol╚Öevismul a fost exportabil ╚Öi a produs rezultate ÔÇ×cvasiidenticeÔÇŁ peste tot.
p 17 2 jpg
Dulce provincie
G─âsim or─â╚Öelul mic ╚Öi netulburat ├«n care toat─â lumea se cunoa╚Öte cu toat─â lumea, g─âsim jocul de putere aparent blajin ├«ntre localnici ╚Öi intru╚Öii ÔÇ×de la centruÔÇŁ, g─âsim briza u╚Öoar─â de nefericire care traverseaz─â, din direc╚Ťii diferite.
945 17 Biro jpg
Aniversar
Gărîna. În materie de legende care eludează genurile, concertul Soft Machine s-ar putea să fie cel mai important concert al vremurilor recente pe teritoriul nostru.
TIFF 2022 Make Films Not War jpg
Îndemn la pace în campania de imagine TIFF 2022: Make Films, Not War!
Campania vizual─â a celei de-a 21-a edi╚Ťii a Festivalului Interna╚Ťional de Film Transilvania (17 ÔÇô 26 iunie, Cluj-Napoca) transmite un mesaj lipsit de orice urm─â de echivoc: Make Films, Not War!
Afis Sala Radio 20 mai 2022 jpg
Violonistul Gabriel Croitoru interpreteaz─â unul dintre cele mai frumoase concerte de vioar─â compuse vreodat─â
Bruch se temea de succesul a ceea ce avea curînd să devină unul dintre cele mai des cîntate concerte de vioară compuse vreodată: Concertul nr. 1 în sol minor pentru vioară și orchestră.
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe! jpeg
Festivalul Filmului Francez ne invit─â s─â privim mai departe!
├Äntre 1 ╚Öi 12 iunie 2022, la Bucure╚Öti ┼či ├«n alte zece ora┼če din ┼úar─â┬áÔÇô Cluj-Napoca, Ia╚Öi, Timi╚Öoara, Br─âila, Bra╚Öov, Constan╚Ťa, Sf├«ntu Gheorghe, Sibiu, Suceava ┼či T├«rgu Mure╚Ö┬áÔÇô cinefilii s├«nt invita╚Ťi la ├«nt├«lnirea anual─â cu cele mai recente ╚Öi remarcabile filme franceze.
Koba înainte de moarte jpeg
Koba înainte de moarte
Romanul poate fi citit chiar așa: stalinismul explicat copiilor de 10 ani.
Metonimiile biograficului jpeg
Metonimiile biograficului
Poezia Laurei Francisca Pavel pare un construct format din prefabricate dispuse într-un flux bine controlat. Important, textele nu sună deloc fals, nimic nu pare artificial, nelalocul lui.
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi? jpeg
Poate fi Rom├ónia ÔÇ×acas─âÔÇŁ pentru migran╚Ťi?
Corpurile s├«nt grele, teama, dezn─âdejdea, dar ╚Öi m├«ng├«ierea ├«nso╚Ťesc un drum care porne╚Öte dintr-un acas─â spre nu se ╚Ötie unde.
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť jpeg
Victor Brauner, Pablo Picasso ╚Öi ÔÇ×artele primareÔÇť
ÔÇ×L-am v─âzut pe Picasso asambl├«nd obiecte aparent ne├«nsemnate ╚Öi aceste obiecte, odat─â a╚Öezate de c─âtre el ├«ntr-o anumit─â ordine, cap─ât─â via╚Ť─â.ÔÇŁ
Vocea: ┼úipete sau ┼čoapte jpeg
Rîs și surîs
Degradarea rîsului se produce atunci cînd spectacolele îl cultivă sistematic.
Via╚Ť─â de cuplu jpeg
Via╚Ť─â de cuplu
Filmului ├«i reu╚Öesc mult mai bine scenele de criz─â, cele ├«n care intensitatea e dat─â pe minus, iar cadrul se las─â m─âturat de un criv─â╚Ť emo╚Ťional.
Hardcore jpeg
Hardcore
Melanjul acela brizant de muzică și politică este transplantat de cei doi Vylani și pe cel mai nou album al lor.
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS jpeg
ÔÇ×Culturi cinematografice contemporaneÔÇŁ, dezbatere organizat─â de Editura UNATC PRESS
Vineri, 6 mai, ├«ncep├«nd cu ora 16:00, la sediul institu╚Ťiei din strada Matei Voievod 75-77
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ jpeg
Art─â ├«mpotriva r─âzboiului ÔÇô expozi╚Ťia ÔÇ×Stop the War (in Ukraine)ÔÇŁ
├Äntre┬á29 aprilie ╚Öi 28 mai, ├«n Pia╚Ťa Regelui Mihai din Bucure╚Öti, va putea fi vizitat─â expozi╚Ťia┬áStop the War (in Ukraine),┬áprin care opt arti╚Öti rom├óni ╚Öi o serie de arti╚Öti ucraineni continu─â s─â ia atitudine ├«mpotriva r─âzboiului din Ucraina ╚Öi s─â militeze pentru pace, folosindu-se de arta lor pentru a mi╚Öca, a motiva ╚Öi a ├«mpinge la ac╚Ťiune.
C─âs─âtoria lui Teofil jpeg
C─âs─âtoria lui Teofil
La fel ca Irina, Maria ╚Öi Teofana ├«naintea ei, Teodora s-a v─âzut transformat─â din ÔÇ×nimeniÔÇŁ ├«n cel mai de seam─â personaj feminin din imperiu.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.