The Handmaid’s Tale, colecţia „Allen Ginsberg“, supă de castraveţi
● Salcîmii de august, în pădurea Gridului. Luat de val, acățul și-a rostuit altfel rodirea. S-a încuibărit în sine în acel aprilie friguros și s-a deschis către soare în luna lui Gustar, la concurență cu ritualul degustării bobului de strugure. Ciudățenie a naturii, anomalie a vremuirii, bogăție a pădurii sau delicatesă gastronomică (plăcinta cu floare de salcîm), sau toate laolaltă… (Ruxandra Mihăilă)
● Biblioteca Universității Stanford și Fundația „Allen Ginsberg“ au digitalizat și au publicat colecția de înregistrări ale marelui poet al Generației Beat. Găsiți acolo peste două mii de înregistrări: conferințe, lecturi, convorbiri cu artiști și scriitori, înregistrări ale unor concerte, ba chiar și mesaje telefonice de la prieteni. Un fond sonor de o valoare inestimabilă, restituit, în sfîrșit, admiratorilor, cercetătorilor, curioșilor. (Matei Martin)
● Citesc în The Economist un articol intitulat „Cigarettes are bad for you. But that doesn’t mean smoking can’t be fun“, în timp ce ascult cel mai recent album al trupei Cigarettes After Sex şi mă gîndesc dacă să fac cadou unui prieten romanul mai vechi al lui Marin Mălai-cu Hondrari – Războiul Mondial al Fumătorilor. În orice caz, fumători sau nefumători, vi le recomand pe toate. (Cristina Ştefan)
● Din seria filmelor vechi, oricînd revăzute cu plăcere (și cu alte sentimente): The Graduate (Mike Nichols, 1967), cu Dustin Hoffman, Anne Bancroft, Katharine Ross, pe muzica lui Simon și Garfunkel. Mereu interesant, dacă nu pentru cîntecul „Mrs. Robinson“, măcar pentru personajul ei ca atare, devenit iconic, cît și, în ce mă privește, pentru finalul lui: Benjamin și Elaine fugind, de la nunta acesteia, cu autobuzul plin de oameni. (Iaromira Popovici)
● De urmărit, pe HBO, un serial absolut superb: The Handmaid’s Tale – ecranizare după romanul omonim al scriitoarei canadiene Margaret Atwood, un viitor distopic într-un sistem totalitar în care drepturile femeii sînt suprimate. (Stela Giurgeanu)
● Pe căldurile astea nu pot să recomand nimic cultural în sensul înalt. E vacanță și, în afară de niște concerte deșucheate, nu se întîmplă mai nimic. În condițiile astea, vă pot sugera cel mult o supă de castraveți. Ce e aia? Ei bine, e un fel de tzatziki mai curgător, mai moale decît celebra salată originară din Grecia. Se mănîncă rece, bineînțeles, și nu ține de foame. Dar răcorește, hidratează și miroase a usturoi. (Andrei Manolescu)
● Aș zice că e cel mai bun moment să redescoperi Bucureștiul. O terasă umbroasă, apoi o plimbare la ceas de seară prin cartierul Icoanei și cui îi mai pasă că vine toamna? (Ana Maria Sandu)
