Dincoace de intriga polițistă

Publicat în Dilema Veche nr. 385 din 30 iunie - 6 iulie 2011
Dincoace de intriga polițistă jpeg

Sînt tăbăcit de mult. În paralel cu dulcile firitiseli, Omul care aduce cartea are parte, fatalmente, de nemulţumirile celor care te vor fie atoateştiutor şi „absolut imparţial“, fie pur şi simplu de partea lor. Adolescenţii mă chestionează febril de ce evit cu obstinaţie literatura fantasy, romanele cu vampiri, SF-ul şi tratez oarecum persiflant cărţile motivaţionale. Oamenii serioşi mă ceartă pentru abuzul de frivolitate, favorizarea romanului poliţist, a minimalismului şi mizerabilismului „pe care altminteri îl înjuraţi, dar îl etalaţi bine mersi pe ecran“, accentul trebuind să cadă, fireşte, pe cărţile de istorie, religie, filozofie. Cititorii rafinaţi m-ar vrea exclusiv livrat reeditărilor din marea literatură universală („în zece ani, abia dacă aţi prezentat un Tolstoi: e inadmisibil“). Vîrsta a treia reclamă amarnic memorialistica de puşcărie, deportare, viaţă la conac ori la castel: „restul e literatură pentru coafeze“. Mi se taxează favorizarea „ostentativă, aş zice“, a teatrului în dauna istoriei filmului, muzicii şi coregrafiei, a zonei anglo-franceze în defavoarea spaţiului germanic, a metafizicii în paguba sociologiei, a prozei şi eseului faţă de poezie. Mi se decretează, cu stupefiantă nonşalanţă, moldofobia şi rusofobia, antisemitismul, tradiţionalismul şi ortodoxismul, deopotrivă ecumenismul şi naţionalismul, caragialomania, năismul şi cioranita, iar în materie de istorie naţională am fost ştampilat rînd pe rînd, cu egală fermitate, ca (anti)monarhist, antonescian, liberal, conservator, legionaroid, ceauşist, anglofil şi francofil, în funcţie de volumele prezentate. Asta ca să nu mai spun de sîngeroasa monitorizare a opţiunilor pentru unii editori, autori sau traducători, pentru generaţia ’27, istoria Bucureştilor ş.a.  

Sigur, faţă de alaiul bobîrnacelor, bunul-simţ zice numaidecît „ţine-o aşa, că-i bine. Toate astea-s dovada imparţialităţii şi bunei credinţe“. Oricum, repet: după un deceniu de vorbit 220 de cărţi pe an, m-am tăbăcit. Ceea ce nu înseamnă că nu mă încearcă periodic nostalgia obiectivităţii absolute... 

De la o vreme sînt hărţuit, cu şăgalnică tenacitate, de mai mulţi amici pentru „damblaua în care ai dat cu poliţismele nordice“. Iritat, am făcut inventarul şi am descoperit cu (plăcută) uimire că, de la trilogia lui Stieg Larsson, Millennium, încoace am exfoliat frenetic vreo douăzeci de volume semnate cam de-o duzină de suedezi, norvegieni, danezi, islandezi. Tot număram şi nu-mi venea să cred: Anne Holt – Eroare judiciară, Doamna Preşedintă, Aşa ceva nu se întîmplă niciodată, Liza Marklund – Explozii în Stockholm, Studio 69, Fundaţia Paradis, Camilla Läckberg – Prinţesa gheţurilor, Predicatorul, Lars Kepler – Sub hipnoză, Arnaldur Indridason – Oraşul borcanelor, Liniştea mormîntului, Yrsa Sigurdardóttir – Suflete damnate, Cenuşă şi pulbere, Mons Kallentoft, Vară fatală, K.O. Dahl, Vineri 13, Johan Theorin, Camera întunecată, Hakan Nesser – Punctul lui Borkmann, Asa Larson – Noapte albă. 

