RISE Project, caravane cinematografic şi seva de mesteacăn

● Tribulaţiile unor vampiri moderni (Noua Zeelandă, 2014, Jemaine Clement, Taika Waititi), cîştigătorul Trofeului „Lună plină“ şi al Premiului Publicului la Festivalul de la Biertan. Un film fantastic, puţin horror, radiografie socială, plin de umor şi imaginaţie. Care reuşeşte să reabiliteze imaginea altfel prea stereotipă şi idilică a vampirilor din alte producţii comerciale. (Iaromira Popovici)

● Eram singur şi fericit (Editura Polirom, 2014), volumul care cuprinde opt povestiri semnate de Pawel Huelle, a fost prima mea întîlnire cu scriitorul polonez contemporan. Are un sound special, un amestec de candoare şi de cruzime bine dozat şi îşi construieşte poveştile ca pe nişte pînze de păianjen. (Ana Maria Sandu)

● Pentru o vară palpitantă, urmăriţi atent şi insistent investigaţiile celor de la RISE Project (www.riseproject.ro). Cum ar fi, de pildă, „Liderul legionarilor, tranzacţii cu prinţi şi prelaţi, «Moartea naturală» bîntuie adăposturile pentru cîini sau Armele Rusiei traficate în Ucraina prin rakeţii moldoveni“. (Luiza Vasiliu)

● Urmăriţi, pe unde veţi fi fiind, „întrecerea“ caravanelor cinematografice. Caravana Metropolis e acum la Constanţa şi va poposi în curînd în Parcul „Alexandru Ioan Cuza“ din Bucureşti (începînd din 3 august). Caravana Filmelor NexT tocmai se pregăteşte să porneram singuească prin opt oraşe (Braşov, Alba Iulia, Oradea, Deva, Tîrgu Mureş, Piatra Neamţ, Iaşi, Galaţi). Poate-poate reînvaţă oamenii să meargă la cinematograf, astfel încît să ieşim din starea actuală, în care un film văzut de cîteva zeci de mii de spectatori e considerat „succes“, şi nici măcar cele mai tari blockbustere din lume nu prea bat suta de mii... (Mircea Vasilescu)

● Între 1 şi 3 august are loc, în Bucureşti, a doua ediţie a Festivalului Strada Armenească, organizat de către Comunitatea Armeană din România, în parteneriat cu ARCUB şi Primăria Municipiului Bucureşti. Timp de trei zile, în curtea interioară a Bisericii Armeneşti vor avea loc concerte de muzică şi spectacole de dans, ateliere de caligrafie şi diferite expoziţii, vizitatorii avînd acces şi la arta culinară armeană, dar şi la shopping, îmbiaţi fiind de bazarul amenajat pe Strada Armenească. (Stela Giurgeanu)

● Dicţionarul enciclopedic ilustrat, cu cele două volume – „Dicţionarul limbii române din trecut şi de astăzi“, de I.-Aurel Candrea, şi „Dicţionarul istoric şi geografic universal“ de Gh. Adamescu, într-o ediţie anastatică îngrijită şi prefaţată de I. Oprişan, la Editura Saeculum I.O. Ar  fi suficient să amintim aici că lucrarea, cuprinzînd peste 6000 de desene, gravuri şi hărţi, îşi păstrează valoarea documentară, dar şi estetică, ca obiect tipărit. În domeniul vocabularului limbii române, Candrea îşi sprijină traseul etimologic pe aproximativ 425.000 de extrase din scrieri din diverse epoci şi zone ale ţării, iar Gh. Adamescu face referire la geografia şi istoria provinciilor României Mari, cu împărţirea administrativă interbelică şi cu heraldica judeţelor. Dar iată şi o mostră: „usnă; marginea de sus a unei oale: Şi’n d’usna paharului / Scrisă-i viţa vinului“, sau despre Ada-Kaleh aflăm, între altele: „Locuitorii sînt turci; se ocupă cu vînzarea tutunului şi cu pescuitul.“ Asta era valabil în 1931, la apariţia ediţiei princeps. Cu atît mai mare interesul pentru cititorul de azi. (Ruxandra Mihăilă)

● Îmi face plăcere să consemnez festivaluri „tinere“, chiar dacă nu cred că o să ajung, dar sună bine. Aşadar, Airfied Festival – Pilot Edition, între 1 şi 3 august, pe aerodromul Măgura Cisnădie (lîngă Sibiu), o combinaţie între demonstraţii aviatice, zboruri de agrement, salturi cu paraşută şi… muzică electronică. Şi, tot de pe 1 august, ROland Jazz Festival, ediţia a treia, la Sîngeorz Băi, Bistriţa Năsăud. (Adina Popescu)  

● Ian MacEwan, Operaţiunea Sweet Tooth (traducere de Dan Croitoru, Editura Polirom, 2014). Un roman cît o sută de romane. O lecţie de literatură. Şi o pseudoistorie a literaturii. (Matei Martin)

● Este produsă în Ucraina şi se vinde la sticlă mică de 0,33l, dar şi la sticlă mare de 1l. Uneori, cu adaos de suc de mere sau de lămîie, ori cu infuzie de mentă, dar mie cel mai mult îmi place simplă. Sevă de mesteacăn. „96,95 % sevă ecologică de mesteacăn; fără zahăr“ – scrie pe etichetă. Eu am dat de ea într-un minimarket. E mai bună decît apa. Zici că bei copac. (Marius Chivu)