Voyeur, Iubirea din oglindă, Horia Damian
● La 27 februarie 1922 se năştea, la Bucureşti, Horia Damian, pictor prodigios încă din adolescenţă, admirat de marii colecţionari ai epocii, printre care K.H. Zambaccian, care-i aşeza lucrările alături de clasicii artei noastre din celebra sa colecţie: Andreescu, Luchian, Petraşcu. În 1946, Horia Damian sosea la Paris cu o bursă de studii pe care i o obţinuse, de la Institutul Cultural Francez, pictorul Jean Al. Steriadi, admirator al său. La Paris avea să se desfăşoare prodigioasa activitate a acestui inegalabil maestru desenator, pictor, sculptor care, începînd cu 1951, avea să-şi definească propriul limbaj, propria viziune asupra sensului artei, al sacralităţii, al monumentalităţii. Horia Damian a murit la Paris, pe 13 mai 2012. Pe 27 februarie, cînd artistul ar fi împlinit 96 de ani, se va deschide la Galeria Alexandra’s, din str. Piața Amzei, nr. 5, o expoziție extraordinară Horia Damian. Vernisajul va avea loc la ora 19. Curatorul expoziției este eminentul critic și istoric de artă Radu Varia, prieten și exeget al marelui artist. (Sever Voinescu)
● Voyeur, un documentar realizat de Netflix, îl urmăreşte pe jurnalistul Gay Talese în timpul reportajului despre un proprietar de motel care şi-a construit, în America anilor ’60-’70, un spaţiu pe unde să observe cuplurile pe ascuns. Textul rezultat a apărut acum doi ani în The New Yorker, a urmat şi o carte (The Voyeur’s Motel), toată povestea fiind teribil de interesantă deopotrivă ca demers jurnalistic, cît şi psihologic. (Cristina Ştefan)
● Expoziția „Felix Terra – Istorie și artă ecleziastică în Episcopia Romano-Catolică de Oradea“, deschisă la Muzeul Național de Istorie a României pînă pe data de 1 aprilie. Înscriindu-se în amplul program educativ de recuperare și valorificare a tradiției și diversității culturale a minorităților, sugestiv intitulat „Cu toții împreună“, acest remarcabil eveniment cultural propune un parcurs de excepție. Pe lîngă cele aproape 150 de obiecte din colecţia proprie a Episcopiei Romano-Catolice de Oradea, pot fi admirate piese de excepție, precum o capodoperă a renascentismului flamand tîrziu înfățișînd-o pe Fecioara Maria, bijuterii funerare ale regelui Sigismund de Luxemburg și Cronica de la Dubnica, redactată la Oradea, sau bogat împodobitul ornat liturgic al Mariei Terezia. Întregul demers istoriografic beneficiază de contribuţia Muzeului Naţional al Ungariei, a Arhivelor Naţionale şi a Bibliotecii de Stat din Budapesta, precum şi a Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea. (Ruxandra Mihăilă)
● În plină epocă „#metoo“, O istorie culturală a penisului a lui David M. Friedman (Editura Humanitas, 2001) poate fi o lectură utilă. Și o bună reamintire că lumea nu a început cu noi. (Ana Maria Sandu)
● Merită să citiți Iubirea din oglindă. Despre sex și identitate, volum coordonat de Tatiana Niculescu (Editura Humanitas, 2017). O antologie de eseuri și confesiuni despre homosexualitate și (in)toleranță, despre acceptare și homofobie. (Matei Martin)
