Mari simfonii sub bagheta lui Sergiu Celibidache, "Am fost smardoaică", UNARTE 150

● Începînd din 17 aprilie, timp de şase săptămîni, o nouă „Colecţie cu dichis“: Mari simfonii sub bagheta lui Sergiu Celibidache. Împreună cu Dilema veche, desigur. Bruckner, Brahms, Mozart, Schubert. E adevărat, Celibidache spunea despre discuri că sînt „clătite cîntătoare“. Dar ce bine – totuşi – că există înregistrări cu el, chiar dacă sînt puţine (în comparaţie cu producţia altor dirijori). Aşadar, vă recomand să nu rataţi această serie. Expresia „piese de colecţie“ chiar se potriveşte cu adevărat în acest caz. (Mircea Vasilescu)

● Saving Mr Banks (2013, John Lee Hancock), cu Emma Thompson şi Tom Hanks – un film care dezvăluie multe lucruri inedite despre relaţia dintre filmul şi cartea Mary Poppins, precum şi despre cea  dintre P.L. Travers şi Disney. (Iaromira Popovici)

● Textul lui Ştefan Mako, „Am fost smardoaică“, de pe casajurnalistului.ro: pentru că Stela e genul de erou dostoievskian, pentru că autorul procedează ca un documentarist deştept şi simte că nu e cazul să intervină şi trebuie să-şi lase personajul să vorbească şi să se desfăşoare. Şi efectul e mult mai puternic aşa. (Ana Maria Sandu)

● Dacă aţi ratat meciul Dinamo – Steaua din decembrie 1988, Corneliu Porumboiu vă oferă şansa să-l vedeţi la cinema, comentat de tatăl său, care a şi arbitrat partida. Nu vă spun care a fost scorul, dar vă asigur că filmul e mai bun decît meciul. Al doilea joc a intrat în cinematografe. (Matei Martin)

● V-aţi cumpărat deja biletele pentru Teatrul Crucible din Sheffield? Acolo unde, pe data de 19 aprilie, începe să se joace nu vreo piesă de Shakespeare, ci Campionatul mondial de Snooker. Multă lume doreşte ca rolul principal să fie jucat, ca şi anul trecut şi ca şi în urmă cu doi ani, de Ronnie O’Sullivan. Să vedem dacă mai ţine figura şi de data asta. (Andrei Manolescu)  

● Alergaţi la cea mai apropiată librărie şi cumpăraţi Moscova-Petuşki, de Venedikt Erofeev, proaspăt reeditat la Polirom. După cum bine scria Emil Iordache, traducătorul cărţii, „Moscova-Petuşki nu este numai un imn dedicat băuturii, ci şi un bocet mahmur al întîlnirii cu lumea.“ Dacă luaţi mai multe exemplare, aţi rezolvat cadourile pentru tot restul anului. În afară de cadourile pentru minori, desigur.  (Luiza Vasiliu)

● Vineri, 11 aprilie, începe Tîrgul de Florii la Muzeul Ţăranului Român. Olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, pielari, rudari, iconari, dar şi încondeietoare, ţesătoare, cusătorese, împletitoare, din toate zonele ţării, se vor aduna în curtea muzeului de la Şosea. Cozonaci, cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita, mere din Maramureş, halviţă, miere de albine şi lăptişor de matcă, polen şi propolis, ierburi de leac, pălincă de Bihor şi dulceaţă. Prin tîrg: demonstraţii de încondeiat ouă şi muzici tradiţionale. (Adina Popescu)

● Recentul album-catalog aniversar UNARTE 150 ne atrage discret atenţia că sîntem contemporani cu un eveniment cultural de excepţie – un secol şi jumătate de fiinţare a Şcolii româneşti de Artă. Cercurile de vîrstă, măiastru desenate de nume prestigioase ale artei româneşti din totdeauna, începînd cu Theodor Aman (ca fondator al Şcolii de Belle Arte), apoi Brâncuşi, Victor Brauner, Dimitrie Paciurea, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Ion Jalea, Nicolae Dărăscu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu sau Paul Neagu, pentru a nu aminti decît pe cîţiva, sînt completate, ca o replică în oglindă, prin susţinuta activitate din prezent a prestigioasei instituţii culturale: „Universitatea Naţională de Arte se află într-un proces de asimilare a unui model nou de comunicare“ – Cătălin Bălescu, rector. Nu doar album, nici numai catalog, volumul cuprinzînd texte semnate de nume de referinţă în domeniu – Ruxandra Demetrescu, Adrian Guţă, Ioana Beldiman, Adrian-Silvan Ionescu, Vlad Bedros, Irina Cărăbuş, Ada Hadju – se constituie ca o „carte de învăţătură“ (de remarcat contextualizarea faptului de cultură), într-un exemplar de colecţie de o frumuseţe nu mai puţin pilduitoare. Acest eveniment editorial prefaţează practic o gală aniversară a bele-artelor româneşti de urmărit pe parcursul întregului an. (V. şi „Antinostalgia“ din p. 10) (Ruxandra Mihăilă)

● Se redeschid terasele librăriilor bucureştene. După Grădina Verona, urmează, pe 12 aprilie, şi deschiderea terasei de la Kretzulescu, a librăriei Humanitas, una dintre cele mai cochete terase bucureştene. (Stela Giurgeanu)

● Dacă fizica vă transmite fiori reci pe şira spinării şi aveţi suficiente cunoştinţe în domeniu, probabil deja aţi citit cele patru eseuri esenţiale grupate în cartea Teoria atomică şi descrierea naturii, publicată pentru prima dată în 1934 de Niels Bohr (Nobel pentru fizică în 1922 şi, două decenii mai tîrziu, participant la construirea bombei atomice), carte tradusă de Maria Ţiţeica pentru Editura Humanitas într-o colecţie unde au mai apărut cărţi de Richard Feynman, George Gamow sau Leonard Mlodinow. (Marius Chivu)