MARTOR. Anuar de antropologie al Muzeului Țăranului Român, Luiza Zan, Balanța, Serata cu scrisori, Visătorul de visuri
● Aniversarea a trei decenii de Muzeu al Țăranului Român – concepție și „punere în pagină“ datorate artistului plastic Horia Bernea – este marcată prin cîteva evenimente culturale de excepție. Numărul 24/2019 al revistei MARTOR. Anuar de antropologie al Muzeului Țăranului Român, coordonatori: Corina Iosif, Bogdan Iancu și Iris Șerban, cu un dosar tematic pe o temă ce recuperează valoarea patrimonială a „arhivelor“ / depozit constituit, sau proiect în derulare: „Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material“ („Politici ale memoriei: colecționare, depozitare, proprietate și dezvăluire selectivă a materialelor de arhivă“); „MăiestrIA. Povestea cusută a iei“ – expoziție itinerantă de ii cusute manual, în cadrul unui proiect desfășurat la Chișinău, deschisă în Sala „Acvariu“ pînă pe 16 februarie, și lansarea albumului omonim, semnat de Stela Moldovanu, din Republica Moldova. (Ruxandra Mihăilă)
● Joi, 20 februarie, de la ora 19, la Sala Radio, Luiza Zan – una dintre cele mai apreciate voci ale momentului în jazz-ul românesc – va cînta alături de Big Band-ul Radio. În 2014, Luiza Zan a obținut premiul al II-lea la „Shure Jazz Voice Competition“, în cadrul Festivalului de Jazz de la Montreux, Elveţia, cel mai vechi festival de acest gen din Europa şi unul dintre cele mai aclamate din lume. Anul 2004 i-a adus o recunoaștere importantă în cariera sa: premiul I la Festivalul „Cerbul de Aur“, secţiunea interpretare, alături de trupa Slang. (Anda Docea)
● Am revăzut Balanța lui Lucian Pintilie (din 1992), în varianta restaurată în format digital 4K de către Fundația9 și BRD – Groupe Société Générale (e prima producție românească ce are parte de acest lifting). E viu și puternic și are replici memorabile. Îl puteți vedea pe ecranele din toată țara. (Ana Maria Sandu)
● Dacă vă intrigă/interesează găurile negre, iată trei cărţi esenţiale pe înţelesul oricui cît de cît educat, traduse şi la noi în ultimii ani: Stephen Hawking, Găurile negre. Prelegerile Reith, BBC (Editura Humanitas), Janna Levin, Blues pentru găurile negre şi alte cîntece din spaţiul cosmic şi Neil deGrasse Tyson, Moartea într-o gaură neagră şi alte dileme cosmice (ambele Editura Trei). (Marius Chivu)
● Un nou sezon al Seratei cu scrisori începe joi, 20 februarie, de la ora 19, la Qreator (Bd. Aviatorilor 8A), cu interpreta de jazz Maria Răducanu, actorul Marian Râlea, poeta Anastasia Gavrilovici, coregraful Farid Fairuz şi ilustratorul de benzi desenate Matei Branea, care vor citi scrisori de dragoste din marile corespondenţe ale omenirii. Intrarea e liberă, dar rezervată doar celor peste 18 ani. (Marius Chivu)
● Sîmbătă, 15 februarie, de la 11,30, la librăria Humanitas Cișmigiu, atelierul „Cum iau naștere cărțile ilustrate pentru copii?“. Primul modul, „Cărțile clasice pentru copii“, este prilejuit de lansarea cărții Visătorul de visuri de Maria, regina României, publicată pentru prima oară în 1915. La atelier vor participa Ioana Nicolaie – scriitoare, Sidonia Călin – ilustratoare, Anca Bărbulescu – traducătoare și Iustina Croitoru, din partea Editurii Humanitas. (Adina Popescu)