Am mai spus-o, dar o repet ori de cîte ori am ocazia: atunci cînd sînt scrise cu meşteşug, literatura poliţistă, romanul detectivistic, de serie neagră ori de spionaj, ca şi horror-ul gen Stephen King, se ridică invincibil dinspre specificul consumului către marea artă a scrisului. Cine a plămădit personaje precum Sherlock Holmes, Maigret, Hercule Poirot, Philip Marlowe, Miss Marple (şi precis că fiecare dintre dvs. va adăuga aici măcar un nume) stă ca scriitor în imediata vecinătate a celor care i-au născut pe Jean Valjean, Monte Cristo, Uriah Heep, Jane Eyre, Pierre Bezuhov, Mîşkin, Meursault. Mă rog, n-o să te-apuci să cauţi în lumea lui George Smiley (John Le Carré) echivalenţe pentru Stavroghin, Karamazovi, Karenina şi Emma Bovary. Ori să-l pui neapărat în competiţie pentru un capitol de istorie literară pe simpaticul Andrei Mladin (Marlowe-ul lui George Arion) cu Ladima, Apostol Bologa şi Moromete. Dar e limpede că dispreţul faţă de aşa-zisul „bas étage“ al literaturii detectivistice vine dintr-o prejudecată vinovată, un complex ilegitim de superioritate. De ce să le fie, din principiu, inferiori Simenon lui Montherlant, Agatha Christie lui Françoise Sagan, Jules Verne lui Malraux, Conan Doyle lui Camus, Chandler, Chase şi Hammett lui Updike, Cheever ş.a.m.d.? 

Am observat că numitorul comun al vorbirilor mele televizate despre romanul poliţist nordic a fost depăşirea suspansului în numele contextului sociologic. A specificului de thriller şi plot-ului vivace, în favoarea nucleului psihopatologic. 

 De bună seamă că ai de-a face cu asasini în serie, răpiri de copii, decapitări, jupuiri şi orori îndelung regizate, cu monştri umani care nu simt durerea, nu ştiu ce-i mila, taie pleoape, violează bestial, îngroapă fete de vii, prelevează organe, printre lesbiene bolnave de gelozie, cu piromanie, autism, sadomasochism, violenţă domestică, pe scurt: o surprinzătoare jefuire de sine într-o societate care se laudă cu temeinicul ei sistem egalitarist. 

 Numai că, dincolo de momelile inerente, de rama, cazuistica şi magnetismul necesare lecturii cu sufletul la gură, toată această explozivă inginerie editorială ţine de sociologia necruţătoare, de istoria şi analiza mentalităţilor. Şi de eşecul faimosului „model suedez de social-democraţie“, care excita în chip iresponsabil fesenismul antiromânesc al anilor ’90.  

Detectivi abulici, comisari alcoolici, divorţaţi, cochetînd cu sinuciderea, părinţi de fiice narcomane. Dirty cops ajunşi serial killers. Ziarişti năimiţi de mafia din finanţe, diplomaţie, justiţie şi servicii secrete. Avocaţi slujind senin fărădelegea. Anchetatoare sirotînd tequila cu sfîntă exasperare, soţii ratate, adulterine buimace şi mame debusolate, visînd cu trupeşă aplicaţie la mariajul pierdut. Corupţie, trafic de influenţă şi trafic de organe, în seniorială nepăsare faţă de mersul geostrategiei în Europa şi-n lume. Fete şi băieţi sistematic abuzaţi sexual de taţii care le ajung obiect al răzbunărilor fioroase. Echipe de softball feminin şantajate sexual de antrenoarea lesbiană, drame identitare, frustrări asasine, bombe pe stadioane... Ce mai, excitaţia lecturii cedează destul de repede înaintea aluviunilor de sociologie (ireversibil?) cariată. 

