Timeline, Portocaliul este noul negru, Winter sleep
● Scrisă în urmă cu 82 de ani şi jucată la Teatrul de Comedie din Bucureşti de peste 12 ani în regia lui Alexandru Dabija, piesa ...escu a lui Tudor Muşatescu continuă să fie pe cît de clasică, pe atît de actuală şi pe cît de savuroasă, pe atît de preocupantă. Cu Vladimir Găitan şi Gabriela Popescu stîrnind aplauze la scenă deschisă, cu Delia Nartea şi Mihaela Teleoacă, cu Ion Chelaru şi Eugen Racoţi, într-o echipă rodată şi cu o unitate aparte, se joacă destul de rar şi cu sala plină. Mai sînt probabil destui care n-au văzut-o încă. Dacă aveţi ocazia, nu ezitaţi. (Andrei Manolescu)
● Cristian Vasile, Viaţa intelectuală şi artistică în primul deceniu al regimului Ceauşescu, 1965-1974 (Editura Humanitas, 2015). E a treia şi poate cea mai interesantă parte a unei trilogii dedicate relaţiei dintre putere politică, propagandă şi creaţie artistică în comunism. O carte documentată minuţios, o cercetare pe teren accidentat într-o zonă nebătută de istorici. O excursie riscantă şi curajoasă. (Matei Martin)
● Somn de iarnă/Winter Sleep, regizat de cineastul turc Nuri Bilge Ceylan, de care v-am mai pomenit şi cu alte ocazii, a intrat pe ecranele noastre. Distins cu trofeul Palme d’Or la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes anul trecut, filmul e o călătorie rusească nu în inima stepei, ci în inima unui cuplu. Crud, tandru, sfîşietor şi afectuos deopotrivă. (Ana Maria Sandu)
● Pe 4 februarie începe Masters-ul german de snooker, iar competiţia va fi transmisă şi de Eurosport (primul meci transmis în direct, de la ora 15). (Stela Giurgeanu)
● Citiţi Innovations in Magazine Media 2014 World Report, o publicaţie realizată sub egida FIPP („the worldwide magazine media association“). Mă rog, citiţi dacă vă permiteţi, căci raportul poate fi cumpărat de pe site, pentru nonmembrii FIPP, cu 97 de lire sterline; da’ poate vi-l împrumută vreun prieten. Din acest raport putem afla cam ce se presupune că vor deveni revistele, integrînd varianta tipărită, conţinutul web şi varianta pentru dispozitive mobile în ceva nou, care se numeşte „censhare“. Ideea principală e că, dacă vreţi să citiţi chestii de-astea care pînă ieri se numeau reviste, trebuie să aveţi smartphone-ul la îndemînă. Mă rog, se poate şi cu Google Glasses, la o adică. Dar „obiectul“ pe care îl veţi citi nu se va mai putea numi revistă. (Mircea Vasilescu)
● The Water Diviner (Promisiunea, 2014) – un film cu şi de Russell Crowe, pentru fanii lui Russell Crowe (pe care-l pot vedea, de altfel, în toată splendoarea lui musculoasă, ieşind dintr-o fîntînă...), cu story complicat (şi lungit...), peisaje sublime şi multe şabloane hollywoodiene, pe linia masculină... (Iaromira Popovici)
● Timeline, o aplicaţie de mobil la care s-a lucrat un an de zile şi care pune în context (istoric, cultural etc.) ştirile momentului. Deocamdată e disponibilă doar pentru iOS, dar există şi varianta pentru web: m.timeline.com. Încercaţi-o cu încredere, veţi fi cel puţin entuziasmaţi. (Luiza Vasiliu)
● Două cărţi de nonficţiune creativă, fiecare inedită şi speculoasă în felul ei: Paturi de împrumut de Jacob Tomsky (traducere de Irina Henegar) – inside information despre industria hotelieră, care vă va schimba (puţin/mai mult) percepţia asupra a ceea ce înseamnă ho(s)telurile; şi Portocaliul este noul negru de Piper Kerman (traducere de Silvia Dumitrache) – experienţa unui an de zile trăit într-o închisoare de femei din SUA. Ambele la Editura Publica, cea care ne-a dat în ultimii ani cîteva cărţi nonfiction de top. Merită urmărite toate titlurile. (Marius Chivu)
● Joi, 22 ianuarie, de la ora 19, la Cafeneaua Cărtureşti Verona, Dublă expunere cu Dumitru Gorzo şi cu Thomas Ciulei, un eveniment Kontakt Art. Dublă expunere este o antologie, un hibrid între o carte de literatură şi un album de artă contemporană care a apărut la Editura Trei. Cîţiva autori – printre care Radu Paraschivescu, Ştefan Agopian, Filip Florian, Nora Iuga, Adela Greceanu – au acceptat să scrie fiecare cîte o proză scurtă, avînd ca punct de plecare lucrarea unui artist vizual contemporan. (Adina Popescu)
● „…dacă nu-ţi place să citeşti scrisori vechi, cu cerneală aproape ştearsă; dacă nu eşti mişcat cînd deschizi o gazetă îngălbenită de vremuri, scrisă cu slove vechi sau încă cu «ucu» scurt; dacă te plictiseşte să stai de vorbă cu bătrîni, care ştiu să povestească de timpurile de mult trecute; dacă nu simţi nici o plăcere pipăind faldurile de atlas ale unei rochi cu malacof, purtată pe vremuri de vreo bunică; atunci, şcititoruleţ, lasă mai bine cartea din mîini…“ Astfel ne ademeneşte Gheorghe Crutzescu să-l urmăm la pas, pentru a descoperi şi reface împreună povestea unei străzi, de fapt povestea unui oraş, căci Podul Mogoşoaiei este axa emblematică a Bucureştiului interbelic. Născută „din dragoste pentru o stradă“, cartea lui Gheorghe Crutzescu – Podul Mogoşoaiei. Povestea unei străzi –, de curînd reeditată la Humanitas: ediţie şi dosar iconografic de Cătălin Strat, este o lectură plină de farmec, dar, în acelaşi timp, o invitaţie responsabilă la reevaluarea patrimoniului unui oraş care nu şi-a spus încă ultimul cuvînt în lupta cu timpul, cu autorităţile, cu inconştienţa locuitorilor, cu tot ceea ce înseamnă destinul asumat al unei Capitale europene. (Ruxandra Mihăilă)
