Symbiomorphogenesis, Hal Lasko şi "Teatrul lui Sabbath"
● Dulcele bar (The Tender Bar) este titlul cărţii autobiografice a lui J.R. Moehringer, recent tradusă în româneşte (Editura Publica 2013). Moheringer este un jurnalist care, în anul 2000, a primit Premiul Pulitzer, şi totodată cel care, în 2009, a pus pe hîrtie celebra poveste a tenismanului Andre Agassi. Ne întrebam, citind acea carte, cît din ea e Agassi şi cît Moehringer. Ei bine, s-ar părea că cel de-al doilea a fost „capul răutăţilor“. Dacă citiţi Dulcele bar, vă veţi convinge că avem de-a face cu un scriitor tare. (Andrei Manolescu)
● Începînd de joi, 14 noiembrie, şi pînă pe 25, puteţi vedea la MNAC „Symbiomorphogenesis“ – prima expoziţie românească de design interactiv. Este vorba despre o expoziţie care funcţionează în simbioză cu vizitatorii, ale căror mişcări şi caracteristici vizuale sînt absorbite, prelucrate şi redate în timp real în comportamentul entităţilor tehnologice. Din prezentare n-am înţeles mare lucru, sună prea SF, dar iată un bun motiv să vedeţi cu ochii voştri ce se întîmplă acolo. (Adina Popescu)
● Joi, 14 noiembrie, începe la Bucureşti Festivalul Internaţional de Animaţie „Bucurii pentru copii, spectacole de colecţie“. Aflat la cea de-a noua ediţie, festivalul de anul acesta va avea invitaţi din nouă ţări, inclusiv din SUA, şi va dura 11 zile, timp în care spectatorii vor avea parte de lansări de carte, spectacole de lectură, workshop-uri, expoziţii şi conferinţe susţinute de personalităţi din lumea teatrului mondial. (Stela Giurgeanu)
● Matei, copil miner, filmul Alexandrei Gulea, o coproducţie România – Germania – Franţa, în avanpremieră la deschiderea primei ediţii a Zilelor Filmului de Dragoste la Bucureşti, pe 21 noiembrie. (Iaromira Popovici).
● O vară foarte instabilă, un film de Anca Damian, după o nuvelă de Philip O Ceallaigh. Literatură şi cinema, cinema şi literatură – în sfîrşit, un eseu savuros, deghizat în tragicomedie romantică. (Matei Martin)
● Intraţi din cînd în cînd pe recent lansatul site de investigaţii jurnalistice theblacksea.eu, care adună poveşti româneşti, ucrainene, ruseşti, turceşti, din regiunea Mării Negre. Cum e, de pildă, cea a primarului din Năvodari, arestat preventiv pentru corupţie şi eliberat după cinci luni, care a umplut oraşul de statui cu lei şi şi-a făcut o grădină zoo pe lîngă casă. Site-ul e în engleză, aşa că-l puteţi recomanda şi prietenilor dvs. din ţări străine. (Varianta integrală, în limba română, a poveştii o găsiţi aici: www.casajurnalistului.ro/imparatul-din-navodari) (Luiza Vasiliu)
● Un „caz“ simpatic şi interesant găsit pe theatlantic.com. Hal Lasko, în vîrstă de 98 de ani, a lucrat ca grafician la mai multe firme şi a ieşit la pensie de la American Greetings în anii ’70. Acum 15 ani, nepoţii i-au făcut cadou un computer şi l-au învăţat să lucreze în Microsoft Paint. Acum, Grandpa nu prea mai vede bine. Dar petrece toată ziua făcînd desene pe computer, pe care le vinde. O parte din încasări este donată unui centru universitar de cercetări în domeniul oftalmologiei. Detalii pe www.hallasko.com. (Mircea Vasilescu)
● Teatrul lui Sabbath, traducere de Iulia Gorzo, Editura Polirom. Un singur motiv, două cuvinte: Philip şi Roth. (Marius Chivu)
● Cele două conferinţe susţinute de H.-R. Patapievici în octombrie la Cluj (prima – împărţită în două părţi), transcrise pe blogul lui Mihnea Măruţă (mihneamaruta.ro): nu doar extraordinara coerenţă a acelei beautiful mind pe care-o ştim prea bine, dar şi (mai ales în prelegerea „Despre dovezile existenţei lui Dumnezeu şi rugăciune. Cazul fraţilor Pascal“) acea „inimă curată“ despre care vorbesc Fericirile. A fost, fără îndoială, evenimentul cultural al anului 2013. (Simona Sora)
● Philippe Sollers scrie cu aceeaşi plăcere despre literatură în rubrica sa din Le Nouvel Observateur. O combinaţie cuceritoare de vervă, inteligenţă şi relaxare. „Quel grand malade, ce Shakespeare!“ – cel mai recent dintre textele sale – e o lectură actuală a textelor lui Shakespeare. De căutat. (Ana Maria Sandu)