Sigur că, vorbind o dată la cîteva săptămîni, cale de-o jumătate de an, despre una sau alta dintre cărţile cu pricina – toate apărute la editura Trei, graţie dăruitului redactor care este Magdalena Mărculescu – am neglijat reeditările de la RAO, ART, Polirom ş.a. ale unor romane fastuoase, de la Thomas Mann, Hesse, Kafka, Faulkner, Sábato, la Márquez, Pynchon, Musil, Fitzgerald. Lasă că vremea lor nu s-a dus, însă această felie de viaţă, vizibil alterată, dintr-un aluat de lume reputat ca paradis al protecţiei sociale, îşi reclama în regim de urgenţă amarnica savurare. Ce-i drept, îndărătul anxietăţii Nordului de azi se simte răcoarea – plină de priculici, strigoi, troli, căpcăuni, vulcani şi taine sîngeroase – a Eddelor scandinave. 

 E de gîndit, nu-i aşa? 

Dan C. Mihăilescu este critic literar. Cea mai recentă carte publicată: Şi aşa mai departe? Viaţă literară IV: august 2008 – mai 2010, Humanitas, 2011.

news Cimpeanu Cruciada împotriva lui Stefan cel Mare Cismigiu jpg
Dezbatere – Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare: Codrii Cosminului 1497 de Liviu Cîmpeanu
Joi, 9 februarie, de la ora 19.00, Editura Humanitas vă invită la Librăria Humanitas de la Cișmigiu la o dezbatere cu istoricii Liviu Cîmpeanu
Afis 9 febr 2023 Sala Radio jpg
TROMPETISTUL DE TALIE INTERNAȚIONALĂ ALEX SIPIAGIN VA CÎNTA CU BIG BAND-UL RADIO ROMÂNIA!
Pentru acest concert de jazz contemporan, Big Band-ul Radio îi are ca invitați și pe pianistul și aranjorul MISHA TSIGANOV, contrabasistul MAKAR NOVIKOV și pe bateristul SASHA MACHIN.
Publishing & TPS1 jpg
1 milion de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate
Sesiunea 2023 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA, la start
982 16 sus coperta jpg
O bere cu Dave Grohl
Pe mulți dintre noi izolarea din timpul pandemiei ne-a făcut să ne aplecăm spre tot soiul de hobby-uri mai mult sau mai puțin bizare (și de multe ori nu neapărat utile).
p 17 jpg
Teatru de război
Narvik e despre acest cuplu – ea, „soție și mamă”; el, soldat chiar pe frontul din fața casei – care trebuie să le facă față nemților, „separat, dar împreună”.
982 17 coperta1 jpg
Familia Wakeman
Nu doar Steven Wilson a avut un an intens, ci și celălalt Wilson esențial al prog-rock-ului britanic, Damian Wilson.
George Banu jpg
George Banu – un portret pur subiectiv
Biţă folosea des expresia entre‐deux, inclusiv în Povestirile lui Horatio, una dintre ultimele lui cărți.
landscape 1 febr jpg
UN TRIO DE COMPOZITORI, UN TRIO DE MUZICIENI și UN FLAUT DE AUR
Primul concert al lunii februarie (miercuri, 1 februarie 2023) la Sala Radio propune publicului un trio de mari compozitori – MOZART, BACH și MENDELSSOHN – alături de un trio de apreciați muzicieni români.
p 8 2 foto C  Hord jpg
George Banu
De aceea, textele lui George Banu nu doar informează, ci formează. Cititorul îi va rămîne mereu dator, iar Dilema veche îi va rămîne mereu recunoscătoare.
981 16 coperta1 jpg
Retrospectiva anului poetic 2022
În concluzie, aș adăuga că e îmbucurătoare această diversitate de tonuri și de voci din poezia românească de azi.
p 17 2 jpg
Lup singuratic
The Card Counter, cel mai recent film al lui Paul Schrader, demonstrează cît de ușor am ajuns să folosim termenul de „bressonian” pentru a descrie în viteză orice film care promite interpretări minimaliste și o anume reticență pentru spectacol.
