Livada de vişini, Ştiinţa spaţiului, Zodia Cancerului
● Pe 14 noiembrie se deschide la Palatul Patriarhiei expoziția „Temple și sinagogi din România. Patrimoniul evreiesc, național și universal“, organizată de Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, sub înaltul patronaj al Patriarhiei Române și sub egida Guvernului României – Secretariatul de Stat pentru Culte. Federația Comunităților Evreiești din România dorește să prezinte publicului patrimoniul său sacru de o deosebită valoare istorică și religioasă, dar și de o deosebită valoare arhitecturală și artistică, punînd accentul pe prezervarea acestuia și pe promovarea lui ca valoare națională și universală. Albumul expoziției va oferi o prezentare detaliată și aprofundată, în texte și imagini, a unei selecții de 37 de temple și sinagogi, dar și cu referire la sinagogile dispărute (demolate și/sau distruse), la obiecte de cult, documente istorice inedite, informații despre viața comunitară și religioasă ș.a.m.d. Vernisajul expoziției va avea loc la ora 11 în sala Europa Christiana a Palatulului Patriarhal și va fi urmat de un simpozion cu titlul „Sinagoga ca loc de rugăciune, loc de învățătură și loc de adunare“. Expoziția este deschisă pînă pe 24 noiembrie și poate fi vizitată zilnic, cu excepția zilelor de sîmbătă și duminică, între orele 10-16. (Sever Voinescu)
● Livada de vişini de A.P. Cehov în regia lui David Doiashvili, pe 11 și 12 noiembrie, de la ora 19, pe scena Sălii Mari a Teatrului Național. „…sînt momente în care crezi că ești tînăr, că ai puterea să muți din loc munții, dar îți dai seama că ai îmbătrînit, că nimeni nu mai are nevoie de tine. Atunci înțelegi că ai avut viața în mîini, dar că, fără să simți, ai rămas de partea cealaltă a timpului, în afara vremurilor pe care le trăiești și că nu mai ești de folos nimănui. Să rîdem așadar!“ – este cheia în care celebrul regizor georgian ne invită să-l urmăm într-un demers artistic de excepție. (Ruxandra Mihăilă)
● În cel mai bun an editorial al prozei scurte româneşti din ultima vreme, două reviste ţin trena acestui gen care pare să treacă, în sfîrşit, printr-un revival atît de aşteptat: Iocan nr. 4 (cu povestiri de Adela Greceanu, Radu Aldulescu, Adrian Georgescu jr., Claudiu Constantinescu, Ana Erde, Nicoleta Balaciu, Bogdan Coşa, Bogdan Răileanu, Cristian Boricean, Felix Tzele ş.a.) şi Familia nr. 7-8/2017 (cu povestiri de Ana Alexandrescu, Diana Bădica, Simona Goşu, Adrian G. Romila, Horia Corcheş, Dan Ciupureanu, Anca Goja ş.a.) Dacă unele dintre aceste nume nu vă sînt cunoscute, reţineţi-le, căci sînt pe cale să formeze noul val de prozatori români. (Marius Chivu)
● Jurnalul lui Radu Vancu, Zodia Cancerului (Editura Humanitas, 2017), e datat 2012-2015. Istoria recentă e prinsă în paginile lui ca într-un insectar. Un text curajos, care reabilitează în vremuri noi, trăite în fuga Facebook-ului, această specie a notației așezate. Uman, intelectual, trist și amuzant, și scris impecabil. Căutați-l! (Ana Maria Sandu)
● Documentarele difuzate în fiecare luni seara la emisiunea Știința Spațiului de la BBC Earth sînt pe cît de fascinante, pe atît de „științifice“. Adică, în buna tradiție a acestui post, povestea e făcută bine, fără să încalce în vreun fel limitele științei. Britanicii, cum știm, sînt mari maeștri în a prezenta știința într un fel foarte atractiv. (Andrei Manolescu)