981 17 Breazu jpeg
No fun
Aici e Iggy dorindu-și și nereușind să-l imite pe un alt Iggy, cel dintr-o altă eră.
981 21 Iamandi jpg
Revoluția română, între previzibil și spontan
Pe această pantă a căzut comunismul, și cu toate că pare a se sfîrși brusc în 1989, parcurgerea ei a durat aproximativ douăzeci de ani.
MRM 7ian12feb vertical jpg
„Moștenitorii României muzicale”: Violin in love cu Valentin Șerban și Daria Tudor
Pentru îndrăgostiții de muzică, un recital-eveniment la Sala Radio susținut de violonistul Valentin Șerban, cîștigătorul Concursului Enescu – ediția 2020/2021, și pianista Daria Tudor: „Violin in love”.
AFIS 27 ian 2023 Sala Radio jpg
Soprana Valentina Naforniță - invitată specială la Sala Radio
Soprana VALENTINA NAFORNIȚĂ, aplaudată pe scena marilor teatre lirice ale lumii – de la Staatsoper (Viena), Opéra national de Paris, Opéra de Lausanne, Théatre des Champs-Elysées (Paris) sau Teatro alla Scala (Milano) - este invitată specială pe scena Sălii Radio.
George Banu jpeg
George Banu (1943 – 2023)
Pentru mai mult de un deceniu, George Banu a fost unul dintre cei mai valoroși colaboratori permanenți ai revistei noastre.
lanscape Sala Radio Tetrismatic png
Muzica creată ca niște piese de tetris: „TETRISMATIC”, un concert ca o aventură sonoră și vizuală
Joi, 26 ianuarie 2023, de la 19:00, Sala Radio va fi scena evenimentului „TETRISMATIC - Enjoying the Game of an Unexpected Journey”, în care saxofonistul CĂTĂLIN MILEA și invitații săi vor susține o „călătorie muzicală ca un joc”
Idei pentru weekendul prelungit  Sursa imagine Opera Comica pentru Copii jpeg
Reprezentații suplimentare programate pentru musicalul ,,Sunetul Muzicii”
La cererea publicului, pe 21 și 22 ianuarie 2023 au fost programate două reprezentații suplimentare ale musicalului „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu.
p  16 Benjamin Labatut WC jpg
Spre abis
Pe scurt, Labatut ne oferă o ficționalizare a formulării Principiului Incertitudinii și a Interpretării Copenhaga.
980 17 DN83 foto Denisa Neatu jpg
Două povești (nu doar) de dragoste
Ceea ce funcționează aici însă este dinamica coregrafică și ideea individului ca rezultantă a mediului și a istoriei.
Joaquín Sorolla, Odalisca, ulei pe pânză, 1884 (afis) jpg
Art Safari va fi deschis tot anul: 3 ediții în 2023 - Primul sezon începe în 10 februarie și aduce mult-așteptata expoziție retrospectivă a unui mare modernist român – Ion Thedorescu-Sion, Impresionism spaniol, Prix Marcel Duchamp și Young Blood-ul d
Primul sezon celebrează 140 de ani de la nașterea lui Ion Theodorescu-Sion (1882-1939), maeștrii picturii spaniole, de la Academism la Impresionism, printre care celebrul „Maestru al luminii” - Joaquin Sorolla.
p 15, Munch, Tipatul jpg
Coșmar, Țipăt și Mozart
Füssli nu pictează o scenă erotică, ci o experiență mnemonică sau onirică. Fără cenzură, dăruire completă. Aceasta-i sursa coșmarului.
979 COPERTA 16 sus BAS png
Modificare și aliniere
Romanul este atît un traseu spre adevăr, cît și o continuă negare a acestuia.
979 COPERTA 16 jos Marius jpg
Obsesie, pasiune, durere
Sacrificiul şi durerea, dragostea şi moartea sînt, astfel, modelele simbolice pe care ţesătura scrisului Zeruyei Shalev le întinde peste această poveste despre iluzie, împlinire şi eliberare.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.